Like/Tweet/+1
Ultimele subiecte
» TEXT ITINERARIU SEFARD DIN IMPERIUL OTOMAN IN TARILE ROMANE2Scris de Admin 26.08.17 22:37
» TEXT ITINERARIU SEFARD DIN IMPERIUL OTOMAN IN TARILE ROMANE1
Scris de Admin 26.08.17 22:36
» Comunitatea evreiască din Botoșani (2)
Scris de Admin 26.08.17 22:30
» Comunitatea evreiască din Botoșani (1)
Scris de Admin 26.08.17 22:30
» ITINERARIU SEFARD DIN IMPERIUL OTOMAN IN TARILE ROMANE (1)
Scris de Admin 26.08.17 22:19
» ITINERARIU SEFARD DIN IMPERIUL OTOMAN IN TARILE ROMANE (2)
Scris de Admin 26.08.17 22:18
» DESPRE ANTISEMITISMUL MAREȘALULUI ION ANTONESCU
Scris de Admin 04.08.17 23:54
» Romanizarea Romaniei 1940-44 legi antisemite, CNRomanizare
Scris de Admin 04.08.17 21:13
» ROMÂNIA LUI ANTONESCU ȘI LOGICA VIOLENȚEI(3): VIOLENŢA MILIT
Scris de Admin 05.03.17 11:01
» Anunțuri Administrative
Scris de Admin 25.02.17 20:07
Kennedy[v=]
2 participanți
Pagina 3 din 8
Pagina 3 din 8 • 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8
Kennedy[v=]
Rezumarea primului mesaj :
JOHN F. KENNEDY-
17]O naţiune căreia îi este frică să-şi lase oamenii să judece adevărul şi falsitatea într-o piaţă deschisă este o naţiune căreia îi este frică de oamenii săi.
16]Toate mamele vor ca fii lor să devină preşedinţii , dar nu politicieni pe parcurs.
15]Washington este un oraş cu eficienţă sudică şi farmec nordic.
14]Arta este marea biserică nedogmatizată.
13]Doar cei care îndrăznesc să eşueze au şansă să obţină ceva măreţ.
12]Realitatea suprema a timpului nostru e… vulnerabilitatea planetei.
11]Un om inteligent este acel care stie sa fie atat de inteligent incat sa poata contracta oameni mai inteligenti decat el.
10]Avem nevoie de oameni care pot visa lucruri inexistente.
9]Copiii sunt cea mai mare bogatie a lumii si cea mai buna speranta pentru viitor.
8]Prea des noi ne bucurăm de confortul unei opinii fără disconfortul cugetării.
7]Însuşi cuvîntul "secret" stîrneşte repulsie într-o societate liberă şi deschisă; iar noi, ca popor, ne opunem, inevitabil şi istoric, societăţilor secrete, jurămintelor secrete şi acţiunilor secrete. Am decis, cu mult timp în urmă, că pericolele tăinuirii excesive şi nejustificate a unor acte pertinente depăşesc cu mult pericolele care sînt invocate ca justificare.
6]Cel mai mare duşman al adevărului nu e minciuna, ci mitul – durabil, convingător şi nerealist.
5]Scris în chineză, cuvântul criză este alcătuit din două caractere - unul înseamnă pericol, iar celălalt înseamnă oportunitate.
4]Iarta-ti dusmanii, dar niciodata nu uita cum ii cheama.
3]Victoria are sute de parinti, in timp ce infringerea este intotdeauna orfana.
2]Cei care fac revolutiile pasnice imposibile le vor face inevitabile pe cele violente
1]Daca gasesti un drum fara obstacole, fii sigur ca nu duce nicaieri.
=====
ROBERT KENNEDY-
3]Unii oameni vad lucrurile asa cum sunt si intreaba de ce, eu visez lucruri care nu exista si intreb de ce nu.
2]Doar puţini sunt cei sortiţi să schimbe cursul istoriei, dar fiecare dintre noi poate acţiona asupra unor aspecte ale evenimentelor … istoria este rezultatul nenumăratelor acte de curaj şi credinţă.
1]Doar cei care indraznesc sa esueze pot obtine succesul.
=====
Edward
Caroline
Paul
Mary
Jacqueline
Joseph
John
Kerry
Douglas
JOHN F. KENNEDY-
17]O naţiune căreia îi este frică să-şi lase oamenii să judece adevărul şi falsitatea într-o piaţă deschisă este o naţiune căreia îi este frică de oamenii săi.
16]Toate mamele vor ca fii lor să devină preşedinţii , dar nu politicieni pe parcurs.
15]Washington este un oraş cu eficienţă sudică şi farmec nordic.
14]Arta este marea biserică nedogmatizată.
13]Doar cei care îndrăznesc să eşueze au şansă să obţină ceva măreţ.
12]Realitatea suprema a timpului nostru e… vulnerabilitatea planetei.
11]Un om inteligent este acel care stie sa fie atat de inteligent incat sa poata contracta oameni mai inteligenti decat el.
10]Avem nevoie de oameni care pot visa lucruri inexistente.
9]Copiii sunt cea mai mare bogatie a lumii si cea mai buna speranta pentru viitor.
8]Prea des noi ne bucurăm de confortul unei opinii fără disconfortul cugetării.
7]Însuşi cuvîntul "secret" stîrneşte repulsie într-o societate liberă şi deschisă; iar noi, ca popor, ne opunem, inevitabil şi istoric, societăţilor secrete, jurămintelor secrete şi acţiunilor secrete. Am decis, cu mult timp în urmă, că pericolele tăinuirii excesive şi nejustificate a unor acte pertinente depăşesc cu mult pericolele care sînt invocate ca justificare.
6]Cel mai mare duşman al adevărului nu e minciuna, ci mitul – durabil, convingător şi nerealist.
5]Scris în chineză, cuvântul criză este alcătuit din două caractere - unul înseamnă pericol, iar celălalt înseamnă oportunitate.
4]Iarta-ti dusmanii, dar niciodata nu uita cum ii cheama.
3]Victoria are sute de parinti, in timp ce infringerea este intotdeauna orfana.
2]Cei care fac revolutiile pasnice imposibile le vor face inevitabile pe cele violente
1]Daca gasesti un drum fara obstacole, fii sigur ca nu duce nicaieri.
=====
ROBERT KENNEDY-
3]Unii oameni vad lucrurile asa cum sunt si intreaba de ce, eu visez lucruri care nu exista si intreb de ce nu.
2]Doar puţini sunt cei sortiţi să schimbe cursul istoriei, dar fiecare dintre noi poate acţiona asupra unor aspecte ale evenimentelor … istoria este rezultatul nenumăratelor acte de curaj şi credinţă.
1]Doar cei care indraznesc sa esueze pot obtine succesul.
=====
Edward
Caroline
Paul
Mary
Jacqueline
Joseph
John
Kerry
Douglas
Ultima editare efectuata de catre Admin in 23.11.15 8:57, editata de 82 ori
Re: Kennedy[v=]
Fabuloasa poveste a olteanului care a iubit aceeași femeie ca președintele american J.F. Kennedy
Re: Kennedy[v=]
http://www.revistamagazin.ro/index2.php?option=com_content&task=view&id=9771&pop=1&page=0&Itemid=33
Presupusul ucigas al presedintelui John F. Kennedy abia implinise 24 de ani la 23 noiembrie 1963 si abia cu acel prilej a devenit "tragator de elita". El a reusit cu o pusca italiana ("Carcano") sa-l nimereasca pe Kennedy in miscare, de la 81 de metri - distanta de la fereastra etajului 6 al Depozitului de carte, unde s-a gasit arma. Fara alte comentarii, amintim ca in aprilie acelasi an, Oswald a tras cu o pusca de la 30 de metri asupra unui om stand la birou (generalul Edwin Walker, un anti-rus) si l-a nimerit doar in brat...
Presupusul ucigas al presedintelui John F. Kennedy abia implinise 24 de ani la 23 noiembrie 1963 si abia cu acel prilej a devenit "tragator de elita". El a reusit cu o pusca italiana ("Carcano") sa-l nimereasca pe Kennedy in miscare, de la 81 de metri - distanta de la fereastra etajului 6 al Depozitului de carte, unde s-a gasit arma. Fara alte comentarii, amintim ca in aprilie acelasi an, Oswald a tras cu o pusca de la 30 de metri asupra unui om stand la birou (generalul Edwin Walker, un anti-rus) si l-a nimerit doar in brat...
Individ debusolat, fara meserie si fara liceu terminat (a trecut prin 12 scoli), Oswald s-a nascut la 18 octombrie 1939, la New Orleans. Desi nu vorbea si nu citea bine, se spune ca din adolescenta citea "literatura socialista". S-a inscris in Marina, a avut acte de indisciplina si a fost un tintas mediocru. Cand a abandonat, a plecat la Moscova si a vrut sa devina cetatean sovietic. A fost refuzat. La Minsk s-a insurat cu Marina Prusakova (1961), apoi pleaca amandoi in SUA. Are legaturi dubioase cu asociatii pro-Castro. Se instaleaza la Dallas si cumpara sub nume fals o pusca si un revolver. Inainte de 22 noiembrie, lasa un bilet sotiei cu sfaturi pentru cazul cand nu se mai intoarce acasa.
La 22 noiembrie se afla (?) la etajul 6 al Depozitului. Trage (?) trei focuri asupra lui Kennedy (cu o frecventa suspect de mica), apoi coboara, se intalneste cu un politist la etajul 2 si iese pe usa principala. Merge acasa, apoi iese pe strada si are o altercatie cu politistul Tippit. Il impusca cu revolverul, apoi intra fara bilet intr-un teatru. Politia l-a cautat inauntru pentru ca fusese reclamat ca a intrat clandestin! Este arestat si pus sub acuzare pentru doua crime, el fiind recunoscut pentru ca fusese reclamat si de seful depozitului ca a parasit locul de munca. Oswald striga ca nu a ucis pe nimeni si multimea l-a auzit urland: "I'm a patsy!" (tap ispasitor, in jargon). De altfel, a negat ca ar fi fost la etajul 6 cand s-a tras. A cerut un anume "avocat marxist", dar nu a fost gasit. La 24 noiembrie 1963, a fost impuscat de Jack Ruby, care a iesit nestingherit din multime, cand era in subsolul politiei... In 2010, pentru sicriul sau s-au oferit 87.000 de dolari.
Re: Kennedy[v=]
Jackie Kennedy, dezvăluiri incendiare despre moartea lui JFK
Jackie Kennedy spune că soţul său, John F. Kennedy, ar fi fost ucis la ordinul lui Lyndon Johnson. Dezvăluirea va fi difuzată de canalul ABC, care va publica două ore de înregistrări în care fosta prima doamnă a Americii vorbeşte despre aventurile fostului preşedinte american, dar şi despre propriile infidelităţi.
Postul de televiziune ABC va difuza, în această toamnă, o serie de înregistrări în care Jackie Kennedy vorbeşte despre asasinarea lui JFK. Înregistrările s-au aflat până acum la biblioteca Kennedy din Boston, unde au fost înregistrate la puţin timp după asasinarea preşedintelui american, pe 22 noiembrie 1963.
Jackie a lăsat instrucţiuni ca acestea să fie făcute publice la 50 de ani de la moartea sa, de teama represaliilor asupra familiei sale, potrivit cotidianului britnic Daily Mail. Fiica cuplului Kennedy, Caroline, a decis să publice înregistrările la 17 ani de la moartea mamei sale, în schimbul nedifuzării unui serial despre familia sa, în care Katie Holmes joacă rolul lui Jackie Kennedy.
