PERLE

Rezumarea primului mesaj :

Romantele parintilor nostri
Am început sa-mbatrînesc
Am început sa-mbatrînesc...
Am cam uitat ca anii zboara,
Vremea în loc n-o poti opri,
Mai trece-o zi si înc-o zi,
Si-am început sa-mbatrînesc...

Oricît te minti, n-ai ce sa faci!
Degeaba dai oglinda-afara!
Degeaba fugi de adevar
Si-ti mai ascunzi un fir de par!
Oricît te minti, n-ai ce sa faci!

Într-un amurg de primavara,
Privind o fata si-un baiat,
Ma vad pe mine de-altadata,
Si lacrimînd, îmi spun: pacat!
Unde sînt anii tineretii,
Cînd crezi ca tu vei fi iertat?
Se duc încet pe apa vietii
Si-ajungi sa spui si tu: pacat!

Am început sa-mbatrînesc,
Desi mai cred ca mi se pare...
Ce bine-ar fi sa fie-asa,
Dar mi-e carunta inima,
Frunzele vietii-ngalbenesc.
Si nu-i deloc usor sa spui
Cînd a venit si rîndul tau:
„Îmbatrînesc si-mi pare rau...“
Fetita mea, ieri un copil,
Si-a dat cu pudra-ntîia oara...
Si a dansat la primul bal!
Deci am fetita-o domnisoara...

Cînd s-a întors, mi-a povestit
C-a sarutat-o un baiat!
Si parca ieri venea plîngînd
Ca papusica s-a stricat...
Si parca ieri, la fel cu ea,
Traiam romanta dragostei,
Iar azi, privind-o, ma gîndesc:
„Ce rochie-i fac la nunta ei?!“.

Versurile: Jack Fulga
Muzica: H. Malineanu


Iti mai aduci aminte....Simon Templar, trening, bascheti, imbracaminte de la 'pachet', pantofi Guban, pantaloni evazati, inele
ghiul, tablouri cu sirene,, Beng beng, Unde ie iluziile mele care le-am perdut? my, my, my Delilah, Beatles,
clasificarea muzicii in usoara, grea si populara, primele autoserviri, "Dialog la distanta", telefoane cuplate,
program de apa calda, creioane chimice si HB, 303, ascutitori chinezesti, noile uniforme scolare, tovarasa

"Cand veni fata, baiatul ii mangaie pisoiul"
"Patima s-a pus pe capul oamenilor ca curca pe curcan"
"Pe aeroportul Otopeni se bateau nemtii cu americanii, iar romanii trageau cu succes, cand in unii, cand in altii"
"In "Amintiri" apare copilaria fericita a puiului de taran Crenguta Ionel"
"Magda il iubea pe Tudor Soimaru fara sa stie ca acesta nu stia limbi straine"
"Orheianu nu sta drept pe cal, de parca avea un bat infipt undeva"
"Pe Tudor Soimaru, doru pentru Magda il tragea jos de pe cal, mai-mai sa pice!"
"Agripina nu avea decat doi copii pentru ca al treilea, Paunas, nu mai conteaza, pentru ca tot il mananca vulturii"
"Personajele principale din povestirea "O ora din august sunt: ofiterul Rosu si avioanele nemtesti"
"Soldatii ii urmareau pe nemti si, cum ii vedeau ca se urca in avioane, sareau calare pe tunuri si ii urmareau pe tot aeroportul"
"El mergea pe bicicleta cu picioarele goale, bagate in portbagaj"
"Cand eroul muri impuscat de nemti pe camp, simti miros de marar si de patrunjel."
"Metoda folosita de Ion pentru a pune mana pe pamantul Anei este insarcinarea"
=====

Iti mai aduci aminte....
tigari Marasesti, hirtie albastra de invelit caietele, par
pe moatze, fier de calcat cu carbuni incinsi, plutele de pe Bistrita,
aparatele de radio cit dulapul, bentitza alba reglementara, uniformele
scolare, bleumarin cu guleras alb, tocul cu penitza, saniile trase de
cai, galosii, butoiul in care se aduna apa de ploaie pentru spalat
parul, Wundertopf, dunga dintre peretii camerei si tavan,
indopatul gistilor, jocul cu cercul, bocitoarele la cimitir,
fragi cu smintina, fetele care, in lipsa fardului, isi ciupeau obrajii
'sa-si faca bujori', portocala anuala adusa de Mos Gerila,
evreii 'cu actele depuse' n-au voie sa intre la facultate,
televiziunea alb-negru, farfuriile din portelan vechi legate cu sirma,
dopurile din cocean, acul de remaiat ciorapi, unt in frunza de brusture,
creion chimic, cojile de mere pe plita incinsa, gutuile puse la
copt pe dulap, manshonul, George Vraca, asternuturi brodate de
mina, cani de tabla, ulei de ricin pentru gene frumoase, jupoane, L.S.
Bulandra, indigo, scrisori scrise de mina, plapumarese, spalatorese,
birjari, pantofi cu talpa de crep, malagambisti, sugative,
Marina-Marina, shoshoni, foto-minut, caramele, primii ciorapi de matase cu
dunga si talon, manichiurista care vine acasa, piata cu gainile in
custi de lemn, Oraselul Copiilor, Ion Dacian, umbrelute de soare
din dantela, moda dintilor de aur, caciuli rusesti cu urechi, fâsh,
cicoare, sfesnicele de Shabat pastrate in catifea visinie cu broderie
din fir aurit, somierele, shifonierele cu oglinzi groase de
cristal, combinezoane din nailon, parfum de trandafiri bulgaresc,
papusi din cirpa, sifoanele din sticla colorata, masina de tocat carne,
covata de framintat aluatul, cazanul de fiert rufe, masina de cusut cu
pedala din fier forjat, pe care scria 'Singer', geamuri cu flori de
gheatza, omul de zapada cu carbuni in loc de nasturi, teracota
fierbinte, in fatza pravaliilor se stropeste trotuarul cu apa, sa nu se
adune praful, Ciresarii, bibelouri, statuia lui Lenin, cobilitzele
de care atirnau cofele cu mere murate, cocosei din zahar ars,
milieuri din borangic si dantela, cishmeaua de pe strada, Nivea, borsh la
borcan, trasuri, ospatul cu turturi de gheata, sutienele 'fara
capac', muraturile din beci, soba cu foc din lemne, lumina misterioasa a
lampii cu gaz, fotografiile de familie, alb-negru: matusi cu
palarii, unchi tepeni, bunici severi, flasneta din fatza teatrului,
papagalul cu norocul in cioc, Celentano, defilarea de 23 August, mititei la
gratar in Parcul Libertatii, ciresele-cercei, agatate pe urechi, gara
cu zgomote si miros de despartire...
Minunat inventarul planetei pe care am fost cu totii
mai mult sau mai putin contemporani, mai mult sau mai putin vecini.
Pentru aceia care, la fel ca tine, s-au stramutat demult pe planete
mai sofisticate, am cateva vesti: halvita se poate manca si acum,
mititei fripti pe gratar in parcuri, de asemenea. Au disparut doar merele
murate si braga. Hartie albastra de invelit caietele se vinde si se
foloseste si azi, la concurenta cu invelitorile de plastic. Un
cunoscut m-a batut la cap ani de-a randul sa-i aduc galosi sau sosoni de
undeva din lume. Pana la urma i-a cumparat cineva un fel de
sosoni-prezervativ de prin America. Bocitoarele sunt prezente si acum la
inmormantari, mai ales (dar nu numai) la tara. Nu primesti de la nimeni din
Romania scrisori scrise de mâna? este si astazi cel mai raspandit mod
de productie a epistolelor. Plapumaresele continua sa faca plapumi
la domiciliu. Se mananca si acum caramele tip Stolwerk.
Manichiuristele si pedichiuristele pensionate presteaza servicii la
domiciliul clientilor. Oraselul copiilor supravietuieste in
mizerie. Orice tigan care se respecta si multi mahalagii se falesc cu
dintii lor de aur. Exista somiere, sifoane din sticla colorata, masina
de tocat carne si mai ales geamuri cu flori de gheatza in casele prost
incalzite. In fatza pravaliilor se stropeste trotuarul cu apa.
Bibelouri se cumpara cu ghiotura, figurine, catei, caluti si altele
asemenea si se expun ostentativ in vitrina din sufragerie. Cele mai
cautate milieuri nu numai pentru uz propriu ci si - mai ales - pentru
cadouri destinate prietenelor din Israel sunt cele din macrame. Nivea,
in aceleasi cutii plate albastre, este o crema mai scumpa decat multe
altele. Anuntul "borsh proaspat" poate fi citit la multe ferestre,
mai ales de subsol. Muraturile din beci, soba cu foc din lemne
supravietuiesc si ele in multe case. Si mai avem, mai avem... closete in
fundul curtii la tzara, copii infasati strans, tiganci care ghicesc
in palma, in ghioc si in carti, babe care leaga si dezleaga farmece,
uniforme cu guleras, funda si sortulet si felurite alte relicve ale
stravechii civilizatii daco-romane. In mica alimentara de la coltul lui
Ilie Pintilie cu Clopotarii Vechi stateau aliniate capatzani de zahar
candel si bunicul nu voia sa-mi cumpere, ca-mi stricam dintii...
... scrobeala de rufe. Albastreala de rufe se numea
(cel putin la Focsani) "sineala". "Colectia celor 15 lei",
"doxuri", spirt medicinal in rol de after shave, briliantina din ulei de
nuc... fusta soleil, combinezon de crepdeshin, manecute tricotate pe
cinci andrele, bocanci cu blacheuri, tocuri luichenz, cazaca, bolerou,
decolteu encoeur, decolteu en bateau, perdelute de marchizet,
cuvertura de plus rosu sau verde, carpete de chelim, telefoane (cozi rulate
peste urechi) tuns nemteste, Ora vesela cu Stroe si Vasilache. Alo,
aici e Stroe/ si roaga sa-i dati voie/ o clipa sa va-nveseleasca/ sa
glumeasca iar cu voi. Schmoll Pasta, Gladys, Frank Cafea, Bob, Bob,
e-un sapun/ Bob, Bob, cel mai bun, /Bob, Bob, ideal,/ un sapun
fenomenal. hau, hau, hau, la Sabego! Johny e-un baiat de treaba/toata
lumea se intreaba/cum de e atat de negru si lucios. Toata ziua-n
ascensor/ ba ma sui ba ma cobor,/ sunt (firul conducator?), sus, jos si iar
sus.... balene, clame, invizibile, fileu (de par) rulou, tunsoare a
la garconne, coafura paj, coafura a la Alida Vali, scandal
(corset), ciorapi de muslin, ciorapi tricotati, ciorapi de matase
naturala Kunert, jambiere, cache-nez (cand am intrebat in clasa 1
primara cine mi-a luat cache-nez-ul vernil, o colega mi-a spus ca nu
intelege evreieste). Femeia, eterna poveste,/ Nu-ntreba cine
este,/ ci iubeste-o mereu./ Iubesc femeia/de dor nebuna/
blonda sau bruna,/imi e tot una. Sa nu iubesti prea mult femeia... Casuta
noastra/cuibusor de nebunii/ te asteapta ca sa vii... Inghetata pe
batz, rusi cu ceapa, nechezol, telemea de paispe, fratii petreus,
adidasi, branza regala, patricieni, vata pe batz, stofa pe puncte, loden,
transperante, briz-bizuri, la patru pasi de o excursie, steaua
fara nume, floarea din gradina, Daniela si Aschiuta, