Like/Tweet/+1
Ultimele subiecte
» TEXT ITINERARIU SEFARD DIN IMPERIUL OTOMAN IN TARILE ROMANE2Scris de Admin 26.08.17 22:37
» TEXT ITINERARIU SEFARD DIN IMPERIUL OTOMAN IN TARILE ROMANE1
Scris de Admin 26.08.17 22:36
» Comunitatea evreiască din Botoșani (2)
Scris de Admin 26.08.17 22:30
» Comunitatea evreiască din Botoșani (1)
Scris de Admin 26.08.17 22:30
» ITINERARIU SEFARD DIN IMPERIUL OTOMAN IN TARILE ROMANE (1)
Scris de Admin 26.08.17 22:19
» ITINERARIU SEFARD DIN IMPERIUL OTOMAN IN TARILE ROMANE (2)
Scris de Admin 26.08.17 22:18
» DESPRE ANTISEMITISMUL MAREȘALULUI ION ANTONESCU
Scris de Admin 04.08.17 23:54
» Romanizarea Romaniei 1940-44 legi antisemite, CNRomanizare
Scris de Admin 04.08.17 21:13
» ROMÂNIA LUI ANTONESCU ȘI LOGICA VIOLENȚEI(3): VIOLENŢA MILIT
Scris de Admin 05.03.17 11:01
» Anunțuri Administrative
Scris de Admin 25.02.17 20:07
Hitler[v=]
Pagina 31 din 31
Pagina 31 din 31 • 1 ... 17 ... 29, 30, 31
Hitler[v=]
Rezumarea primului mesaj :
ADOLF HITLER-
3] Nu trebuie sa ne fie frica de judecata istoriei. Cine mai vorbeste astazi de exterminarea armenilor?
2]Generalii cred ca ar trebui sa fim judecati ca in turneele din Evul Mediu. Eu nu am nevoie de cavaleri; am nevoie de revolutionari.
1]Spune o minciuna suficient de tare si suficient de mult si lumea o va crede.
=====
Paula
ADOLF HITLER-
3] Nu trebuie sa ne fie frica de judecata istoriei. Cine mai vorbeste astazi de exterminarea armenilor?
2]Generalii cred ca ar trebui sa fim judecati ca in turneele din Evul Mediu. Eu nu am nevoie de cavaleri; am nevoie de revolutionari.
1]Spune o minciuna suficient de tare si suficient de mult si lumea o va crede.
=====
Paula
Ultima editare efectuata de catre Admin in 23.07.15 11:44, editata de 36 ori
Arhitectul preferat al lui Hitler
Arhitectul preferat al lui Hitler[/size][quote]Albert Speer sau sfarsitul mitului "bunului nazist"
La 60 de ani de la incheierea celui de-al doilea razboi mondial,
unele mituri au fost spulberate cu argumente solide. Unul dintre ele
este cel al lui Albert Speer, ex-arhitectul si fostul ministru al
armamentului al lui Hitler, care, ani la rand, a fost prezentat
drept "un bun nazist". Potrivit unui documentar difuzat recent de
canalul public de televiziune ARD, el era mai curand "un arhitect al
raului". Documentarul se intituleaza "Speer el insusi", are trei
episoade si a fost transmis saptamana trecuta, el starnind un interes
urias. Asa cum releva si "Le Figaro", contrar afirmatiilor sale la
procesul capeteniilor naziste de la NUrenberg, din 1946, Speer nu
numai ca era informat despre sistemul concentrationar si despre
masacrarea in serie a evreilor, rusilor, tiganilor etc., dar a si
profitat de lagarele de concentrare pentru a spori productia de arme
a celui de-al III-lea Reich. El a fost condamnat la 20 de ani de
puscarie la NUrenberg, spre deosebire de alti lideri nazisti, care au
primit pedeapsa capitala. Totusi, arhitectul preferat al lui Hitler s-
a pretins mereu a fi un simplu "tehnocrat apolitic", care n-avea
decat "o vaga idee" despre ce se intampla in lagarele de concentrare.
Mai mult, el si-a cladit o buna reputatie opunandu-se ordinelor date
de Hitler in ultimele lui saptamani de viata, cand FUhrerul a cerut
sa se practice politica pamantului parjolit in fata aliatilor si sa
se distruga toata infrastructura. Altfel zis, Albert Speer poza intr-
un "inger iesit din infern". Totusi, de cativa ani, istoricii au
aflat ca el personal a contribuit la Holocaust, s-a imbogatit
datorita arianizarii bunurilor evreilor si ca a provocat moartea a
zeci de mii de oameni din lagarele de munca fortata.
In mod concret, lagarele
din Struthof (Franta) si Gross-Rozen din Silezia au fost deschise la
cererea lui, iar faptele erau bine cunscute de judecatorii de la
NUrenberg, care, totusi, n-au cerut condamnarea lui la moarte.
Combinand fictiunea cu documentarul, filmul reface ascensiunea
spectaculoasa a arhitectului nascut in 1905, condamnarea lui si
detentia in inchisoarea Spandau din Berlin. Dupa 1933 a fost un
apropiat al lui Hitler, el primind misiunea de a face din Berlin o
capitala mondiala botezata Germania. Planurile lui megalomane
prevedeau, intre altele, construirea unei sali sub o cupola
gigantica, de 17 ori mai mare decat cea a bazilicii Sfantului Petru
de la Roma, ce putea adaposti 180.000 de oameni. Amintirile lui
Speer, publicate in 1969, cat si cele din inchisoare, aparute in
1975, sunt printre cele mai vandute carti din Germania. Pe urma in
recentul film asupra ultimelor zile ale lui Hitler in buncarul lui
berlinez, al lui Bernd Eichinger, Speer este prezentat ca
un "gentleman nazist".ADEVARUL
La 60 de ani de la incheierea celui de-al doilea razboi mondial,
unele mituri au fost spulberate cu argumente solide. Unul dintre ele
este cel al lui Albert Speer, ex-arhitectul si fostul ministru al
armamentului al lui Hitler, care, ani la rand, a fost prezentat
drept "un bun nazist". Potrivit unui documentar difuzat recent de
canalul public de televiziune ARD, el era mai curand "un arhitect al
raului". Documentarul se intituleaza "Speer el insusi", are trei
episoade si a fost transmis saptamana trecuta, el starnind un interes
urias. Asa cum releva si "Le Figaro", contrar afirmatiilor sale la
procesul capeteniilor naziste de la NUrenberg, din 1946, Speer nu
numai ca era informat despre sistemul concentrationar si despre
masacrarea in serie a evreilor, rusilor, tiganilor etc., dar a si
profitat de lagarele de concentrare pentru a spori productia de arme
a celui de-al III-lea Reich. El a fost condamnat la 20 de ani de
puscarie la NUrenberg, spre deosebire de alti lideri nazisti, care au
primit pedeapsa capitala. Totusi, arhitectul preferat al lui Hitler s-
a pretins mereu a fi un simplu "tehnocrat apolitic", care n-avea
decat "o vaga idee" despre ce se intampla in lagarele de concentrare.
Mai mult, el si-a cladit o buna reputatie opunandu-se ordinelor date
de Hitler in ultimele lui saptamani de viata, cand FUhrerul a cerut
sa se practice politica pamantului parjolit in fata aliatilor si sa
se distruga toata infrastructura. Altfel zis, Albert Speer poza intr-
un "inger iesit din infern". Totusi, de cativa ani, istoricii au
aflat ca el personal a contribuit la Holocaust, s-a imbogatit
datorita arianizarii bunurilor evreilor si ca a provocat moartea a
zeci de mii de oameni din lagarele de munca fortata.
In mod concret, lagarele
din Struthof (Franta) si Gross-Rozen din Silezia au fost deschise la
cererea lui, iar faptele erau bine cunscute de judecatorii de la
NUrenberg, care, totusi, n-au cerut condamnarea lui la moarte.
Combinand fictiunea cu documentarul, filmul reface ascensiunea
spectaculoasa a arhitectului nascut in 1905, condamnarea lui si
detentia in inchisoarea Spandau din Berlin. Dupa 1933 a fost un
apropiat al lui Hitler, el primind misiunea de a face din Berlin o
capitala mondiala botezata Germania. Planurile lui megalomane
prevedeau, intre altele, construirea unei sali sub o cupola
gigantica, de 17 ori mai mare decat cea a bazilicii Sfantului Petru
de la Roma, ce putea adaposti 180.000 de oameni. Amintirile lui
Speer, publicate in 1969, cat si cele din inchisoare, aparute in
1975, sunt printre cele mai vandute carti din Germania. Pe urma in
recentul film asupra ultimelor zile ale lui Hitler in buncarul lui
berlinez, al lui Bernd Eichinger, Speer este prezentat ca
un "gentleman nazist".ADEVARUL
Ultima editare efectuata de catre Admin in 15.03.11 23:46, editata de 1 ori
60 de ani de la sfirsitul lui Hitler
60 de ani de la sfirsitul lui Hitler
Pe 30 aprilie 1945, inainte de sosirea Armatei Rosii, Adolf Hitler s-
a sinucis impreuna cu partenera sa, Eva Braun, in buncarul sau din
Berlin. A doua zi, Joseph Goebbels, numarul doi in regimul nazist, a
facut acelasi lucru, impreuna cu sotia si cei sase copii ai lor.
Pe 30 aprilie, rusii erau la doar citeva sute de metri de buncar.
Führer-ul, in virsta de 56 de ani, exclusese intotdeauna
posibilitatea ca ar putea fi capturat, iar intentia de a se sinucide
fusese prezentata apropiatilor sai cu citeva zile inainte. De
asemenea, el a ordonat sa i se incinereze cadavrul, pentru a nu avea
soarta lui Mussolini - executat pe 28 aprilie - care a fost expus in
loc public de catre activistii comunisti.
Otrava, glont si flacari. Conform cartilor de istorie, in jurul orei
15.30, Hitler a inghitit otrava, impreuna cu amanta sa, pe care o
luase de nevasta cu o seara inainte, si apoi si-a tras un glont in
cap. Corpurile lor au fost incinerate in mijlocul buncarului, in timp
ce apropiatii lor isi prezentau salutul hitlerist.
Unii istorici afirma ca ramasitele calcinate ale lui Hitler au fost
tranferate, initial, intr-un cimitir militar din Magdeburg (est) si
apoi, in 1970, aruncate intr-o canalizare. In orice caz, maxilarul
Führer-ului a fost transferat la Moscova, unde se afla si in prezent.
Identificata oficial de o asistenta a lui Hitler, dantura a fost
examinata in 2002, de catre medicul legist german Mark Benecke,
potrivit caruia in dintii lui Hitler erau mici cioburi de sticla,
provenite probabil de la fiola de otrava. Craniul, care se afla tot
in posesia autoritatilor ruse, dar nu a fost niciodata autentificat
oficial, "prezinta o gaura de glont, tras de la baza, prin gura sau
barbie", a confirmat Benecke.
Sfirsitul celui de-al III-lea Reich. Dupa sinuciderea lui Hitler,
Goebbles a incercat sa poarte negocieri, pentru incetarea focului, cu
maresalul rus Ghiorghi Jukov, dar a fost refuzat de Aliati, care
doreau o capitulare neconditionata. Pe 1 mai, Goebbles se hotaraste
sa se sinucida, inghitind cianura, impreuna cu sotia sa, Magda.
Femeia isi otravise insa inainte toti cei sase copii, cu virste
cuprinse intre patru si 12 ani, nesuportind ideea ca acestia de a
trai intr-o Germania fara nazisti.
Anuntul mortii lui Hitler, despre care propganda nazista a afirmat ca
a fost ucis pe cimpul de lupta, a determinat un adevarat colaps al
armatei germane, care pina atunci continuase sa apere cel de-al
treilea Reich, in ciuda fortelor impresionante ale Aliatilor si a
atacurilor aeriene nimicitoare.
Pe 2 mai, generalul Helmuth Weidling, comandantul garnizoanei din
Berlin, a depus armele. Doar citiva fanatici ai regimului - SS si
militanti nazisti - au continuat sa opuna o rezistenta sporadica in
fata trupelor aliate.
Evenimentul Zilei Online.
Pe 30 aprilie 1945, inainte de sosirea Armatei Rosii, Adolf Hitler s-
a sinucis impreuna cu partenera sa, Eva Braun, in buncarul sau din
Berlin. A doua zi, Joseph Goebbels, numarul doi in regimul nazist, a
facut acelasi lucru, impreuna cu sotia si cei sase copii ai lor.
Pe 30 aprilie, rusii erau la doar citeva sute de metri de buncar.
Führer-ul, in virsta de 56 de ani, exclusese intotdeauna
posibilitatea ca ar putea fi capturat, iar intentia de a se sinucide
fusese prezentata apropiatilor sai cu citeva zile inainte. De
asemenea, el a ordonat sa i se incinereze cadavrul, pentru a nu avea
soarta lui Mussolini - executat pe 28 aprilie - care a fost expus in
loc public de catre activistii comunisti.
Otrava, glont si flacari. Conform cartilor de istorie, in jurul orei
15.30, Hitler a inghitit otrava, impreuna cu amanta sa, pe care o
luase de nevasta cu o seara inainte, si apoi si-a tras un glont in
cap. Corpurile lor au fost incinerate in mijlocul buncarului, in timp
ce apropiatii lor isi prezentau salutul hitlerist.
Unii istorici afirma ca ramasitele calcinate ale lui Hitler au fost
tranferate, initial, intr-un cimitir militar din Magdeburg (est) si
apoi, in 1970, aruncate intr-o canalizare. In orice caz, maxilarul
Führer-ului a fost transferat la Moscova, unde se afla si in prezent.
Identificata oficial de o asistenta a lui Hitler, dantura a fost
examinata in 2002, de catre medicul legist german Mark Benecke,
potrivit caruia in dintii lui Hitler erau mici cioburi de sticla,
provenite probabil de la fiola de otrava. Craniul, care se afla tot
in posesia autoritatilor ruse, dar nu a fost niciodata autentificat
oficial, "prezinta o gaura de glont, tras de la baza, prin gura sau
barbie", a confirmat Benecke.
Sfirsitul celui de-al III-lea Reich. Dupa sinuciderea lui Hitler,
Goebbles a incercat sa poarte negocieri, pentru incetarea focului, cu
maresalul rus Ghiorghi Jukov, dar a fost refuzat de Aliati, care
doreau o capitulare neconditionata. Pe 1 mai, Goebbles se hotaraste
sa se sinucida, inghitind cianura, impreuna cu sotia sa, Magda.
Femeia isi otravise insa inainte toti cei sase copii, cu virste
cuprinse intre patru si 12 ani, nesuportind ideea ca acestia de a
trai intr-o Germania fara nazisti.
Anuntul mortii lui Hitler, despre care propganda nazista a afirmat ca
a fost ucis pe cimpul de lupta, a determinat un adevarat colaps al
armatei germane, care pina atunci continuase sa apere cel de-al
treilea Reich, in ciuda fortelor impresionante ale Aliatilor si a
atacurilor aeriene nimicitoare.
Pe 2 mai, generalul Helmuth Weidling, comandantul garnizoanei din
Berlin, a depus armele. Doar citiva fanatici ai regimului - SS si
militanti nazisti - au continuat sa opuna o rezistenta sporadica in
fata trupelor aliate.
Evenimentul Zilei Online.
Ultima editare efectuata de catre Admin in 15.03.11 23:45, editata de 1 ori
Fantoma lui Hitler, la Berlin
Fantoma lui Hitler, la Berlin
Berlinezii au avut parte, in ultimele zile, de o experienta cel putin stranie. In cateva locuri din oras au reaparut drapelele si zvasticile naziste. Mai mult, chiar Adolf Hitler a fost zarit umbland liber prin capitala germana.
Din fericire, totul nu a fost decat o inscenare. Regizorul elvetian Dani Levy, evreu de origine, a decorat vechiul muzeu din Berlin cu insemne naziste pentru a turna o comedie. Fuhrer-ul Meu sau Adevarul adevarat despre Adolf Hitler este o parodie a ultimelor zile din viata dictatorului german.
Steagurile si zvasticile prezente in oras i-au luat pe nepregatite pe nemti. Mai ales ca insemnele naziste sunt interzise prin lege si nu au mai fost vazute in Berlin de la sfarsitul razboiului. Regizorul nu este la prima isprava de acest gen.
Dani Levy a realizat prima comedie germano-evreiasca de dupa cel de-al doilea razboi mondial, Goana dupa zahar. La filmarile de la Berlin au luat parte cateva sute de actori si figuranti, dar majoritatea scenelor nu au fost filmate in aer liber. Producatorii s-au temut de diverse sabotaje si au pastrat pana acum tacerea asupra parodiei, care va avea premiera chiar anul acesta.
http://www.ziarulprahova.ro/articol~
Berlinezii au avut parte, in ultimele zile, de o experienta cel putin stranie. In cateva locuri din oras au reaparut drapelele si zvasticile naziste. Mai mult, chiar Adolf Hitler a fost zarit umbland liber prin capitala germana.
Din fericire, totul nu a fost decat o inscenare. Regizorul elvetian Dani Levy, evreu de origine, a decorat vechiul muzeu din Berlin cu insemne naziste pentru a turna o comedie. Fuhrer-ul Meu sau Adevarul adevarat despre Adolf Hitler este o parodie a ultimelor zile din viata dictatorului german.
Steagurile si zvasticile prezente in oras i-au luat pe nepregatite pe nemti. Mai ales ca insemnele naziste sunt interzise prin lege si nu au mai fost vazute in Berlin de la sfarsitul razboiului. Regizorul nu este la prima isprava de acest gen.
Dani Levy a realizat prima comedie germano-evreiasca de dupa cel de-al doilea razboi mondial, Goana dupa zahar. La filmarile de la Berlin au luat parte cateva sute de actori si figuranti, dar majoritatea scenelor nu au fost filmate in aer liber. Producatorii s-au temut de diverse sabotaje si au pastrat pana acum tacerea asupra parodiei, care va avea premiera chiar anul acesta.
http://www.ziarulprahova.ro/articol~
Ultima editare efectuata de catre Admin in 15.03.11 23:44, editata de 2 ori
Misterul mortii lui Hirtler
Misterul mortii lui Hirtler
Dupa dupa un timp Erich Kempa a intrat in camera lui Hitler unde la gasit pe Hitler si pe Eva Braun intr-o balta de sange rezultatul unei sinucideri, apoi a turmat benzina peste cadavrele lor dandu-le foc ca rusii sa nu gaseasca nici o urma a lui Hitler. La urma urmei sa dovedit ca hitler sa sinucis, nu au fost adevarate ipotezele aduse de creatorii de mituri care doreau din agonia lui Hitler sa o prefaca intr-o izbanda.
http://www.referatele.com/referate/istorie/online13/
Ce s-a intamplat in ultimele zilele dinaintea caderii Berlinului?
Impuscat sau otravit?
Cine au fost de fapt, purtatorii acelor nume a caror simpla pronuntare mai infioara inca omenirea?
La aceste intrebari si la multe altele, rostite si nerostite va vor raspunde urmatorele randuri care sunt o marturie despre agonia uneia dintre cele mai cumplite dictaturi din toate timpurile, si a dictratorului cazut victima propriei sale mistificari.
In septembrie 1945, imprejurarile in care a murit Hitler au ramas obscure si misterioase. Au circulat mai multe versiuni despre moartea sau fuga lui Hitler. Uni au declarat ca a murit luptand la Berlin, altii ca a fost asasinat de ofiteri Tiergarten. Alti presupuneau ca a fugit pe calea aerului sau cu un submarin si se afirma ca ar fi trait cand intr-o insula invaluita in ceata din Marea Baltica, cand intr-o fortareata de piatra din Tara Rinului alteori intr-o manastire spaniola, ori intr-un ranch din America de Sud sau in mijlocul unor banditi voitori din Albania, iar rusii care ar fi fost cei mai in masura sa limpezeaca lucrurile, daca ar fi vrut sa o faca, au preferat sa pastreze obscuritatea.
La un moment dat ei l-au declarat mort, in alt moment au pus la indoiala propria lor declaratie, mai tarziu au anuntat ca au descopirt cadavrele, atat cel a lui Hitler cat si cel al Evei Braun pe urma au acuzat autoritatile britanice ca o ascund pe Eva Braun si probabil pe Hitler in zona engleza din Germania. In acel moment autoritatile britanice au incercat sa scoata la iveala adevarul, incercand sa se folosesca de orice dovada pentru a demonstra contrariul afirmatilor aduse de catre autoritatile rusesti. Ultimul, si cel mai concludent temei oficial, al morti lui Hitler, parea sa acrediteze relatarea mortii printr-o radiodifuzata a amiralului Donitz adresata poporului german in seara zilei de 1mai 1945. In declaratia sa, Donitz a anuntat moartea lui Hitler in fruntea trupelor sale de la Berlin. Aceata relatare a fost acceptata in acel timp, poate datorita si faptului ca in celebrul ziar englezesc „The Times” dl de Valera a prezentat condoleante ministrului german care era la Doublin, si numele lui Hitler a fost exclus de pe lista criminalilor de razboi germani, care urmau sa fie judecati la Nurnberg si datorita faptului ca un oarecare Karl Heinz Spath din Sttutgard a declarat sub juramant ca Hitler a fost ranit grav la plamani intr-un bombardament rusesc in buncarul sau, in dupa-amiaza zilei de 1mai 1945 si ca poate canstata moartea lui Hitler.
Imediat dupa declaratia sub juramnt a lui Karl Heinz Spath a apatut o ziarista elvetiana Carmen Moroy, care a declarat la Hamburg ca dupa anumite informatii poe care le detinea, Hitler era in viata si se gasea la o mosie din Bavaria cu Eva Braun.
Cele doua marturii nu puteau fi adevarate amandoua, deci declararea lor sub juramant nu putea fi acceptata ca proba, mai ales ca lipsa de valoare a probei cu martori este evidenta, atunci au fost cautati cei doi, care au depus acele declaratii, iar Carmen Moroy a recunoscut ca nu la vazut pe Hitler vreodata iar Karl Heinz Spath si-a dat o identitate falsa.
Crearea de mituri a continuat, fiind o caracteristica a rasei umane mai raspandita ca fidelitatea fat de adevar, pentru ca in decembrie 1947 un aviator german a declarat ca la dus pe Hitler in Danemarca, in 28 aprilie 1945. aceste trei povesti sunt pline de fictiune, fiind niste povesti fanteziste, care au fost create cu un scop anume ori pentru a deveni celebru ori pentru a scapa de vreo acuzatie si a ajunge in centrul atentiei.
Un alt mit a fost creat de Schellenberg dupa ce sa predat in Suedia si care a fost crezut repede de creduli, Schellenbreg a spus ca Himmler, concucatorul trupelor S.S., l-a otravit pe Hitler. Dupa o cercetare amanuntita a anturajului luiHimmler si legenda lui Schellenberg sa topit la fel ca cele lasate de Karl Heinz Spath si Moroy.
Dovezile asupra mortii lui Hitler sa redus la declaratia lui Donitz, dar acesta a parasit Berlinul la 21 aprilie si de atunci nu la mai vazut niciodata pe Hitler. Radiodifuzarea facuta la Plon, la 150 de mile de locul unde s-a petrecut incidentul pe care pretindea sa-l relateze a creat o intrebare. Cum avea cunostinta de soarta lui Hitler? Raspunsul a fost gasit foarte usor, cand asa zisul guvern de la Flensburg a fost arestat, toate hartiile au fost confiscate si printre ele au fost gasite mai multe telegrame care au fost transmise intre Donitz si cartirul general a lui Hitler. Ultima telegrama a fost transmisa de Goebbels lui Donitz la 1 mai. In ea era informat ca Hitler a murit „ieri” adica la 30aprilie 1945.
Apropiatii lui Hitler: Donitz, Keitel, Jodl, Speer; pana la 22 aprilei cand acesta a tinut celebra sedinta de stst major, in urma caruia lui Hiler i-a sazut curajul, a cerutcomandatilor sai sa plece afirmand ca el va ramane la Berlin (in perioada (22aprilie-2mai) perioada cea mai neagra pentru aflarea unor raspunsuri care puteau fi date doar de apropiatii lui Hitler, care au cazut in mainile aliatilor rusi. Cu toate acesta rusii au fost primii care au ocupat Berlinul la 2 mai nemaigasind nici o urma a lui Hitler doar a unor oameni mai putin importanti, dar totusi ar fi putut da unele raspunsuri la intrebarile al care rusii nu gaseau raspuns in urma interogarii celor care au parasit Berlinul in 22aprilie au reusit sa ii desmneze pe cei care au ramas in Berlin dupa marele exod din 22aprilie.
Au fost desemnati oameni politici si generali, garda de agenti a lui Hitler din care jumatate a fost evacuata in 22aprilie la Berchtesgaden, unde au fost facuti prizonieri, garzile SS a lui Hitler, asa zisul Fuhrerbegleitskommando.
Cum puteau fi gasiti?acesti oameni au creat o intrebare care a ridicat o problema nu prea mare pentru ca oameni nu dispar si nici nu se evaporeaza nici macar in periadele de catastrofa. Acesti oameni ori mor ori raman in viata o a treia posibilitate nu exista. Daca au murit valoarea lor ca martori sa terminat, dar daca traiesc ei trebuie cautati ori prin lagare daca sunt prizonieri ori prin alte locuri, daca sunt liberi cautati prin registre au fost gasiti 7 martori printre care cel mai insemnat Erich Kempa, ofiterul insarcinat cu transporturile lui Hitler.
Ca urmare a raportului intocmit de catre cei care i-au interogat pe cei care au ramas in Berlin inclusiv Erich Kempa dupa 22aprile au constatat ca Hitler a murit la 30aprilie asa cum a spus Goebbelssi alte ipoteze ale disparitiei sale erau contrare singurei dovezi potitive si nesustinute de absolut nici o proba.
Cririci nu contestau dovezile prezentate, dar sustineau ca exista totusi posibilitatea dea eluda o concluzie atat de categorica, ei sustineau asfel ca trupul neinsufletit care a fost ars nu era a lui Hitler, ci a unei dubluri, schimbat in ultima clipa.
Multi sustineau ca martorii si cei care au intocmit rapotrul au creat o poveste falsa, intentionat preconceputa, care trebuie respinsa in totalitate, si reconstituirea in mod satisfacator a realitatii, ramand loc pentru dezvoltarea nestavilita a oricarei teori ce pare atragatore pentru inventatorul ei.
Adevarul mortii lui Hitler
Hitler a inceput sa isi pregateasca el singur sfarsitul nefiind impuscat, asasinat, sau otravit de vreun tovaras sau dusman. In cusul acelei zile de 30aprilie a primit ultimele stiri din lumea exterioara, faptul ca Mussolini a fost prins de catre partizani si executat – cel care a fost profetul fascismului si partasul crimelor lui Hitler. Fapt care la determinat sa-si grabesca sfarsitul punand prima data sa-i fie ucis cainele apoi si-a otravit secretarele incepand asfel ceremonia de adio, vorbind linstit dand ordin sa i se aduca benzina si cateva momente sa nu fie deranjat .
Dupa dupa un timp Erich Kempa a intrat in camera lui Hitler unde la gasit pe Hitler si pe Eva Braun intr-o balta de sange rezultatul unei sinucideri, apoi a turmat benzina peste cadavrele lor dandu-le foc ca rusii sa nu gaseasca nici o urma a lui Hitler. La urma urmei sa dovedit ca hitler sa sinucis, nu au fost adevarate ipotezele aduse de creatorii de mituri care doreau din agonia lui Hitler sa o prefaca intr-o izbanda.
http://www.referatele.com/referate/istorie/online13/
Ultima editare efectuata de catre Admin in 15.03.11 23:44, editata de 2 ori
ADOLF HITLER - Viata si activitatea sa
ADOLF HITLER - Viata si activitatea sa
http://www.super-referate.com/referate/
ADOLF HITLER - Viata si activitatea sa, Hitler-Stalin - O ecuatie cu multe necunoscute, Atentatul de la Wolfsschanze
...sa stea ascuns in buncare, asa ca inamicii sai nu stiau unde se afla. Situat la o adancime de 16 metri, adapostul era acoperit cu un planseu de beton gros de 8 metri si avea trei iesiri una dadea in localul Ministerului Afacerilor Externe a doua, in gradina ministerului iar a treia, iesirea de rezerva, in radina cancelariei Reichului. Adapostul avea 30 de incaperi, si era impartit in doua. In prima jumatate, situata cu 12 trepte mai jos, locuia Hitler, medicii sai, internistul Morell si chirurgul Stumpfeger, iar intr-o camera separata, cateaua Blondi, cu cateii ei. In jumatatea ocupata de Hitler, gospodarea vechea lui metresa, Eva Braun. Incepand cu anul 1931 l-a insotit pe Hitler, pretutuindeni. Toate adaposturile erau pazite de numeroasa garda a lui Hitler, formata din 600-700 de SS-isti trupe de protectie. In tot cursul celor 12 ani de existenta a Reichului fascist si pana in ultimele zile, Hitler a stat in fruntea mecanismului de stat al Germaniei. Devenind la 30 ianuarie 1933 cancelarul Reichului german, el a concentrat treptat in mainile sale toate firele conducerii politice si militare. In august 1934, dupa moartea lui Hindenburg, Hitler a preluat imputernicirile de presedinte, iar in februarie 1938 s-a proclamat comandant suprem al fortelor armate ale Germaniei. In sfarsit, la 26 aprilie 1942, in ultima sa sedinta, Reichstagul fascist l-a situat, in mod formal, pe Hitler deasupra legii, proclamandu-l stapan absolut, pe viata milioanelor de germani simpli. Acest organ fascist a declarat ca la nevoie, fuhrerul poate constrange, prin toate mijloacele de care dispune, pe orice german sa-si indeplineasca obligatiile fata de stat, iar in caz contrar, sa-l pedepseasca fara a tine seama dde asa-numitul drept natural. De ce tocmai Hitler -fiul functionarului vamal austriac Schickelgmber si pictor ratat- s-a dovedit a fi atat de mult pe placul cercurilorcelor mai agresivesi reactionare care determinau evolutia politica si economica a Germaiei, in perioada fascismului. Nefiind in stare sa se ridice deasupra interpretarii idealiste a evenimentelor istorice, iostoriografii si publicistii burghezi, incearca de obicei sa explice aceasta, prin trasaturile de caracter ale lui Hitler o nelimitata incredere in sine si grandomanie, fanatismul si energia sadica cu care urmarea realizarea tarilor pe care si le propunea. Aceste trasaturi de caracter, l-au ajutat desigur pe Hitler sa-si croiasca drum prin multimea altor capetenii fasciste si sa ocupe o pozitie de frunte in Partidul National Socialist. Reactiunea germana era atrasa de dispretul profund a lui Hitler, fata de democtatie, fata de asele populare. Cu cat cunosc mai bine oamenii, a spus aceasta fiara cu chip de om in martie 1945, cu atat imi plac mai mult cainii. Lui Hitler ii apartin si alte maxime similare Poporul este orb, putini sunt cei chemati sa fie stapani. Capacitatea de asimilare a maselor este foarte limitata, sfera lor de intelegere este foarte restransa. Masa este aidoma unui animal, ea nu tine seama de logica si de ratiune. Hitler cauta in totdeauna sa trezeasca in cei cel ascultau sentimente josnice ura, dispretul, razbunarea, etc, pentru ca apoi sa profite de ele. Ca sa-si asigure succesul, el lua lectii de mimica, hipnoza si gesticulatie. In cartea sa Hitler si cu mine, Otto Strasser, in trecut fruntas nazist care a colaborat timp indelungat cu Hitler, infatiseaza de pilda, urmatoarea metoda folosita de Hitler Hitler intra in sala. Adulmeca aerul. O clipa, privirea lui rataceste. Hitler isi cauta drumul pe dibuite, sonateaza terenul... Si deodata se dezlantuie - Personalitatea nu mai are nici o insemnatate !... germanii trebuie sa fie uniti, iar interesele fiecaruia dintre ei, trebuie sa fie subordonate intereselor generale... A doua zi el nu mai vorbeste in fata unor bacani faliti, ci in fata unor mari industriasi. La inceput este tot atat de nehotarat... Deodata insa ochii i se aprind el a simtit pulsul auditoriului sau, i s-a adaptat si incepe sa debiteze exact contrariul celor spuse ieri. Eforturile anumitor personalitati fac sa renasca natiunea, proclama el, numai eforturile personalitatilor au importanta. Masa este oarba si proasta. Fiecare din noi este un conducator, si din astfel de conducatori este formata Germania. Hitler era un aventurier, un sovinist si un obscurantist extrem, adept al cultului nelimitat al fortei si agresiunii, demagog si mizantrop care isi supra aprecia in mod evident fortele si posibilitatile. El era intruchiparea vie a agresivitatii pradalnicului imperialism german. Nu este de mirare ca sprijinind concentrarea intregii puteri politice, in tara, in mainile lui Hitler si a partidului nazist, fortele reactiunii germane sau straduit cu perseverenta sa creeze in jurul numelui lui Hitler un adevarat cult. In pertioada succeselor obtinute, de armatele fasciste pe frontul de vest, reactiuniea germana l-a aureolat pe Hitler cu titlul de CEL MAI MARE CONDUCATOR DE OSTI AL TUTUROR TIMPURILOR Ametit de succesele repurtate de Germania feascista pe frontul de vest, si de servilismul capeteniilor naziste si militare, care il considerau pe fuhrer simbolul Marii Germanii, menite sa subjuge intr-un viitor apropiat lumea intreaga, Hitler a inceput sa creada intradevar, ca fusese predestinat de de Dumnezeu, ca intuitia sa era infailibila, si incetase cu desavarsiresa mai tina seama de realitate. Istorie mondiala se poate face numai atunci cand te situiezi in fapt de cealalta parte a ratiunii lucide, a constiintei vii, si a precautiei permanente, inlocuind toate acestea printr-o incapatanare fanatica, a declarat el odata auditoriului sau. Pe la inceputul primaverii anului 1945, Hitler se transformase intr-un cadavru ambulant, care-si mentinea existenta doar cu ajutorul injectiilor doctorului Morell. Iata cum il descrie generalul fascist Monteuffel pe Hitler dupa o intalnire avuta cu el la 11 decembrie 1944. O aratare garbovita, cu fata galbena si buhaita statea chircita intr-un fotoliu. Era Hitler. Mainile lui tremurau, iar cea stanga zvacnea mereu convulsiv, cu toate eforturile de a o potoli... Cand mergea, Hitler tara in mod vizibil un picior. ...Se parea ca ascultam un om grav bolnav, al carui sistem nervos fusese complet zdruncinat. Din cauza loviturilor Armatei Sovietice, fuhrer-ul isi pierduse toata increderea in sine si prezenta de sine. Era de ajuns ca Blondi, cateaua lui, sa nu raspunda la apel, pentru ca Hitler sa se infure si sa faca un acces de isterie. Atunci, condamnarile la moarte, si deportarile in lagarele de concentrare, curgeau cu duiumul. Generalui Guderion, succesorul lui Halder in functia de sef al marelui stat major, releata discutia pe care o avusese cu Hitler in 1945 In fata mea statea un om cu obrajii rosii de manie, cu pumnii ridicati, tremurand din tot corpul, infuriat la culme, imposibil de potolit. Dupa fiecare explozie de manie, Hitler alerga de colo pana colo prin camera, apoi se oprea in fata mea, s...
http://www.super-referate.com/referate/
Ultima editare efectuata de catre Admin in 15.03.11 23:43, editata de 2 ori
La masa cu Hitler
La masa cu Hitler
A invatat in clasa cu fiul scriitorului Mihail Sadoveanu, a facut scoala militara in Germania, a participat la toate bataliile navale din Marea Neagra, a fost ofiter pe submarinul romanesc Delfinul. Nimic din toate acestea nu s-a comparat insa cu masa luata in compania lui Adolf Hitler si Ion Antonescu.
Mircea Paun este iesean get-beget, nascut in 1920. Dupa absolvirea liceului, unde a fost coleg de clasa cu fiul lui Mihail Sadoveanu, tinarul a vrut sa urmeze o cariera militara. Izbucnirea celui de-al Doilea Razboi Mondial, pe 1 septembrie 1939, a umbrit bucuria familiei Paun: exact in aceeasi zi, fiul lor Mircea fusese acceptat la Scoala de Ofiteri de Marina din Constanta. Doi ani mai tirziu, Mircea Paun a fost aruncat in lupta. „Am fost avansat la gradul de sublocotenent si trimis pe distrugatorul Regina Maria. Am participat la batalia navala de la Capul Midia, cind crucisatorul sovietic Moskva a fost scufundat, isi aminteste acum batrinul de 85 de ani.
A urmat perioada decembrie 1941-noiembrie 1943, timp in care ieseanul a participat la toate misiunile de razboi care au avut loc pe Marea Neagra. Pericolul a fost maxim, cu atit mai mult cu cit in timpul misiunilor de protejare a navelor comerciale s-au dat lupte crincene.
De la Gotenhafen la Rastenburg
In noiembrie ‘43, Mircea Paun a fost trimis, impreuna cu un coleg, la Scoala de Submarine din Germania, unde avea sa fie specializat si pentru luptele din adincuri. Timp de citeva luni, cei doi au urmat o serie de cursuri la renumita scoala de submarine 2ULD Flotile din Gotenhafen, actualul Gdnask din Polonia. „Intimplarea face ca eram amindoi moldoveni. Ne-am minunat de tehnologia pe care am descoperit-o acolo. Mie mi-a prins bine, pentru ca, ulterior, am fost ofiter pe Delfinul primul submarin romanesc“, a spus Mircea Paun.
Trei luni mai tirziu, ieseanul a primit un telefon de la atasatul naval roman din Germania, prin care era convocat de urgenta si in cel mai mare secret la Berlin. Abia cind a ajuns a aflat ca urma sa faca parte din suita maresalului Ion Antonescu la o intilnire de lucru cu „Der Führer“. De la Berlin, o masina i-a transportat la Rastenburg, unde se afla un buncar urias, „de vreo sase niveluri sub pamint“. In caz de urgenta, aici urmau sa fie adapostiti Hitler si locotenentii sai. In acest buncar s-a incercat asasinarea Führer-ului.
Frontul de Est mergea foarte rau pentru Germania nazista, fiindca sovieticii ajunsesera deja la Iasi, iar orasul era amenintat. Acesta era si motivul pentru care Antonescu se afla la Hitler. Cerea materiale si ajutor din partea nemtilor.
Masa „stabilor“
Delegatia romana a fost condusa intr-o sala mare, unde se aflau 60 de cadre militare de diferite arme si grade. „Hitler si Antonescu erau deja in buncar, impreuna cu stabii armatei germane. La ora 12 punct s-a auzit o sonerie si toate discutiile au incetat. Doua usi s-au deschis in perete si a aparut o masa in forma de potcoava, pe care erau puse biletele cu numele fiecaruia dintre noi. Dupa inca zece minute, un al doilea sunet de sonerie“, povesteste Mircea Paun.
In sala si-au facut aparitia Hitler si Antonescu, urmati de Herman Göring, Wilhelm Keitel, seful Werhmachtului, amiralul Karl Donitz, seful Marinei germane si, nu in ultimul rind, general Jodl, seful de Stat Major al lui Keitel. Nu lipsea nici doctorul Morrel, medicul personal al lui Hitler. Acesta din urma i-a strecurat sefului sau doua pastile. Hitler s-a asezat la masa, cu Antonescu in stinga sa. Cei prezenti au mincat un piure de spanac si friptura, stropite cu un vin bun. Toate aduse din Romania.
Un mit prabusit
Sublocotenentul Paun statea la masa cu cel mai de temut om al planetei. Asteptase intilnirea cu infrigurare, avind in fata ochilor imaginea barbatului carismatic si impunator, asa cum il vazuse pe „Der Führer“ in filmele epocii.
Realitatea era insa cu totul alta: „Chiar si numele de Hitler, cind il auzeai, iti trezea respectul. In fata mea insa se afla un batrin girbovit, cu capul lasat pe partea stinga. Dupa ce a ridicat mina in semn de salut, s-a asezat, incet, la masa. Era un om darimat, cu ochii incercanati, un om pe care evenimentele si, probabil, boala fizica l-au adus la imaginea unui slabanog. In fata mea se afla o epava de conducator“.
Hitler nu mai era cel pe care propaganda s-a straduit sa-l tina la inaltime. „Il vedeam acum alaturi de maresalul Antonescu, acesta fiind, intr-adevar, militarul drept, hotarit, cu privirea agera. Antonescu minca destul de vioi, pe cind Hitler a luat doua-trei furculite de mincare, a baut putina apa si a plecat. Aveam in fata mea doua figuri intre care era un contrast izbitor: un Hitler odata mare, care acum decazuse, si un Antonescu, un necunoscut inainte, un general care acum devenise conducatorul statului, dar care era demn si lasa impresia ca stie ce vrea.“
In memoria lui Mircea Paun a ramas clar, pina astazi, contrastul puternic dintre cele doua imagini ale Führer-ului: un Hitler vociferind si ridicind pumnul catre natiunea germana, in discursuri furibunde, si un Hitler prabusit, cu infatisarea unui mosneag cu gesturi tremurinde, ce tradau boala fizica. •
Memorii de-o viata
Dupa razboi, fostul sublocotenent, ajuns acum la gradul de locotenent-comandor, a urmat cursurile Facultatii de Drept din Iasi. Timp de mai multi ani a fost avocat pledant liber profesionist si consilier juridic. Excelent vorbitor de germana si italiana, Mircea Paun se lauda cu o sanatate de fier. Nu ia niciodata medicamente si isi ocupa timpul punind pe hirtie amintirile de-o viata.
"A la guerre, comme la guerre”
Atit cartile de istorie, cit si presa anilor ‘40 au scos in evidenta brutalitatea si cruzimea soldatilor germani, considerati drept cei mai crunti inamici. Mircea Paun priveste insa totul prin prisma militarului trecut prin multe lupte. In opinia acestuia, faptele savirsite de armate pot fi catalogate si drept brutalitati, dar si drept demne de lauda. „Sa nu uitam ca nemtii erau la acea vreme in razboi cu aproape intreaga Europa, ca aveau 104 divizii in lupta. Au intilnit rezistente mari atit din partea sovieticilor, cit si din partea francezilor sau belgienilor. Dupa aproape patru ani de razboi, normal ca acei oameni au fost abrutizati si au comis acte de vandalism, de brutalitate, pe care presa si literatura le-au evidentiat ulterior. Le putem explica prin dictonul A la guerre, comme a la guerre. Mircea Paun a adaugat ca si in alte razboaie, unele chiar recente, s-au intimplat asemenea fapte de cruzime, asa ca brutalitatea nu trebuie localizata numai la poporul german. „In ceea ce ma priveste, pe soldatii nemti i-au caracterizat si aspecte bune. Au avut demnitate, o prietenie si o camaraderie deosebite“, a incheiat fostul sublocotenent.
http://host2.cotidianul.ro/index.php?id=43
A invatat in clasa cu fiul scriitorului Mihail Sadoveanu, a facut scoala militara in Germania, a participat la toate bataliile navale din Marea Neagra, a fost ofiter pe submarinul romanesc Delfinul. Nimic din toate acestea nu s-a comparat insa cu masa luata in compania lui Adolf Hitler si Ion Antonescu.
Mircea Paun este iesean get-beget, nascut in 1920. Dupa absolvirea liceului, unde a fost coleg de clasa cu fiul lui Mihail Sadoveanu, tinarul a vrut sa urmeze o cariera militara. Izbucnirea celui de-al Doilea Razboi Mondial, pe 1 septembrie 1939, a umbrit bucuria familiei Paun: exact in aceeasi zi, fiul lor Mircea fusese acceptat la Scoala de Ofiteri de Marina din Constanta. Doi ani mai tirziu, Mircea Paun a fost aruncat in lupta. „Am fost avansat la gradul de sublocotenent si trimis pe distrugatorul Regina Maria. Am participat la batalia navala de la Capul Midia, cind crucisatorul sovietic Moskva a fost scufundat, isi aminteste acum batrinul de 85 de ani.
A urmat perioada decembrie 1941-noiembrie 1943, timp in care ieseanul a participat la toate misiunile de razboi care au avut loc pe Marea Neagra. Pericolul a fost maxim, cu atit mai mult cu cit in timpul misiunilor de protejare a navelor comerciale s-au dat lupte crincene.
De la Gotenhafen la Rastenburg
In noiembrie ‘43, Mircea Paun a fost trimis, impreuna cu un coleg, la Scoala de Submarine din Germania, unde avea sa fie specializat si pentru luptele din adincuri. Timp de citeva luni, cei doi au urmat o serie de cursuri la renumita scoala de submarine 2ULD Flotile din Gotenhafen, actualul Gdnask din Polonia. „Intimplarea face ca eram amindoi moldoveni. Ne-am minunat de tehnologia pe care am descoperit-o acolo. Mie mi-a prins bine, pentru ca, ulterior, am fost ofiter pe Delfinul primul submarin romanesc“, a spus Mircea Paun.
Trei luni mai tirziu, ieseanul a primit un telefon de la atasatul naval roman din Germania, prin care era convocat de urgenta si in cel mai mare secret la Berlin. Abia cind a ajuns a aflat ca urma sa faca parte din suita maresalului Ion Antonescu la o intilnire de lucru cu „Der Führer“. De la Berlin, o masina i-a transportat la Rastenburg, unde se afla un buncar urias, „de vreo sase niveluri sub pamint“. In caz de urgenta, aici urmau sa fie adapostiti Hitler si locotenentii sai. In acest buncar s-a incercat asasinarea Führer-ului.
Frontul de Est mergea foarte rau pentru Germania nazista, fiindca sovieticii ajunsesera deja la Iasi, iar orasul era amenintat. Acesta era si motivul pentru care Antonescu se afla la Hitler. Cerea materiale si ajutor din partea nemtilor.
Masa „stabilor“
Delegatia romana a fost condusa intr-o sala mare, unde se aflau 60 de cadre militare de diferite arme si grade. „Hitler si Antonescu erau deja in buncar, impreuna cu stabii armatei germane. La ora 12 punct s-a auzit o sonerie si toate discutiile au incetat. Doua usi s-au deschis in perete si a aparut o masa in forma de potcoava, pe care erau puse biletele cu numele fiecaruia dintre noi. Dupa inca zece minute, un al doilea sunet de sonerie“, povesteste Mircea Paun.
In sala si-au facut aparitia Hitler si Antonescu, urmati de Herman Göring, Wilhelm Keitel, seful Werhmachtului, amiralul Karl Donitz, seful Marinei germane si, nu in ultimul rind, general Jodl, seful de Stat Major al lui Keitel. Nu lipsea nici doctorul Morrel, medicul personal al lui Hitler. Acesta din urma i-a strecurat sefului sau doua pastile. Hitler s-a asezat la masa, cu Antonescu in stinga sa. Cei prezenti au mincat un piure de spanac si friptura, stropite cu un vin bun. Toate aduse din Romania.
Un mit prabusit
Sublocotenentul Paun statea la masa cu cel mai de temut om al planetei. Asteptase intilnirea cu infrigurare, avind in fata ochilor imaginea barbatului carismatic si impunator, asa cum il vazuse pe „Der Führer“ in filmele epocii.
Realitatea era insa cu totul alta: „Chiar si numele de Hitler, cind il auzeai, iti trezea respectul. In fata mea insa se afla un batrin girbovit, cu capul lasat pe partea stinga. Dupa ce a ridicat mina in semn de salut, s-a asezat, incet, la masa. Era un om darimat, cu ochii incercanati, un om pe care evenimentele si, probabil, boala fizica l-au adus la imaginea unui slabanog. In fata mea se afla o epava de conducator“.
Hitler nu mai era cel pe care propaganda s-a straduit sa-l tina la inaltime. „Il vedeam acum alaturi de maresalul Antonescu, acesta fiind, intr-adevar, militarul drept, hotarit, cu privirea agera. Antonescu minca destul de vioi, pe cind Hitler a luat doua-trei furculite de mincare, a baut putina apa si a plecat. Aveam in fata mea doua figuri intre care era un contrast izbitor: un Hitler odata mare, care acum decazuse, si un Antonescu, un necunoscut inainte, un general care acum devenise conducatorul statului, dar care era demn si lasa impresia ca stie ce vrea.“
In memoria lui Mircea Paun a ramas clar, pina astazi, contrastul puternic dintre cele doua imagini ale Führer-ului: un Hitler vociferind si ridicind pumnul catre natiunea germana, in discursuri furibunde, si un Hitler prabusit, cu infatisarea unui mosneag cu gesturi tremurinde, ce tradau boala fizica. •
Memorii de-o viata
Dupa razboi, fostul sublocotenent, ajuns acum la gradul de locotenent-comandor, a urmat cursurile Facultatii de Drept din Iasi. Timp de mai multi ani a fost avocat pledant liber profesionist si consilier juridic. Excelent vorbitor de germana si italiana, Mircea Paun se lauda cu o sanatate de fier. Nu ia niciodata medicamente si isi ocupa timpul punind pe hirtie amintirile de-o viata.
"A la guerre, comme la guerre”
Atit cartile de istorie, cit si presa anilor ‘40 au scos in evidenta brutalitatea si cruzimea soldatilor germani, considerati drept cei mai crunti inamici. Mircea Paun priveste insa totul prin prisma militarului trecut prin multe lupte. In opinia acestuia, faptele savirsite de armate pot fi catalogate si drept brutalitati, dar si drept demne de lauda. „Sa nu uitam ca nemtii erau la acea vreme in razboi cu aproape intreaga Europa, ca aveau 104 divizii in lupta. Au intilnit rezistente mari atit din partea sovieticilor, cit si din partea francezilor sau belgienilor. Dupa aproape patru ani de razboi, normal ca acei oameni au fost abrutizati si au comis acte de vandalism, de brutalitate, pe care presa si literatura le-au evidentiat ulterior. Le putem explica prin dictonul A la guerre, comme a la guerre. Mircea Paun a adaugat ca si in alte razboaie, unele chiar recente, s-au intimplat asemenea fapte de cruzime, asa ca brutalitatea nu trebuie localizata numai la poporul german. „In ceea ce ma priveste, pe soldatii nemti i-au caracterizat si aspecte bune. Au avut demnitate, o prietenie si o camaraderie deosebite“, a incheiat fostul sublocotenent.
http://host2.cotidianul.ro/index.php?id=43
Ultima editare efectuata de catre Admin in 15.03.11 23:42, editata de 3 ori
Hitler se vinde bine
Hitler se vinde bine
Vineri, 24 octombrie, o serie de 11 acuarele semnate Adolf Hitler, realizate intre 1916 si 1918, au fost expuse la Grand Palais, atragand atentia vizitatorilor. Cele 11 picturi au fost vandute intr-un singur lot, sub numele de „Marsul banalitatii”, pentru suma de 850 de mii de euro, la mai putin de doua ore dupa ce au fost expuse.
„Sunt mari colectionari particulari de arta contemporana, care locuiesc in Europa”, a declarat presei directorul galeriei, Neil Wenman. Acuarelele au fost aduse la galerie de catre fratii Chapman, care in mai au mai expus la Londra o prima serie de 13 acuarele semnate tot de Hitler. Lucrurile in privinta detinatorilor acestor lucrari sunt destul de controversate, la mijloc fiind vorba despre mai multe feluri de drepturi, care nu sunt detinute integral de catre cei doi. Teoretic, detinerea acestor desene de catre fratii Chapman nu le confera automat toate drepturile, proprietatea intelectuala – sau morala fiind distincta de cea materiala, prima fiind inalienabila.
Vineri, 24 octombrie, o serie de 11 acuarele semnate Adolf Hitler, realizate intre 1916 si 1918, au fost expuse la Grand Palais, atragand atentia vizitatorilor. Cele 11 picturi au fost vandute intr-un singur lot, sub numele de „Marsul banalitatii”, pentru suma de 850 de mii de euro, la mai putin de doua ore dupa ce au fost expuse.
„Sunt mari colectionari particulari de arta contemporana, care locuiesc in Europa”, a declarat presei directorul galeriei, Neil Wenman. Acuarelele au fost aduse la galerie de catre fratii Chapman, care in mai au mai expus la Londra o prima serie de 13 acuarele semnate tot de Hitler. Lucrurile in privinta detinatorilor acestor lucrari sunt destul de controversate, la mijloc fiind vorba despre mai multe feluri de drepturi, care nu sunt detinute integral de catre cei doi. Teoretic, detinerea acestor desene de catre fratii Chapman nu le confera automat toate drepturile, proprietatea intelectuala – sau morala fiind distincta de cea materiala, prima fiind inalienabila.
Ultima editare efectuata de catre Admin in 16.11.08 16:58, editata de 1 ori
Hitler[v=]
ADOLF HITLER-
3] Nu trebuie sa ne fie frica de judecata istoriei. Cine mai vorbeste astazi de exterminarea armenilor?
2]Generalii cred ca ar trebui sa fim judecati ca in turneele din Evul Mediu. Eu nu am nevoie de cavaleri; am nevoie de revolutionari.
1]Spune o minciuna suficient de tare si suficient de mult si lumea o va crede.
=====
Paula
3] Nu trebuie sa ne fie frica de judecata istoriei. Cine mai vorbeste astazi de exterminarea armenilor?
2]Generalii cred ca ar trebui sa fim judecati ca in turneele din Evul Mediu. Eu nu am nevoie de cavaleri; am nevoie de revolutionari.
1]Spune o minciuna suficient de tare si suficient de mult si lumea o va crede.
=====
Paula
Ultima editare efectuata de catre Admin in 23.07.15 11:44, editata de 36 ori
Pagina 31 din 31 • 1 ... 17 ... 29, 30, 31
Pagina 31 din 31
Permisiunile acestui forum:
Nu puteti raspunde la subiectele acestui forum