Dezvăluirile vor fi incendiare, notează ABC.
Jackie Kennedy era convinsă că asasinarea soţului său a fost pusă la cale de către vicepreşedintele Lyndon Johnson în complicitate cu mai mulţi oameni de faceri texani. Johnson, care a devenit preşedinte după moartea lui Kennedy, ar fi avut o înţelegere cu Lee Harvey Oswald, care nu a fost, aşa cum s-a spus, un ucigaş solitar.
Soţia preşedintelui Kennedy vorbeşte şi despre aventurile care au dus la dezbinarea cuplului. John F. Kennedy o înşela în mod constant pe Jackie, chiar şi cu o stagiară de 19 ani de la Casa Albă, ai cărei bascheţi i-ar fi găsit în dormitorul prezidenţial.
Pentru a se răzbune, Jackie ar fi avut şi ea aventuri, cu actorul William Holden sau cu fondatorul Fiat, Giani Agneli.
Jackie Kennedy spune că soţul său, John F. Kennedy, ar fi fost ucis la ordinul lui Lyndon Johnson. Dezvăluirea va fi difuzată de canalul ABC, care va publica două ore de înregistrări în care fosta prima doamnă a Americii vorbeşte despre aventurile fostului preşedinte american, dar şi despre propriile infidelităţi.
Postul de televiziune ABC va difuza, în această toamnă, o serie de înregistrări în care Jackie Kennedy vorbeşte despre asasinarea lui JFK. Înregistrările s-au aflat până acum la biblioteca Kennedy din Boston, unde au fost înregistrate la puţin timp după asasinarea preşedintelui american, pe 22 noiembrie 1963.
Jackie a lăsat instrucţiuni ca acestea să fie făcute publice la 50 de ani de la moartea sa, de teama represaliilor asupra familiei sale, potrivit cotidianului britnic Daily Mail. Fiica cuplului Kennedy, Caroline, a decis să publice înregistrările la 17 ani de la moartea mamei sale, în schimbul nedifuzării unui serial despre familia sa, în care Katie Holmes joacă rolul lui Jackie Kennedy.
Dezvăluirile vor fi incendiare, notează ABC.
Jackie Kennedy era convinsă că asasinarea soţului său a fost pusă la cale de către vicepreşedintele Lyndon Johnson în complicitate cu mai mulţi oameni de faceri texani. Johnson, care a devenit preşedinte după moartea lui Kennedy, ar fi avut o înţelegere cu Lee Harvey Oswald, care nu a fost, aşa cum s-a spus, un ucigaş solitar.
Soţia preşedintelui Kennedy vorbeşte şi despre aventurile care au dus la dezbinarea cuplului. John F. Kennedy o înşela în mod constant pe Jackie, chiar şi cu o stagiară de 19 ani de la Casa Albă, ai cărei bascheţi i-ar fi găsit în dormitorul prezidenţial.
Pentru a se răzbune, Jackie ar fi avut şi ea aventuri, cu actorul William Holden sau cu fondatorul Fiat, Giani Agneli.
Re: Kennedy[v=]
Președintele american Kennedy voia sa ţină un discurs prin care să DEZVĂLUIE colaborarea SUA cu EXTRATEREŞTRII înainte de a fi ASASINAT. Vezi DISCURSUL integral
Re: Kennedy[v=]
http://www.revistamagazin.ro/content/view/9692/8/
Edward „Ted” Kennedy (1932-2009) a fost ultimul dintre fratii Kennedy care a mai avut o sansa sa devina presedinte al SUA cu întregul mandat dus la îndeplinire. Cei trei frati ai sai care murisera în conditii violente fusesera Joseph Jr. (explozia avionului pe care-l pilota în misiune, în 1944), John F. Kennedy (împuscat la 23 noiembrie 1963, dupa doi ani de mandat prezidential) si Robert Kennedy (împuscat în 1968, dupa ce câstigase candidatura democratilor la alegerile prezidentiale din acelasi an). Venise rândul la gloria suprema pentru Ted Kennedy, dar napastele nu voiau sa înceteze.
Edward „Ted” Kennedy (1932-2009) a fost ultimul dintre fratii Kennedy care a mai avut o sansa sa devina presedinte al SUA cu întregul mandat dus la îndeplinire. Cei trei frati ai sai care murisera în conditii violente fusesera Joseph Jr. (explozia avionului pe care-l pilota în misiune, în 1944), John F. Kennedy (împuscat la 23 noiembrie 1963, dupa doi ani de mandat prezidential) si Robert Kennedy (împuscat în 1968, dupa ce câstigase candidatura democratilor la alegerile prezidentiale din acelasi an). Venise rândul la gloria suprema pentru Ted Kennedy, dar napastele nu voiau sa înceteze.
Accidentul care nu se uita
Poate ca fatalitatea i-a dat un semn lui Ted Kennedy (dupa cum spunea el însusi) în anul 1964, când a suferit un accident de avion din care abia a scapat cu viata. Aparatul de mici dimensiuni s-a prabusit într-o livada, pilotul a murit, iar Ted a fost scos cu greu de sub epava, având rani multiple si grave. A mers un timp cu bastonul. În anul 1969, el se pregatea pentru alegerile prezidentiale, dupa ce fratele sau fusese ucis în 1968, în plina campanie. Si atunci s-a produs nenorocirea. Kennedy se afla la o petrecere în localitatea la Chappaddick (în Massachusetts). Spre miezul noptii, tânara politiciana Mary Jo Kopechne, de 28 de ani, îl roaga pe Ted s-o duca acasa. Acesta era la volanul masinii sale Oldsmobile si avea de trecut un râu. O manevra gresita face ca masina sa nu intre pe pod si sa plonjeze în apa. Ted iese la suprafata, dar Mary ramâne înauntru si moare pe loc... Marea greseala a lui Ted a fost ca a parasit locul accidentului si, dupa un timp, nu a dat telefon la politie, ci parintilor fetei. El nu bause nimic si si-a recunoscut vina la proces. Era casatorit din 1958 si nu avusese relatii intime cu victima. A pledat vinovat la proces si a primit doua luni cu suspendare.
Afectat profund de moartea prin imprudenta pe care o provocase (a fost prezent la înmormântare), Ted Kennedy nu a mai avut elanul sa participe la alegerile din 1970 si a ramas senator. Abia în 1980, când timpul mai stersese tragica amintire, a candidat la presedintie, dar a câstigat Jimmy Carter conventia democratilor. Acesta a fost ulterior învins de Richard Nixon. În 1988, Ted a vrut sa candideze din nou, dar între timp divortase si asta îi afecta imaginea. Mai mult, ambitiile sale prezidentiale au fost complet anihilate dupa ce, în 1989, niste paparazzi l-au surprins în ipostaze „imprudente” pe un iaht... El a ramas senator pâna la moarte, fiind numit si „Leul liberal”. O tumora cerebrala inoperabila l-a rapus la 25 august 1997. La funeralii a participat si Barack Obama (care a tinut o eulogie) si a cântat Placido Domingo. Mormintele fratilor Kennedy sunt alaturate, la Arlington National Cemetery.
„Blestemul” în actiune
Ted Kennedy a fost primul care a spus ca familia sa se supune unui blestem. O întreaga rubrica neagra sustine aceasta afirmatie. David K. (nepot al lui John F.K.) moare în 1984 (28 de ani) dupa o supradoza de cocaina. Fratele sau, Michael K., moare în 1997 (39 de ani) în accident de schi. Fiul lui John F.K., John Jr., moare în 1999 (38 de ani) în accident de avion. Kara K., fiica a lui Ted K., moare în 2011 (la 51 de ani) dupa un infarct. Un fiu al lui Ted, Ted Jr., are un picior amputat din 1973. Mary R.K., fosta nora a lui Robert K., s-a spânzurat în 2012... Mama fratilor Kennedy, Rose, a murit în 1995, la 104 ani.
Re: Kennedy[v=]
http://www.revistamagazin.ro/content/view/9677/8/
Cei trei fii ai „patriarhului” dinastiei Kennedy – numit de amici „Tata Joe” – care reprezentau mândria si speranta familiei dupa cel de-al Doilea Razboi Mondial (în care a murit fratele lor, Joseph Jr.) erau John, Robert si Edward Kennedy. Incepând cu acea zi tragica – 22 noiembrie 1963 – soarta celor trei frati a intrat iarasi sub semnul unui soi de blestem (termen agreat doar de unii comentatori) al destinului de politician de frunte într-o tara cu milioane de posesori de arme de foc.
Cei trei fii ai „patriarhului” dinastiei Kennedy – numit de amici „Tata Joe” – care reprezentau mândria si speranta familiei dupa cel de-al Doilea Razboi Mondial (în care a murit fratele lor, Joseph Jr.) erau John, Robert si Edward Kennedy. Incepând cu acea zi tragica – 22 noiembrie 1963 – soarta celor trei frati a intrat iarasi sub semnul unui soi de blestem (termen agreat doar de unii comentatori) al destinului de politician de frunte într-o tara cu milioane de posesori de arme de foc.
Ucigasi fara simbrie
Acest titlu al unei piese de Eugen Ionescu (la singular) se potriveste cu doua nume din destinul lui John si Robert Kennedy. Dupa cum intreaga planeta stie, la 22 decembrie 1963 John F. Kennedy a fost împuscat mortal de Lee Harvey Oswald (?). Oficial, Comisia Warren a stabilit ca nu a fost o conspiratie – despre asta vom vorbi într-un numar viitor. Murea atunci unul dintre cei mai iubiti presedinti ai SUA, care-l determinase pe Hrusciov sa puna capat „crizei rachetelor din Cuba”, în 1962. Numai ca „blestemul lui John” începuse în 1956, când Jacqueline a nascut un copil mort. Apoi, chiar în 1963, ea a nascut un baiat, Patrick (9 august), care a trait doar doua zile... Dar numai dupa cinci ani, Robert Kennedy (procuror general al SUA si senator) este „obligat” de popor sa candideze la presedintie. Se spunea pe atunci ca este o obligatie morala a lui Robert, caci foarte multi americani au înca în case poza lui John...
Robert Kennedy, fratele mai mic al lui John (si cel mai apropiat sufleteste), avea 42 de ani în 1968. Era un mare aparator al drepturilor civile. Un semn, poate, al destinului a fost uciderea marelui militant Martin Luther King Jr., la 4 aprilie 1968. Partidul Democrat din SUA l-a dorit pe Robert candidat la presedintie, eliminându-l pe Eugen McCarthy si pe Lyndon Johnson (cu care nu s-a înteles niciodata, dupa moartea lui John).
Anuntul victoriei în campania democratilor a survenit la 4 iunie 1968. A doua zi s-a desfasurat un mare dineu la hotelul Ambassador din Los Angeles. Pe la miezul noptii, Robert a vrut sa se retraga în camera. Din acel moment, soarta lui a semanat izbitor cu cea a fratelui John: garzile de corp îl sfatuiesc sa nu treaca prin imensa bucatarie a hotelului (care scurta drumul), asa cum John a fost sfatuit sa nu defileze prin Dallas cu masina deschisa. Dar Robert nu a ascultat, iar în bucatarie l-a împuscat cu trei gloante palestinianul-iordanian Sirhan Sirhan. Robert a agonizat 26 de ore si a murit la 6 iunie 1968. Data nu era întâmplatoare. Sirhan a spus ca se împlinea un an de la „Razboiul de sase zile” (iunie 1967), când Israelul (pe care-l sprijinise si Robert) a învins categoric o coalitie multiaraba (în frunte cu Egipt, Siria si Iordania plus forte expeditionare)... „Tata Joe” îsi pierdea al treilea fiu prin moarte violenta. Sirhan, initial condamnat la moarte, este încarcerat pe viata.
Ultima speranta
Robert Kennedy nu a apucat sa-si cunoasca al unsprezecelea copil nascut de sotia sa Ethel. La înmormântare, fratele Edward (ultimul ramas în viata) a tinut o eulogie, iar Andy Williams a cântat un imn patriotic. Trenul mortuar a fost însotit de multime peste 300 de kilometri. Edward Kennedy nu a promis atunci ca va candida la presedintie, iar soarta lui o vom cunoaste în numarul viitor.
Re: Kennedy[v=]
http://www.revistamagazin.ro/content/view/9662/8/
Cea mai recenta moarte naprasnica a unui membru al familiei fostului presedinte al SUA, John F. Kennedy, este cea a lui Mary Richardson Kennedy. Aceasta si-a pus capat zilelor la 16 mai 2012, prin spânzurare, la 53 de ani. Mary fusese nevasta nepotului lui John, Robert Jr., fiul fratelui fostului lider american, senatorul Robert Kennedy Sr. A fost aceasta recenta lovitura a soartei parte a unui „blestem” al familiei Kennedy? Unele publicatii din SUA asa au considerat, dar noi preferam sa afirmam ca suferintele repetate nu pot fi neaparat rodul (discutabil) al invocarii urgiei divine.
Cea mai recenta moarte naprasnica a unui membru al familiei fostului presedinte al SUA, John F. Kennedy, este cea a lui Mary Richardson Kennedy. Aceasta si-a pus capat zilelor la 16 mai 2012, prin spânzurare, la 53 de ani. Mary fusese nevasta nepotului lui John, Robert Jr., fiul fratelui fostului lider american, senatorul Robert Kennedy Sr. A fost aceasta recenta lovitura a soartei parte a unui „blestem” al familiei Kennedy? Unele publicatii din SUA asa au considerat, dar noi preferam sa afirmam ca suferintele repetate nu pot fi neaparat rodul (discutabil) al invocarii urgiei divine.
Ambitie, succes, drama
Când vorbim despre „familia Kennedy”, ne referim la descendentii lui Joseph Patrick Kennedy, zis „Tata Joe” (1888-1969) si ai lui Rose Fitzgerald, parinti cu noua copii, printre care si presedintele John F.K. Acestia au fost irlandezi americani la a treia generatie, înaintasii lor plecând din Irlanda prin 1840, din cauza foametei. Multi Kennedy au ajuns sa faca istorie în SUA, la nivele foarte înalte, de aceea merita toata atentia istoricilor.
Suferintele repetate au debutat cu unii dintre cei noua copii ai lui „Tata Joe” si Rose, cu unii dintre cei 31 de nepoti si 65 de stranepoti ai lor. „Tata Joe” a ajuns ambasador SUA în UK si apoi a fost oficial guvernamental, iar Rose a fost medaliata de papa Pius XII (în 1951) pentru „mama exemplara si opere de caritate”. Ea a murit la 104 ani, în 1995, din cauze naturale, ca si „Tata Joe”. Acestia au fost parintii (cu „standarde ridicate”, cum se spune în SUA) de la care seria necazurilor a început si a caror poveste o vom relata si noi, cronologic.
Prima lovitura a fost dificila operatie suferita de cea mai mare fiica a lui „Tata Joe”, Rosemary. De la pubertate aparusera probleme mentale, iar la 23 de ani (1941) parinti au decis sa-i faca lobotomie (taierea legaturilor lobilor frontali ai creierului). Controversata interventie a afectat-o pe viata, Rosemary ramânând internata pâna la moarte, în 2005.
În 1944, cel mai mare fiu al lui „Tata Joe”, Joseph Junior, moare în misiune, la 29 de ani, în timpul celui de-al Doilea Razboi Mondial. Pilot al Armatei SUA, Joseph se afla în plin zbor deasupra Angliei, în cadrul delicatei Operatiuni Crossbow (Arbaleta). Aceasta însemna folosirea de „munitie inteligenta” (bombe teleghidate radio sau prin alte mijloace) contra tintelor de mare importanta, pentru a nu provoca daune colaterale (civile). Avionul lui Joseph a explodat accidental. Fusese student la Harvard, voluntar pentru „Crossbow”...
Rebela care ajunge marchiza
Kathleen, a doua fiica a lui „Tata Joe”, se cearta dur cu familia traditional catolica si se marita cu anglicanul marchiz Cavendish de Hartington (1944). Dupa patru luni îi moare sotul (în razboi), apoi, în 1948 ea se stinge, la 28 de ani, într-un accident de avion, împreuna cu proaspatul logodnic. Doar „Tata Joe” a fost la înmormântare, dar nu fusese la nunta ei... Vom continua aceasta saga trista în numarul viitor.
Re: Kennedy[v=]
O nouă dramă în familia Kennedy: Fosta soţie a lui Robert Kennedy, Mary, a fost găsită moartă
Re: Kennedy[v=]
Asasinarea lui Robert Kennedy. Un al doilea lunetist a fost implicat în atacul din 1968, afirmă un martor
Re: Kennedy[v=]
Acuzaţii la adresa unui membru al familiei Kennedy
Douglas Kennedy, fiul regretatului senator Robert Kennedy, este acuzat de două asistente medicale că le-ar fi brutalizat când au încercat să-l oprească să părăsească un spital din New York cu bebeluşul său, informează joi Associated Press.
Citeste articolul
Douglas Kennedy, fiul regretatului senator Robert Kennedy, este acuzat de două asistente medicale că le-ar fi brutalizat când au încercat să-l oprească să părăsească un spital din New York cu bebeluşul său, informează joi Associated Press.
Citeste articolul
Re: Kennedy[v=]
http://www.gandul.info/international/nepotul-presedintelui-american-j-f-kennedy-a-fost-arestat-9345909
Re: Kennedy[v=]
http://www.libertatea.ro/detalii/articol/angajata-Casa-Alba-Kennedy-dezvirginat-drogat-377653.html
Re: Kennedy[v=]
http://www.adevarul.ro/life/Aventura_romantica_dintre_un_presedinte_american_si_stagiara_la_Casa_Alba_0_641335872.html
Re: Kennedy[v=]
http://www.historia.ro/exclusiv_web/general/articol/criza-golful-porcilor-asasinatul-dallas-cia-perioada-lui-kennedy
Senatorul John Fitzgerald Kennedy a depus juramantul de presedinte al SUA in luna ianuarie 1961. Cu o zi inaintea festivitatii depunerii juramantului, el fusese invitat la Casa Alba de Eisenhower pentru a fi informat intre 4 ochi asupra arsenalului nuclear american. Ulterior, la o conferinta de presa, Kennedy a declarat jurnalistilor: ... "cu ce avem acum in arsenal, putem ucide 300 de milioane de oameni intr-o ora." Ziarul New York Times a publicat aceasta declaratie pe prima pagina, provocand un adevarat soc in intreaga lume. De la Kennedy incoace niciun alt presedinte american n-a mai vorbit public in termeni precisi despre puterea de distrugere a arsenalului nuclear al SUA.
Golful Porcilor
Cea mai cunoscuta actiune clandestina aprobata de Kennedy a fost trimiterea in Cuba a unei brigade de 1511 paramilitari cu scopul rasturnarii lui Fidel Castro. A ramas inscrisa in analele istoriei ca "Aventura de la Golful Porcilor" - dupa numele geografic al plajei cubaneze pe care au fost ucisi sau capturati de armata Cubei toti cei 1511 paramilitari. Ancheta interna efectuata de inspectorul general Lyman Kirkpatrick a concluzionat ca directorul general al CIA, Allen Dulles si adjunctul lui, Richard Bissell, au dezinformat doi presedinti americani asupra operatiunii clandestine de la Golful Porcilor. Acest raport intern ar fi dus la desfiintarea CIA, daca ar fi fost citit de Kennedy sau de Congres. Ca urmare, Allen Dulles a distrus 19 din cele 20 de copii ale acestei anchete interne. Singura copie care a supravietuit a fost ascunsa timp de aproape 40 de ani intr-un seif la CIA. in cartea sa de amintiri ("Reflections of a Cold Warrior; From Yalta to the Bay of Pigs"), publicata la 2 ani dupa moartea sa, Richard Bissell descrie urmatoarea discutie avuta cu Kennedy dupa dezastrul de la Golful Porcilor: Ť...Kennedy a admis ca fiind vina sa ca operatiunea a fost un dezastru. Apoi, tot el a adaugat: "intr-un guvern parlamentar, eu ar trebui sa demisionez. Dar in acest guvern (de tip prezidential) eu n-o pot face, asa ca tu si Allen (Dulles) trebuie sa plecati"ť.
Dulles va pleca de la CIA 5 luni mai tarziu, in septembrie 1961, iar Bissell in februarie 1962. in furia sa provocata de esecul din Cuba, Kennedy nu s-a limitat numai la indepartarea de la CIA a celor doi directori mentionati mai sus. El este singurul presedinte din istoria SUA care s-a pronuntat public pentru desfiintarea "in corpore" a CIA. Tim Weiner nu da detalii in cartea sa (Legacy of Ashes: The History of the CIA) despre demersurile facute de Kennedy in acest sens si cine anume l-a impiedicat sa emita un ordin prezidential similar celui emis de Truman in 1945 cand a desfiintat OSS - organizatia care a precedat CIA in spionajul extern. Sub presiunea militarilor si a cercurilor conservatoare din SUA, Kennedy a numit ca director-general la CIA in locul lui Dulles, pe John McCone, un republican dintre prietenii apropiati ai lui Eisenhower. Drept contrapondere, Kennedy a incredintat fratelui sau Robert Fitzgerald Kennedy (RFK) controlul total al departamentului de operatiuni clandestine al CIA - pe langa atributiile pe care le avea deja ca ministru al justitiei. Autorul scrie ca "RFK avea atunci 35 de ani, era nemilos si fascinat de tot ce era secret. incepea ziua de munca in biroul directorului-general CIA pentru ca avea locuinta sa foarte aproape de sediul central al CIA."
Actiuni clandestine de asasinare
Actele consultate de Tim Weiner in arhivele CIA probeaza documentar faptul ca fratii Kennedy au conceput, organizat si desfasurat constant actiuni de asasinare a unor conducatori apartinand altor popoare. Kennedy a intrat in istoria CIA cu 163 de actiuni clandestine desfasurate cu aprobarea sa in cele 34 de luni la Casa Alba. Predecesorul lui Kennedy, presedintele Dwight Eisenhower aprobase 170 de actiuni clandestine ale CIA, dar in decurs de opt ani la Casa Alba! Richard Helms este citat in cartea lui Tim Weiner ca aceasta ambitie iresponsabila a fratilor Kennedy de a asasina sefii altor state suverane ridica doua categorii de probleme. Prima problema era de ordin moral intrucat era considerat drept o aberatie sa ucizi un lider politic in timp de pace. A doua problema ridicata de asasinatele externe se referea la considerentele practice, perfect definite de Richard Helms prin urmatoarele cuvinte: "Daca devii implicat in actiunile de asasinare a conducatorilor straini, exista intotdeauna intrebarea cine este urmatorul la rand?".
Din aceste considerente, fratii Kennedy au calculat corect ca directorul-general nou numit la conducerea CIA, John McCone, nu trebuia informat despre aceste actiuni criminale desfasurate in subordinea sa de ofiterii departamentului de operatiuni clandestine de la CIA, care era controlat direct de fratele presedintelui. Cuvintele cele mai profetice in acest context apartin tot lui Richard Helms: "Daca ucizi conducatorii altor popoare, de ce acele popoare n-ar trebui sa-i ucida pe liderii poporului tau?" Sunt cuvinte profetice daca se tine cont de faptul ca ambii frati Kennedy au fost asasinati in exercitiul functiunii. Tot Helms este cel care l-a informat in anul 1975 pe presedintele SUA din acel an (Gerald Ford), ca Robert Kennedy a condus personal tentativele CIA de asasinare a lui Fidel Castro. La ora aceea Congresul ancheta actiunile CIA din interiorul SUA, spre ingrijorarea Casei Albe. Principala teama a lui Henry Kissinger si a presedintelui Gerald Ford era de a nu transpira in presa americana vreun detaliu privind asasinatele comise de CIA la ordinul Casei Albe. La 16 ianuarie 1975, presedintele Ford a invitat la un dejun organizat la Casa Alba pe proprietarii principalelor ziare de mare tiraj din SUA si le-a declarat textual: "Hotarat lucru, nu este in interesul national discutarea trecutului CIA. Reputatia fiecarui presedinte de la Harry Truman incoace ar putea fi ruinata daca cele mai mari secrete ar fi expuse publicului.
- Ca de exemplu? a intrebat unul din invitati.
- Cum ar fi de exemplu, asasinatele - a raspuns presedintele SUA".
Autorul cartii pune cititorului urmatoarea chestiune: "Este greu de concluzionat ce este mai grav: ce a spus presedintele Ford sau faptul ca invitatii presei americane au reusit sa tina secreta declaratia incendiara a presedintelui SUA?"
Tinta: Fidel Castro
Presedintele Kennedy a ordonat de 2 ori la CIA sa formeze un detasament de asasini. Directorul adjunct Richard Bissell a incredintat aceste misiuni lui Bill Harvey, seful departamentului D al serviciilor clandestine de la CIA. Ofiterii acestui departament D spargeau ambasadele straine din afara granitelor SUA pentru a fura codurile de cifrare ale comunicatiilor acelor ambasade cu guvernele lor. Cifrul astfel furat era incredintat Agentiei Nationale de Siguranta (NSA) care descifra astfel comunicatiile ambasadelor straine. Departamentul D avea legaturi cu criminali de profesie din capitalele tarilor straine, care erau platiti sa efectueze spargeri, rapirea unor curieri diplomatici si alte actiuni criminale in numele sigurantei nationale americane. in februarie 1962, Harvey a conceput un plan de actiune codificat conspirativ sub numele "CARABINA" si a angajat un apatrid cu domiciliul in Luxemburg, cu misiunea de a-l ucide pe Fidel Castro. Arhivele CIA dezvaluie un alt om platit de Harvey pentru acelasi scop: seful Mafiei de la Miami, John Rosselli. Harvey a inmanat personal lui Rosselli, otravuri de strecurat in cafeaua sau ceaiul lui Castro, otravuri furnizate de dr. Edward Gunn - seful serviciilor medicale de la CIA. Aceste actiuni criminale s-au facut cu aprobarea lui Richard Helms care preluase comanda serviciilor clandestine ale CIA in luna mai 1962. Aceasta actiune de asasinare a lui Castro a primit numele conspirativ de "MANGUSTA" si un buget de cheltuieli de 50 milioane de dolari. Singura realizare obtinuta cu aceste 50 de milioane de dolari a fost infiltrarea in Cuba a unor agenti CIA care au construit acolo o retea de 45 de informatori. Nicio actiune de sabotaj n-a putut fi realizata, iar Fidel Castro n-a suferit vreun atentat.
Robert Kennedy, in calitatea sa de ministru de justitie, cerea insistent celor de la CIA sa trimita in Cuba echipe de sabotori, cu misiunea secreta a aruncarii in aer a centralelor electrice, a fabricilor si a rafinariilor de zahar.
"O colectie minunata a crimelor..."
In dimineata zilei de luni 30 iulie 1962, presedintele Kennedy a declansat sistemul electronic secret de inregistrare pe banda de magnetofon a discutiilor purtate in biroul lui de la Casa Alba. Era un dispozitiv de inregistrare sofisticat, instalat duminica precedenta la ordinul lui. Patru decenii mai tarziu, au fost scoase de la secret si transcrise inregistrarile electronice ale discutiilor lui Kennedy din biroul prezidential. Spicuim din cartea lui Tim Weiner cateva exemple ilustrative: a) Complotul de rasturnare a guvernului Braziliei condus de Joao Goulart si alocarea sumei de 8 milioane de dolari in acest scop; b) Ordinul de violare a spatiului aerian al R.P.Chineze cu avioanele spion U-2. O luna mai tarziu, la ordinul lui Mao Tse-Dun, este doborat deasupra Chinei un asemenea avion U-2 din dotarea CIA; c) Ordinul de rasturnare a guvernului din Haiti aflat sub conducerea lui François Duvalier; d) Ordinul de rasturnare a guvernului Guyanei condus de Cheddi Jagan si alocarea sumei de 2 milioane de dolari in acest scop; e) La 15 august 1962 directorul-general CIA, McCone, prezinta presedintelui Kennedy lista tarilor in care CIA avea in desfasurare actiuni subversive secrete: Vietnam, Laos, Thailanda, Iran, Pakistan, Bolivia, Columbia, Republica Dominicana, Ecuador, Guatemala si Venezuela. Kennedy este informat de McCone ca "aceasta lista are un nivel de secretizare deosebit de strict deoarece lista spune totul despre actiunile noastre murdare".
Prezent la aceasta discutie se afla in birou si consilierul prezidential pentru siguranta nationala care este inregistrat razand ca-i spune lui McCone urmatoarele: "lista asta este o colectie minunata a crimelor tale"; f) La 22 august 1962 este inregistrata discutia lui Kennedy cu McCone, in care-i ordona acestuia constituirea la CIA a unei echipe de spionaj intern a unor jurnalisti americani de la New York Times. Ordinul acesta viola Carta de Functionare a CIA care interzice in mod expres spionajul in interiorul SUA. Deci cu mult inaintea lui Nixon si a scandalului de la Watergate, Kennedy a utilizat CIA pentru a-i spiona pe americani in propria lor tara. intre anii 1962 - 1965 CIA l-a spionat pe jurnalistul Hanson Baldwin de la ziarul New York Times, plus alti 4 jurnalisti si sursele lor. Prin acest ordin, Kennedy a creat un precedent pe care-l vor copia presedintii Lyndon Johnson, Nixon si George W. Bush.
Criza rachetelor
La 30 august 1962 un expert al CIA care examina fotografii aeriene facute de un avion-spion U-2 asupra Cubei, a descoperit o baza de rachete sovietice SA-2, acelasi tip de racheta care doborase deasupra URSS avionul - spion U-2, pilotat de Garry Powers. in aceeasi zi de 30.08.1962, un alt avion U-2 a fost surprins intrand in spatiul aerian al URSS violand angajamentul solemn al SUA de incetare a acestor incursiuni aeriene. Kremlinul a expediat prompt Casei Albe un protest in acest sens. Stirea ca in Cuba se aflau acum rachete sovietice sol-aer a provocat retinerea Casei Albe de a mai permite noi zboruri U-2 asupra Cubei. Apoi, la 9 septembrie 1962, un alt avion U-2 este doborat deasupra Chinei. Acest nou incident a creat un sentiment unanim de oroare la Pentagon si la ministerul de externe al SUA, care cereau in comun consilierului prezidential pentru siguranta nationala sa intervina personal pe langa Kennedy in aceasta chestiune. Responsabilul de la CIA cu aceste zboruri U-2 este convocat la Casa Alba si intrebat direct: "...la planificarea acestor zboruri U-2 exista cineva care vrea sa declanseze un razboi?".
La 11 septembrie 1962, Kennedy suspenda zborurile U-2 asupra Cubei. in urmatoarele 5 saptamani, 95 de rachete nucleare sovietice ajung in Cuba nedetectate de americani. Fiecare din aceste 95 de rachete era echipata cu o bomba atomica de 70 de ori mai devastatoare decat cea trimisa la Hiroshima de presedintele Truman. in tot cursul anului precedent, colonelul sovietic Oleg Penkovsky a trimis la Londra, in secret, cca 5.000 de pagini cu documente privind tehnologia si doctrina militara sovietica. La studierea acestora, englezii au chemat la Londra si pe colegii lor de la CIA, fiind vorba de cel mai mare spion voluntar din interiorul URSS pe care l-au avut vreodata occidentalii. La primul revarsat al zorilor din ziua de 14 octombrie 1962, un avion U-2 a zburat deasupra Cubei, efectuand 928 de fotografii in 6 minute. Toata ziua urmatoare, expertii CIA au comparat fotografiile din Cuba cu cele facute in Piata Rosie din Moscova la parazile militare de 1 Mai. Din specificatiile tehnice furnizate de Oleg Penkovsky au putut afla ca in Cuba se aflau rachete balistice de raza medie SS - 4 capabile de a transporta pana la Washington bombe atomice de o megatona fiecare. in ziua de 16 octombrie 1962 in sala consiliului de ministri de la Casa Alba s-au adunat demnitarii americani din conducerea sigurantei nationale, pentru examinarea celor 928 de fotografii aduse recent din Cuba. Este instructiva pentru istorici, transcrierea textuala a discutiilor purate de Kennedy si ministrii sai in acea criza grava din istoria lumii: ŤPresedintele scruteaza intens fotografiile. "Cat de avansate sunt aceste lucrari de instalare?" intreaba el. "Sire, n-am mai vazut pana acum acest tip de instalatii" a raspuns Lundahl (seful interpretilor fotografici de la CIA). "Este gata de lansare racheta?" intreaba presedintele. "Nu sire, raspunde Graybeal (expertul-sef in rachete de la CIA). "Cat timp avem ..nu putem spune, asa-i, cat timp avem la dispozitie pana lanseaza racheta?" a intrebat presedintele. Nimeni nu stia. "Unde sunt bombele atomice?" a intrebat ministrul apararii McNamara. Nimeni nu stia. O buna presupunere face Dean Rusk (ministrul de Externe): "Noi nu traim realmente de frica armelor sale nucleare fata de dimensiunea temerii lui (Hrusciov) fata de armele noastre. Si noi avem arme nucleare in apropiere, in Turcia si alte locuri".
Kennedy uitase complet de Turcia, ca acele rachete americane erau in dispozitiv si ca hotarase sa pastreze acele arme atintite spre sovietici. Kennedy a ordonat pregatirea a trei lovituri militare: prima, de distrugere a rampelor lansatoare de rachete nucleare, cu avioane ale marinei si ale fortelor aeriene; a doua, de pregatire a unei lovituri aeriene mult mai mari ca anvergura; a treia, de invadare generala si cucerire a Cubei. "in mod cert vom da lovitura nr.1" a spus el. "Vom distruge acele rachete" a mai spus presedintele. Sedinta s-a incheiat dupa o ora in care Robert Kennedy a argumentat in favoarea unei invazii totale (nr.3)ť. La ora 18:30 din aceeasi zi, oamenii presedintelui au revenit in sala de consiliu. Gandindu-se la agentii CIA care actionau in Cuba sub planul "Mangusta", presedintele Kennedy a intrebat daca aceste rachete balistice de raza medie ar putea fi distruse cu gloante. "Da, a raspuns generalul Marshall Carter (director adj. al CIA), numai ca aceste rachete sunt mobile; pot fi deplasate spre ascunzatori noi". (Problema tintirii rachetelor mobile a ramas nerezolvata pana azi, dupa 47 de ani de la criza Cubei).
Ce-i de facut?
Presedintele examina acum chestiunea unui razboi nuclear din cauza Cubei. El a inceput sa-si dea seama cat de putin il intelegea pe omologul lui sovietic. "in mod evident am fost eronati in a determina ce incearca sa faca Hrusciov" a spus presedintele."Nu multi dintre noi s-au gandit ca el va trimite rachete in Cuba" a spus el. "De ce a facut Hrusciov asta?" s-a intrebat cu voce tare presedintele. "Care-i avantajul acestei actiuni? Este ca si cum, deodata, noi am incepe sa punem un numar mare de rachete balistice in Turcia. Si asta ar fi un lucru extrem de periculos, cred eu" a remarcat John Kennedy. S-a asternut tacere in sala de consiliu. S-a trecut la masuri specifice razboiului secret. S-a autorizat infiltrarea in Cuba cu ajutorul submarinelor a zece echipe de agenti CIA din operatiunea "Mangusta". Misiunea lor era de a arunca in aer navele sovietice din porturile Cubei, folosind mine subacvatice, de a ataca bazele de lansare a rachetelor cu mitraliere si mortiere si poate chiar a rampelor de lansare a rachetelor. Presedintele Kennedy a plecat din incapere, lasand pe masa doua alternative militare: un atac prin surprindere asupra Cubei si o invazie totala. in absenta presedintelui, generalul Marshall Carter, un barbat scund de 60 de ani, chel si cu o limba ascutita, si-a exprimat temerea lui cea mai mare: "Mergem acolo cu un atac prin surprindere. Distrugem toate rachetele. Acesta nu este sfarsitul; acesta este inceputul". Va fi prima zi a celui de-al III-lea razboi mondial. in ziua urmatoare, 17 octombrie 1962, McCone s-a intalnit cu Kennedy la ora 9:30 a.m. in biroul prezidential. Citez din memorandumul lui zilnic pentru uzul intern, desecretizat in anul 2003: "Presedintele pare inclinat sa actioneze prompt, fara somatie prealabila" scrie McCone in notele sale de sedinta. Kennedy il trimite apoi pe McCone cu automobilul pana la Gettysburg, Pennsilvania, sa-l informeze in detaliu pe fostul presedinte, generalul Eisenhower. Dupa examinarea fotografiilor aeriene din Cuba, "Eisenhower parea sa incline spre o actiune militara care sa izoleze Havana de restul Cubei si prin urmare sa preia controlul guvernului cubanez." Demn de mentionat este faptul ca Eisenhower nu i-a recomandat lui Kennedy acest plan de actiune militara, iar McCone nu precizeaza in notele sale motivele acestei retineri, desi experienta militara a lui Eisenhower din timpul razboiului justifica o recomandare militara pentru tanarul Kennedy.
Blocada maritima
Un alt aspect remarcabil al memorandumului cotidian al lui McCone este cautarea infrigurata a unei metode de deposedare a Cubei de armele nucleare sovietice fara a se ajunge la un razboi nuclear cu URSS. inainte de a ajunge directorul CIA, McCone fusese proprietarul unor mari santiere navale unde construise multe nave necesare in al doilea razboi mondial. Era deci familiarizat cu puterea militara, politica si economica a navelor maritime. Notele redactate de McCone in acele zile tensionate includ ideea sa de impunere a unei blocade maritime complete a Cubei, dublate de amenintarea cu atacul contra oricarei nave care ar incerca sa strapunga incercuirea si sa intre in porturile cubaneze. Ideea asta nu a primit sprijinul niciunui consilier din anturajul presedintelui. in dimineata zilei de 18 octombrie 1962, McCone s-a prezentat la Casa Alba cu noi fotografii luate de U-2 din Cuba. Ele ilustrau aparitia in Cuba a altor rachete mai mari, cu o raza de actiune de 4.000 de km, capabile sa loveasca orice mare oras american, exceptand orasul Seattle de la Pacific. McCone a mai precizat ca bazele de rachete erau sub controlul militarilor sovietici. Asta l-a determinat pe ministrul apararii McNamara sa sublinieze faptul ca "un atac prin surprindere asupra bazelor va ucide mai multe sute de servanti sovietici. Atacand aceste baze era un act de razboi asupra Moscovei nu asupra Havanei". George Ball, ministru adjunct la externe, a avertizat ca "o lovitura aeriana fara somatie este ceva ca la Pearl Harbour" (deci un "casus belli" servit URSS-ului). in favoarea propunerii lui McCone de blocada maritima cu somatie de atac au votat Eisenhower, Robert Kennedy si autorul ei, McCone.
Cu aceasta optiune s-a angajat Kennedy in fata natiunii si a lumii printr-un discurs televizat din noaptea de 22 octombrie 1962. Miercuri dimineata, 24 oct. 1962, blocada militara a Cubei a intrat in functiune si pregatire de lupta. Un convoi de opt nave sovietice era in drum spre Cuba in Oceanul Atlantic, insotite de submarine sovietice. Nava din fruntea convoiului era un tanc petrolier cu numele "Buharest". Un aspect scapat din calcul la impunerea blocadei si care devenise alarmant era ca blocada in sine nu stopa pe sovietici in pregatirea rampelor de lansare a rachetelor aflate deja in Cuba. Noile fotografii aduse de avioanele U-2 confirmau faptul ca primejdia crestea de la o ora la alta. Nu mai era mult timp disponibil pentru negocieri diplomatice, deci o solutie posibila nu mai figura mult timp printre optiuni. Rezolvarea manu militari a crizei devenea iminenta in lumina faptului, descoperit duminica 27 octombrie 1962 la ora 10:00 a.m, ca rachetele sovietice din Cuba erau gata de lansare in decurs de 6 ore. Comitetul reunit al sefilor de stat major ale fortelor militare americane recomanda intens presedintelui inceperea invaziei Cubei in 36 de ore. La cresterea tensiunii au mai contribuit si 2 avioane U-2 unul dintre ele surprins asupra URSS, gonit de avioanele sovietice, iar al 2-lea avion U-2 era doborat asupra Cubei, cu moartea pilotului american, maiorul Rudolf Anderson.
Rachetele din Cuba, contra celor din Turcia
In aceasta atmosfera incordata se primeste la Casa Alba o telegrama de la Hrusciov a carei transmitere de la Kremlin a durat 6 ore. Era o scrisoare personala a premierului sovietic, care propunea rezolvarea crizei din Cuba prin promisiunea SUA ca nu vor invada vreodata Cuba. in schimbul ei, URSS va retrage din Cuba toate armele nucleare. A doua zi, in timpul sedintei de la Casa Alba, Kennedy primeste un buletin al Agentiei de presa Associated Press de la biroul acesteia din Moscova, buletin pe care presedintele l-a citit cu voce tare celor prezenti: "Premierul Hrusciov a spus presedintelui Kennedy ieri ca el ar retrage armele nucleare din Cuba, daca SUA retrag rachetele lor din Turcia.". intreaga asistenta s-a ridicat in picioare intr-un vacarm total! Nimeni n-a acceptat aceasta noua propunere a lui Hrusciov cu exceptia presedintelui si a lui McCone. Kennedy este inregistrat declarand celor prezenti: "Ei (sovieticii) au o propunere foarte buna". McCone a argumentat de ce ideea este foarte buna: "era concreta, serioasa si imposibil de ignorat". La ora 18:30 presedintele pleaca din sala si in absenta lui discutiile degenereaza rapid. McCone cere lui McNamara sa faca trocul propus de Hrusciov: rachetele americane din Turcia la schimb cu cele sovietice din Cuba. Se aud alte voci tipand in sala: efectueaza trocul, fa schimbul, deci!".
Cu o furie crescanda in voce, directorul-general al CIA se adreseaza lui McNamara cu aceste cuvinte: "Am discutat despre asta si am spus ca noi am fi incantati sa schimbam acele rachete din Turcia contra celor din Cuba. Eu as face schimbul acesta chiar acum! N-as vorbi nimanui despre asta! Am stat aici o saptamana si toata lumea de aici a fost in favoarea acestui troc." Presedintele Kennedy revine in sala si propune o pauza pentru servirea cinei, dupa care se duce in biroul lui insotit de fratele sau Bobby, McNamara, Dean Rusk si Bundy (consilierul pentru siguranta nationala). McCone este exclus de la aceste deliberari finale (era membru al Partidului Republican si prieten cu Eisenhower). in biroul prezidential se discuta ideea lui McCone care este acceptata si de presedinte. Se face legamant intre cei prezenti de a pastra secretul deciziei finale: trocul rachetelor americane din Turcia in schimbul celor sovietice din Cuba. Fratele presedintelui, Bobby, pleaca la biroul lui de la ministerul justitiei pentru a se intalni acolo cu Anatoli Dobrinin, ambasadorul sovietic in SUA. Acolo, Robert Kennedy l-a informat pe Dobrinin ca SUA au "acceptat solutia QUID PRO QUO privind rachetele, conditionat de a nu se face public vreodata acest troc". Fratii Kennedy nu puteau concepe sa fie vazuti partasi la un schimb cu Hrusciov. Dupa plecarea lui Dobrinin, Robert Kennedy a falsificat stenograma convorbirii scotand orice cuvant referitor la trocul din Turcia, care a ramas secret pentru americani pentru multe decenii. Ei au crezut ca au fost salvati de la un razboi nuclear cu URSS, prin calmul presedintelui Kennedy si fermitatea de otel a fratelui sau Bobby. Rolul central jucat de McCone in rezolvarea pasnica a crizei a fost ascuns opiniei publice pana la sfarsitul secolului. McCone a decedat in februarie 1991, la varsta de 89 de ani.
Asasinarea lui Kennedy
Tom Weiner acorda multe pagini din cartea sa, asasinarii lui John Kennedy, dar cititorul va ramane consternat sa afle ca CIA s-a ocupat sa caute asasinii lui Kennedy in URSS unde Oswald locuise un timp cu sotia sa, rusoaica Marina. Aceste suspiciuni ridicole n-au incetat nici cand dezertorul sovietic Yuri Nosenko, ofiter KGB cu acces la dosarul lui Oswald, a informat pe cei de la CIA ca in dosarul de la Moscova al lui Oswald nu exista absolut nimic de natura sa justifice banuielile CIA ca sovieticii ar fi avut vreun plan cat de mic pentru Oswald.
CIA nu numai ca nu l-a crezut pe Nosenko, dar l-a si torturat timp de 1277 de zile sa admita ca este trimis de KGB pentru a-i dezinforma pe americani. in pofida detentiei cumplite, in completa izolare, fara hrana suficienta si chiar fara aerisirea celulei, in totala violare a legilor americane, Nosenko a rezistat, insistand ca URSS n-are niciun amestec in asasinarea lui Kennedy. Detaliile enumerate de Tim Weiner tind sa confirme afirmatiile facute de H.R.Haldeman, secretarul general al Casei Albe pe vremea lui Nixon, potrivit carora CIA a organizat la moartea lui Kennedy o uriasa campanie de eliminare a documentelor si informatiilor detinute de CIA in dosarul Oswald. in cartea sa "The Ends of Power", Haldeman sustine ca la CIA au fost oameni interesati in ascunderea adevarului privind asasinarea lui Kennedy. O asemenea persoana a fost seful contra-informatiilor de la CIA, James "Jesu" Angleton. El a blocat actiunile de anchetare la CIA a banilor furnizati de CIA Mafiei, intr-un cont cifrat din Panama. Relatiile lui Angleton cu Mafia si sefii ei Giancana si Rosselli erau cunoscute de sefii de la CIA. in final, Weiner il citeaza pe Richard Helms, care concluzioneaza laconic enigma mortii lui Kennedy: "...Pana in ziua deschiderii arhivelor de informatii sovietice si cubaneze, dosarul Kennedy ramane deschis. Uciderea lui Kennedy a fost fie opera unei haimanale cu o carabina ieftina si o luneta de sapte dolari, ori adevarul a fost mult mai teribil".
Senatorul John Fitzgerald Kennedy a depus juramantul de presedinte al SUA in luna ianuarie 1961. Cu o zi inaintea festivitatii depunerii juramantului, el fusese invitat la Casa Alba de Eisenhower pentru a fi informat intre 4 ochi asupra arsenalului nuclear american. Ulterior, la o conferinta de presa, Kennedy a declarat jurnalistilor: ... "cu ce avem acum in arsenal, putem ucide 300 de milioane de oameni intr-o ora." Ziarul New York Times a publicat aceasta declaratie pe prima pagina, provocand un adevarat soc in intreaga lume. De la Kennedy incoace niciun alt presedinte american n-a mai vorbit public in termeni precisi despre puterea de distrugere a arsenalului nuclear al SUA.
Golful Porcilor
Cea mai cunoscuta actiune clandestina aprobata de Kennedy a fost trimiterea in Cuba a unei brigade de 1511 paramilitari cu scopul rasturnarii lui Fidel Castro. A ramas inscrisa in analele istoriei ca "Aventura de la Golful Porcilor" - dupa numele geografic al plajei cubaneze pe care au fost ucisi sau capturati de armata Cubei toti cei 1511 paramilitari. Ancheta interna efectuata de inspectorul general Lyman Kirkpatrick a concluzionat ca directorul general al CIA, Allen Dulles si adjunctul lui, Richard Bissell, au dezinformat doi presedinti americani asupra operatiunii clandestine de la Golful Porcilor. Acest raport intern ar fi dus la desfiintarea CIA, daca ar fi fost citit de Kennedy sau de Congres. Ca urmare, Allen Dulles a distrus 19 din cele 20 de copii ale acestei anchete interne. Singura copie care a supravietuit a fost ascunsa timp de aproape 40 de ani intr-un seif la CIA. in cartea sa de amintiri ("Reflections of a Cold Warrior; From Yalta to the Bay of Pigs"), publicata la 2 ani dupa moartea sa, Richard Bissell descrie urmatoarea discutie avuta cu Kennedy dupa dezastrul de la Golful Porcilor: Ť...Kennedy a admis ca fiind vina sa ca operatiunea a fost un dezastru. Apoi, tot el a adaugat: "intr-un guvern parlamentar, eu ar trebui sa demisionez. Dar in acest guvern (de tip prezidential) eu n-o pot face, asa ca tu si Allen (Dulles) trebuie sa plecati"ť.
Dulles va pleca de la CIA 5 luni mai tarziu, in septembrie 1961, iar Bissell in februarie 1962. in furia sa provocata de esecul din Cuba, Kennedy nu s-a limitat numai la indepartarea de la CIA a celor doi directori mentionati mai sus. El este singurul presedinte din istoria SUA care s-a pronuntat public pentru desfiintarea "in corpore" a CIA. Tim Weiner nu da detalii in cartea sa (Legacy of Ashes: The History of the CIA) despre demersurile facute de Kennedy in acest sens si cine anume l-a impiedicat sa emita un ordin prezidential similar celui emis de Truman in 1945 cand a desfiintat OSS - organizatia care a precedat CIA in spionajul extern. Sub presiunea militarilor si a cercurilor conservatoare din SUA, Kennedy a numit ca director-general la CIA in locul lui Dulles, pe John McCone, un republican dintre prietenii apropiati ai lui Eisenhower. Drept contrapondere, Kennedy a incredintat fratelui sau Robert Fitzgerald Kennedy (RFK) controlul total al departamentului de operatiuni clandestine al CIA - pe langa atributiile pe care le avea deja ca ministru al justitiei. Autorul scrie ca "RFK avea atunci 35 de ani, era nemilos si fascinat de tot ce era secret. incepea ziua de munca in biroul directorului-general CIA pentru ca avea locuinta sa foarte aproape de sediul central al CIA."
Actiuni clandestine de asasinare
Actele consultate de Tim Weiner in arhivele CIA probeaza documentar faptul ca fratii Kennedy au conceput, organizat si desfasurat constant actiuni de asasinare a unor conducatori apartinand altor popoare. Kennedy a intrat in istoria CIA cu 163 de actiuni clandestine desfasurate cu aprobarea sa in cele 34 de luni la Casa Alba. Predecesorul lui Kennedy, presedintele Dwight Eisenhower aprobase 170 de actiuni clandestine ale CIA, dar in decurs de opt ani la Casa Alba! Richard Helms este citat in cartea lui Tim Weiner ca aceasta ambitie iresponsabila a fratilor Kennedy de a asasina sefii altor state suverane ridica doua categorii de probleme. Prima problema era de ordin moral intrucat era considerat drept o aberatie sa ucizi un lider politic in timp de pace. A doua problema ridicata de asasinatele externe se referea la considerentele practice, perfect definite de Richard Helms prin urmatoarele cuvinte: "Daca devii implicat in actiunile de asasinare a conducatorilor straini, exista intotdeauna intrebarea cine este urmatorul la rand?".
Din aceste considerente, fratii Kennedy au calculat corect ca directorul-general nou numit la conducerea CIA, John McCone, nu trebuia informat despre aceste actiuni criminale desfasurate in subordinea sa de ofiterii departamentului de operatiuni clandestine de la CIA, care era controlat direct de fratele presedintelui. Cuvintele cele mai profetice in acest context apartin tot lui Richard Helms: "Daca ucizi conducatorii altor popoare, de ce acele popoare n-ar trebui sa-i ucida pe liderii poporului tau?" Sunt cuvinte profetice daca se tine cont de faptul ca ambii frati Kennedy au fost asasinati in exercitiul functiunii. Tot Helms este cel care l-a informat in anul 1975 pe presedintele SUA din acel an (Gerald Ford), ca Robert Kennedy a condus personal tentativele CIA de asasinare a lui Fidel Castro. La ora aceea Congresul ancheta actiunile CIA din interiorul SUA, spre ingrijorarea Casei Albe. Principala teama a lui Henry Kissinger si a presedintelui Gerald Ford era de a nu transpira in presa americana vreun detaliu privind asasinatele comise de CIA la ordinul Casei Albe. La 16 ianuarie 1975, presedintele Ford a invitat la un dejun organizat la Casa Alba pe proprietarii principalelor ziare de mare tiraj din SUA si le-a declarat textual: "Hotarat lucru, nu este in interesul national discutarea trecutului CIA. Reputatia fiecarui presedinte de la Harry Truman incoace ar putea fi ruinata daca cele mai mari secrete ar fi expuse publicului.
- Ca de exemplu? a intrebat unul din invitati.
- Cum ar fi de exemplu, asasinatele - a raspuns presedintele SUA".
Autorul cartii pune cititorului urmatoarea chestiune: "Este greu de concluzionat ce este mai grav: ce a spus presedintele Ford sau faptul ca invitatii presei americane au reusit sa tina secreta declaratia incendiara a presedintelui SUA?"
Tinta: Fidel Castro
Presedintele Kennedy a ordonat de 2 ori la CIA sa formeze un detasament de asasini. Directorul adjunct Richard Bissell a incredintat aceste misiuni lui Bill Harvey, seful departamentului D al serviciilor clandestine de la CIA. Ofiterii acestui departament D spargeau ambasadele straine din afara granitelor SUA pentru a fura codurile de cifrare ale comunicatiilor acelor ambasade cu guvernele lor. Cifrul astfel furat era incredintat Agentiei Nationale de Siguranta (NSA) care descifra astfel comunicatiile ambasadelor straine. Departamentul D avea legaturi cu criminali de profesie din capitalele tarilor straine, care erau platiti sa efectueze spargeri, rapirea unor curieri diplomatici si alte actiuni criminale in numele sigurantei nationale americane. in februarie 1962, Harvey a conceput un plan de actiune codificat conspirativ sub numele "CARABINA" si a angajat un apatrid cu domiciliul in Luxemburg, cu misiunea de a-l ucide pe Fidel Castro. Arhivele CIA dezvaluie un alt om platit de Harvey pentru acelasi scop: seful Mafiei de la Miami, John Rosselli. Harvey a inmanat personal lui Rosselli, otravuri de strecurat in cafeaua sau ceaiul lui Castro, otravuri furnizate de dr. Edward Gunn - seful serviciilor medicale de la CIA. Aceste actiuni criminale s-au facut cu aprobarea lui Richard Helms care preluase comanda serviciilor clandestine ale CIA in luna mai 1962. Aceasta actiune de asasinare a lui Castro a primit numele conspirativ de "MANGUSTA" si un buget de cheltuieli de 50 milioane de dolari. Singura realizare obtinuta cu aceste 50 de milioane de dolari a fost infiltrarea in Cuba a unor agenti CIA care au construit acolo o retea de 45 de informatori. Nicio actiune de sabotaj n-a putut fi realizata, iar Fidel Castro n-a suferit vreun atentat.
Robert Kennedy, in calitatea sa de ministru de justitie, cerea insistent celor de la CIA sa trimita in Cuba echipe de sabotori, cu misiunea secreta a aruncarii in aer a centralelor electrice, a fabricilor si a rafinariilor de zahar.
"O colectie minunata a crimelor..."
In dimineata zilei de luni 30 iulie 1962, presedintele Kennedy a declansat sistemul electronic secret de inregistrare pe banda de magnetofon a discutiilor purtate in biroul lui de la Casa Alba. Era un dispozitiv de inregistrare sofisticat, instalat duminica precedenta la ordinul lui. Patru decenii mai tarziu, au fost scoase de la secret si transcrise inregistrarile electronice ale discutiilor lui Kennedy din biroul prezidential. Spicuim din cartea lui Tim Weiner cateva exemple ilustrative: a) Complotul de rasturnare a guvernului Braziliei condus de Joao Goulart si alocarea sumei de 8 milioane de dolari in acest scop; b) Ordinul de violare a spatiului aerian al R.P.Chineze cu avioanele spion U-2. O luna mai tarziu, la ordinul lui Mao Tse-Dun, este doborat deasupra Chinei un asemenea avion U-2 din dotarea CIA; c) Ordinul de rasturnare a guvernului din Haiti aflat sub conducerea lui François Duvalier; d) Ordinul de rasturnare a guvernului Guyanei condus de Cheddi Jagan si alocarea sumei de 2 milioane de dolari in acest scop; e) La 15 august 1962 directorul-general CIA, McCone, prezinta presedintelui Kennedy lista tarilor in care CIA avea in desfasurare actiuni subversive secrete: Vietnam, Laos, Thailanda, Iran, Pakistan, Bolivia, Columbia, Republica Dominicana, Ecuador, Guatemala si Venezuela. Kennedy este informat de McCone ca "aceasta lista are un nivel de secretizare deosebit de strict deoarece lista spune totul despre actiunile noastre murdare".
Prezent la aceasta discutie se afla in birou si consilierul prezidential pentru siguranta nationala care este inregistrat razand ca-i spune lui McCone urmatoarele: "lista asta este o colectie minunata a crimelor tale"; f) La 22 august 1962 este inregistrata discutia lui Kennedy cu McCone, in care-i ordona acestuia constituirea la CIA a unei echipe de spionaj intern a unor jurnalisti americani de la New York Times. Ordinul acesta viola Carta de Functionare a CIA care interzice in mod expres spionajul in interiorul SUA. Deci cu mult inaintea lui Nixon si a scandalului de la Watergate, Kennedy a utilizat CIA pentru a-i spiona pe americani in propria lor tara. intre anii 1962 - 1965 CIA l-a spionat pe jurnalistul Hanson Baldwin de la ziarul New York Times, plus alti 4 jurnalisti si sursele lor. Prin acest ordin, Kennedy a creat un precedent pe care-l vor copia presedintii Lyndon Johnson, Nixon si George W. Bush.
Criza rachetelor
La 30 august 1962 un expert al CIA care examina fotografii aeriene facute de un avion-spion U-2 asupra Cubei, a descoperit o baza de rachete sovietice SA-2, acelasi tip de racheta care doborase deasupra URSS avionul - spion U-2, pilotat de Garry Powers. in aceeasi zi de 30.08.1962, un alt avion U-2 a fost surprins intrand in spatiul aerian al URSS violand angajamentul solemn al SUA de incetare a acestor incursiuni aeriene. Kremlinul a expediat prompt Casei Albe un protest in acest sens. Stirea ca in Cuba se aflau acum rachete sovietice sol-aer a provocat retinerea Casei Albe de a mai permite noi zboruri U-2 asupra Cubei. Apoi, la 9 septembrie 1962, un alt avion U-2 este doborat deasupra Chinei. Acest nou incident a creat un sentiment unanim de oroare la Pentagon si la ministerul de externe al SUA, care cereau in comun consilierului prezidential pentru siguranta nationala sa intervina personal pe langa Kennedy in aceasta chestiune. Responsabilul de la CIA cu aceste zboruri U-2 este convocat la Casa Alba si intrebat direct: "...la planificarea acestor zboruri U-2 exista cineva care vrea sa declanseze un razboi?".
La 11 septembrie 1962, Kennedy suspenda zborurile U-2 asupra Cubei. in urmatoarele 5 saptamani, 95 de rachete nucleare sovietice ajung in Cuba nedetectate de americani. Fiecare din aceste 95 de rachete era echipata cu o bomba atomica de 70 de ori mai devastatoare decat cea trimisa la Hiroshima de presedintele Truman. in tot cursul anului precedent, colonelul sovietic Oleg Penkovsky a trimis la Londra, in secret, cca 5.000 de pagini cu documente privind tehnologia si doctrina militara sovietica. La studierea acestora, englezii au chemat la Londra si pe colegii lor de la CIA, fiind vorba de cel mai mare spion voluntar din interiorul URSS pe care l-au avut vreodata occidentalii. La primul revarsat al zorilor din ziua de 14 octombrie 1962, un avion U-2 a zburat deasupra Cubei, efectuand 928 de fotografii in 6 minute. Toata ziua urmatoare, expertii CIA au comparat fotografiile din Cuba cu cele facute in Piata Rosie din Moscova la parazile militare de 1 Mai. Din specificatiile tehnice furnizate de Oleg Penkovsky au putut afla ca in Cuba se aflau rachete balistice de raza medie SS - 4 capabile de a transporta pana la Washington bombe atomice de o megatona fiecare. in ziua de 16 octombrie 1962 in sala consiliului de ministri de la Casa Alba s-au adunat demnitarii americani din conducerea sigurantei nationale, pentru examinarea celor 928 de fotografii aduse recent din Cuba. Este instructiva pentru istorici, transcrierea textuala a discutiilor purate de Kennedy si ministrii sai in acea criza grava din istoria lumii: ŤPresedintele scruteaza intens fotografiile. "Cat de avansate sunt aceste lucrari de instalare?" intreaba el. "Sire, n-am mai vazut pana acum acest tip de instalatii" a raspuns Lundahl (seful interpretilor fotografici de la CIA). "Este gata de lansare racheta?" intreaba presedintele. "Nu sire, raspunde Graybeal (expertul-sef in rachete de la CIA). "Cat timp avem ..nu putem spune, asa-i, cat timp avem la dispozitie pana lanseaza racheta?" a intrebat presedintele. Nimeni nu stia. "Unde sunt bombele atomice?" a intrebat ministrul apararii McNamara. Nimeni nu stia. O buna presupunere face Dean Rusk (ministrul de Externe): "Noi nu traim realmente de frica armelor sale nucleare fata de dimensiunea temerii lui (Hrusciov) fata de armele noastre. Si noi avem arme nucleare in apropiere, in Turcia si alte locuri".
Kennedy uitase complet de Turcia, ca acele rachete americane erau in dispozitiv si ca hotarase sa pastreze acele arme atintite spre sovietici. Kennedy a ordonat pregatirea a trei lovituri militare: prima, de distrugere a rampelor lansatoare de rachete nucleare, cu avioane ale marinei si ale fortelor aeriene; a doua, de pregatire a unei lovituri aeriene mult mai mari ca anvergura; a treia, de invadare generala si cucerire a Cubei. "in mod cert vom da lovitura nr.1" a spus el. "Vom distruge acele rachete" a mai spus presedintele. Sedinta s-a incheiat dupa o ora in care Robert Kennedy a argumentat in favoarea unei invazii totale (nr.3)ť. La ora 18:30 din aceeasi zi, oamenii presedintelui au revenit in sala de consiliu. Gandindu-se la agentii CIA care actionau in Cuba sub planul "Mangusta", presedintele Kennedy a intrebat daca aceste rachete balistice de raza medie ar putea fi distruse cu gloante. "Da, a raspuns generalul Marshall Carter (director adj. al CIA), numai ca aceste rachete sunt mobile; pot fi deplasate spre ascunzatori noi". (Problema tintirii rachetelor mobile a ramas nerezolvata pana azi, dupa 47 de ani de la criza Cubei).
Ce-i de facut?
Presedintele examina acum chestiunea unui razboi nuclear din cauza Cubei. El a inceput sa-si dea seama cat de putin il intelegea pe omologul lui sovietic. "in mod evident am fost eronati in a determina ce incearca sa faca Hrusciov" a spus presedintele."Nu multi dintre noi s-au gandit ca el va trimite rachete in Cuba" a spus el. "De ce a facut Hrusciov asta?" s-a intrebat cu voce tare presedintele. "Care-i avantajul acestei actiuni? Este ca si cum, deodata, noi am incepe sa punem un numar mare de rachete balistice in Turcia. Si asta ar fi un lucru extrem de periculos, cred eu" a remarcat John Kennedy. S-a asternut tacere in sala de consiliu. S-a trecut la masuri specifice razboiului secret. S-a autorizat infiltrarea in Cuba cu ajutorul submarinelor a zece echipe de agenti CIA din operatiunea "Mangusta". Misiunea lor era de a arunca in aer navele sovietice din porturile Cubei, folosind mine subacvatice, de a ataca bazele de lansare a rachetelor cu mitraliere si mortiere si poate chiar a rampelor de lansare a rachetelor. Presedintele Kennedy a plecat din incapere, lasand pe masa doua alternative militare: un atac prin surprindere asupra Cubei si o invazie totala. in absenta presedintelui, generalul Marshall Carter, un barbat scund de 60 de ani, chel si cu o limba ascutita, si-a exprimat temerea lui cea mai mare: "Mergem acolo cu un atac prin surprindere. Distrugem toate rachetele. Acesta nu este sfarsitul; acesta este inceputul". Va fi prima zi a celui de-al III-lea razboi mondial. in ziua urmatoare, 17 octombrie 1962, McCone s-a intalnit cu Kennedy la ora 9:30 a.m. in biroul prezidential. Citez din memorandumul lui zilnic pentru uzul intern, desecretizat in anul 2003: "Presedintele pare inclinat sa actioneze prompt, fara somatie prealabila" scrie McCone in notele sale de sedinta. Kennedy il trimite apoi pe McCone cu automobilul pana la Gettysburg, Pennsilvania, sa-l informeze in detaliu pe fostul presedinte, generalul Eisenhower. Dupa examinarea fotografiilor aeriene din Cuba, "Eisenhower parea sa incline spre o actiune militara care sa izoleze Havana de restul Cubei si prin urmare sa preia controlul guvernului cubanez." Demn de mentionat este faptul ca Eisenhower nu i-a recomandat lui Kennedy acest plan de actiune militara, iar McCone nu precizeaza in notele sale motivele acestei retineri, desi experienta militara a lui Eisenhower din timpul razboiului justifica o recomandare militara pentru tanarul Kennedy.
Blocada maritima
Un alt aspect remarcabil al memorandumului cotidian al lui McCone este cautarea infrigurata a unei metode de deposedare a Cubei de armele nucleare sovietice fara a se ajunge la un razboi nuclear cu URSS. inainte de a ajunge directorul CIA, McCone fusese proprietarul unor mari santiere navale unde construise multe nave necesare in al doilea razboi mondial. Era deci familiarizat cu puterea militara, politica si economica a navelor maritime. Notele redactate de McCone in acele zile tensionate includ ideea sa de impunere a unei blocade maritime complete a Cubei, dublate de amenintarea cu atacul contra oricarei nave care ar incerca sa strapunga incercuirea si sa intre in porturile cubaneze. Ideea asta nu a primit sprijinul niciunui consilier din anturajul presedintelui. in dimineata zilei de 18 octombrie 1962, McCone s-a prezentat la Casa Alba cu noi fotografii luate de U-2 din Cuba. Ele ilustrau aparitia in Cuba a altor rachete mai mari, cu o raza de actiune de 4.000 de km, capabile sa loveasca orice mare oras american, exceptand orasul Seattle de la Pacific. McCone a mai precizat ca bazele de rachete erau sub controlul militarilor sovietici. Asta l-a determinat pe ministrul apararii McNamara sa sublinieze faptul ca "un atac prin surprindere asupra bazelor va ucide mai multe sute de servanti sovietici. Atacand aceste baze era un act de razboi asupra Moscovei nu asupra Havanei". George Ball, ministru adjunct la externe, a avertizat ca "o lovitura aeriana fara somatie este ceva ca la Pearl Harbour" (deci un "casus belli" servit URSS-ului). in favoarea propunerii lui McCone de blocada maritima cu somatie de atac au votat Eisenhower, Robert Kennedy si autorul ei, McCone.
Cu aceasta optiune s-a angajat Kennedy in fata natiunii si a lumii printr-un discurs televizat din noaptea de 22 octombrie 1962. Miercuri dimineata, 24 oct. 1962, blocada militara a Cubei a intrat in functiune si pregatire de lupta. Un convoi de opt nave sovietice era in drum spre Cuba in Oceanul Atlantic, insotite de submarine sovietice. Nava din fruntea convoiului era un tanc petrolier cu numele "Buharest". Un aspect scapat din calcul la impunerea blocadei si care devenise alarmant era ca blocada in sine nu stopa pe sovietici in pregatirea rampelor de lansare a rachetelor aflate deja in Cuba. Noile fotografii aduse de avioanele U-2 confirmau faptul ca primejdia crestea de la o ora la alta. Nu mai era mult timp disponibil pentru negocieri diplomatice, deci o solutie posibila nu mai figura mult timp printre optiuni. Rezolvarea manu militari a crizei devenea iminenta in lumina faptului, descoperit duminica 27 octombrie 1962 la ora 10:00 a.m, ca rachetele sovietice din Cuba erau gata de lansare in decurs de 6 ore. Comitetul reunit al sefilor de stat major ale fortelor militare americane recomanda intens presedintelui inceperea invaziei Cubei in 36 de ore. La cresterea tensiunii au mai contribuit si 2 avioane U-2 unul dintre ele surprins asupra URSS, gonit de avioanele sovietice, iar al 2-lea avion U-2 era doborat asupra Cubei, cu moartea pilotului american, maiorul Rudolf Anderson.
Rachetele din Cuba, contra celor din Turcia
In aceasta atmosfera incordata se primeste la Casa Alba o telegrama de la Hrusciov a carei transmitere de la Kremlin a durat 6 ore. Era o scrisoare personala a premierului sovietic, care propunea rezolvarea crizei din Cuba prin promisiunea SUA ca nu vor invada vreodata Cuba. in schimbul ei, URSS va retrage din Cuba toate armele nucleare. A doua zi, in timpul sedintei de la Casa Alba, Kennedy primeste un buletin al Agentiei de presa Associated Press de la biroul acesteia din Moscova, buletin pe care presedintele l-a citit cu voce tare celor prezenti: "Premierul Hrusciov a spus presedintelui Kennedy ieri ca el ar retrage armele nucleare din Cuba, daca SUA retrag rachetele lor din Turcia.". intreaga asistenta s-a ridicat in picioare intr-un vacarm total! Nimeni n-a acceptat aceasta noua propunere a lui Hrusciov cu exceptia presedintelui si a lui McCone. Kennedy este inregistrat declarand celor prezenti: "Ei (sovieticii) au o propunere foarte buna". McCone a argumentat de ce ideea este foarte buna: "era concreta, serioasa si imposibil de ignorat". La ora 18:30 presedintele pleaca din sala si in absenta lui discutiile degenereaza rapid. McCone cere lui McNamara sa faca trocul propus de Hrusciov: rachetele americane din Turcia la schimb cu cele sovietice din Cuba. Se aud alte voci tipand in sala: efectueaza trocul, fa schimbul, deci!".
Cu o furie crescanda in voce, directorul-general al CIA se adreseaza lui McNamara cu aceste cuvinte: "Am discutat despre asta si am spus ca noi am fi incantati sa schimbam acele rachete din Turcia contra celor din Cuba. Eu as face schimbul acesta chiar acum! N-as vorbi nimanui despre asta! Am stat aici o saptamana si toata lumea de aici a fost in favoarea acestui troc." Presedintele Kennedy revine in sala si propune o pauza pentru servirea cinei, dupa care se duce in biroul lui insotit de fratele sau Bobby, McNamara, Dean Rusk si Bundy (consilierul pentru siguranta nationala). McCone este exclus de la aceste deliberari finale (era membru al Partidului Republican si prieten cu Eisenhower). in biroul prezidential se discuta ideea lui McCone care este acceptata si de presedinte. Se face legamant intre cei prezenti de a pastra secretul deciziei finale: trocul rachetelor americane din Turcia in schimbul celor sovietice din Cuba. Fratele presedintelui, Bobby, pleaca la biroul lui de la ministerul justitiei pentru a se intalni acolo cu Anatoli Dobrinin, ambasadorul sovietic in SUA. Acolo, Robert Kennedy l-a informat pe Dobrinin ca SUA au "acceptat solutia QUID PRO QUO privind rachetele, conditionat de a nu se face public vreodata acest troc". Fratii Kennedy nu puteau concepe sa fie vazuti partasi la un schimb cu Hrusciov. Dupa plecarea lui Dobrinin, Robert Kennedy a falsificat stenograma convorbirii scotand orice cuvant referitor la trocul din Turcia, care a ramas secret pentru americani pentru multe decenii. Ei au crezut ca au fost salvati de la un razboi nuclear cu URSS, prin calmul presedintelui Kennedy si fermitatea de otel a fratelui sau Bobby. Rolul central jucat de McCone in rezolvarea pasnica a crizei a fost ascuns opiniei publice pana la sfarsitul secolului. McCone a decedat in februarie 1991, la varsta de 89 de ani.
Asasinarea lui Kennedy
Tom Weiner acorda multe pagini din cartea sa, asasinarii lui John Kennedy, dar cititorul va ramane consternat sa afle ca CIA s-a ocupat sa caute asasinii lui Kennedy in URSS unde Oswald locuise un timp cu sotia sa, rusoaica Marina. Aceste suspiciuni ridicole n-au incetat nici cand dezertorul sovietic Yuri Nosenko, ofiter KGB cu acces la dosarul lui Oswald, a informat pe cei de la CIA ca in dosarul de la Moscova al lui Oswald nu exista absolut nimic de natura sa justifice banuielile CIA ca sovieticii ar fi avut vreun plan cat de mic pentru Oswald.
CIA nu numai ca nu l-a crezut pe Nosenko, dar l-a si torturat timp de 1277 de zile sa admita ca este trimis de KGB pentru a-i dezinforma pe americani. in pofida detentiei cumplite, in completa izolare, fara hrana suficienta si chiar fara aerisirea celulei, in totala violare a legilor americane, Nosenko a rezistat, insistand ca URSS n-are niciun amestec in asasinarea lui Kennedy. Detaliile enumerate de Tim Weiner tind sa confirme afirmatiile facute de H.R.Haldeman, secretarul general al Casei Albe pe vremea lui Nixon, potrivit carora CIA a organizat la moartea lui Kennedy o uriasa campanie de eliminare a documentelor si informatiilor detinute de CIA in dosarul Oswald. in cartea sa "The Ends of Power", Haldeman sustine ca la CIA au fost oameni interesati in ascunderea adevarului privind asasinarea lui Kennedy. O asemenea persoana a fost seful contra-informatiilor de la CIA, James "Jesu" Angleton. El a blocat actiunile de anchetare la CIA a banilor furnizati de CIA Mafiei, intr-un cont cifrat din Panama. Relatiile lui Angleton cu Mafia si sefii ei Giancana si Rosselli erau cunoscute de sefii de la CIA. in final, Weiner il citeaza pe Richard Helms, care concluzioneaza laconic enigma mortii lui Kennedy: "...Pana in ziua deschiderii arhivelor de informatii sovietice si cubaneze, dosarul Kennedy ramane deschis. Uciderea lui Kennedy a fost fie opera unei haimanale cu o carabina ieftina si o luneta de sapte dolari, ori adevarul a fost mult mai teribil".
Re: Kennedy[v=]
http://www.adevarul.ro/international/kennedy-inregistrari-asasinare-vietnam_0_633537220.html
Re: Kennedy[v=]
http://www.romanialibera.ro/timpul-liber/fapt-divers/robert-f-kennedy-se-temea-ca-mafia-ii-va-orbi-copiii-intr-un-atac-cu-acid-251207.html
Re: Kennedy[v=]
http://www.gandul.info/international/un-kennedy-ar-putea-candida-pentru-un-loc-in-camera-reprezentantilor-din-sua-9129485
J.F. Kennedy si victimele colaterale
J.F. Kennedy si victimele colaterale
http://www.revistamagazin.ro/content/view/9105/8/
Daca in cazuri extrem de grave, cum a fost asasinarea lui J.F. Kennedy, ancheta unui ziarist curajos se apropie periculos de mult de adevarul istoric se poate intrerupe brusc, in circumstante suspecte. Astfel a fost si destinul jurnalistei americane Dorothy Kilgallen (1913-1965), cea care declara prietenilor ca "va exploda o bomba" in cazul Kennedy. Pe sarmana femeie o luase gura pe dinainte, caci toata lumea stia ca ea avusese privilegiul sa fie singura acceptata de Jack Ruby, pentru un interviu de opt minute (fara martori). Devenind prea insistenta cu ancheta sa, ziarista "s-a sinucis" inainte de a publica cele aflate.
http://www.revistamagazin.ro/content/view/9105/8/
Daca in cazuri extrem de grave, cum a fost asasinarea lui J.F. Kennedy, ancheta unui ziarist curajos se apropie periculos de mult de adevarul istoric se poate intrerupe brusc, in circumstante suspecte. Astfel a fost si destinul jurnalistei americane Dorothy Kilgallen (1913-1965), cea care declara prietenilor ca "va exploda o bomba" in cazul Kennedy. Pe sarmana femeie o luase gura pe dinainte, caci toata lumea stia ca ea avusese privilegiul sa fie singura acceptata de Jack Ruby, pentru un interviu de opt minute (fara martori). Devenind prea insistenta cu ancheta sa, ziarista "s-a sinucis" inainte de a publica cele aflate.
Nu trebuie sa stii prea multe
In cartea pe care voia s-o publice si care s-ar fi intitulat "Crima numarul 1", jurnalista urma sa insereze mai multe detalii neoficiale care, coroborate, ar fi dus la concluzia ca asasinarea lui Kennedy a fost urmarea unui complot. Nu se stie nici acum ce ii spusese Jack Ruby intre patru ochi. O singura persoana a aflat, prietena ei Florence Smith (nevasta de fost ambasador in Cuba), dar dupa doua zile aceasta a murit de apoplexie, la 45 de ani. Moartea ei subita aduce aminte de alte doua decese suspecte legate de Ruby, si anume politistii Bill Hunter si Jim Koethe, care perchezitionasera casa ucigasului lui Lee H. Oswald. Primul a murit dupa ce a primit o lovitura de karate de la un necunoscut, iar al doilea a avut un accident de masina... Kilgallen spunea deseori ca nu vrea sa aiba soarta lor. De altfel, Dorothy era casatorita, dar avea un amant, tot jurnalist, care s-a dovedit a fi... agent CIA. Curajoasa femeie atrasese foarte serios atentia asupra ei cu cativa ani in urma, cand scrisese ca CIA ar fi cooperat cu mafia pentru uciderea lui Fidel Castro.
Detalii periculoase
Printre "detaliile" suparatoare (pentru autoritati) care ar fi aparut in cartea ei se aflau si urmatoarele: ziarista aflase din surse politienesti ca seful politiei din Dallas, Jesse Curry, isi trimisese oameni si spre pasarela apropiata de locul uciderii lui Kennedy, imediat dupa ce s-au auzit focurile de arma. si acelasi Curry il avusese in grija pe detinutul Jack Ruby, dar cand acesta a tras in Oswald nu se afla la datorie. Un alt "amanunt" tinea de moartea politistului J.D. Tippit, pusa tot in carca lui Oswald: un martor al crimei (nechemat de Comisia Warren) sustinea ca Tippit a fost ucis de doi barbati si nici unul nu semana cu Oswald! Ziarista mai avea marturii conform carora, cu opt zile inainte de asasinarea lui Kennedy, Tippit si Jack Ruby s-au intalnit la clubul acestuia din urma, numit "Carousel" (din Dallas).
Toate aceste aspecte neelucidate din ancheta personala a lui Kilgallen urmau a fi coroborate cu cele aflate de ea in discutiile cu Marina Oswald (sotia presupusului asasin) si de la avocatul Mark Lane, ca si cu investigatiile asupra celor trei vagabonzi care dormeau in ziua crimei in cutii de carton, tot pe acea pasarela de unde s-ar fi tras asupra lui Kennedy. Din pacate pentru soarta ziaristei si a adevarului istoric care putea iesi la iveala, Dorothy Kilgallen a avut incredere in cateva persoane apropiate. La doua zile dupa o intalnire cu amantul sau, ea este gasita moarta, la 8 noiembrie 1965. De vina fusese un pahar cu alcool amestecat cu droguri, care i-a provocat un atac de cord fatal. Numai ca circumstantele nu corespundeau cu modul ei de viata. Ancheta ei nu a mai fost continuata de nimeni. Prea semana cu moartea lui Marilyn Monroe...
Pagina 3 din 8 • 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8
Pagina 3 din 8
Permisiunile acestui forum:
Nu puteti raspunde la subiectele acestui forum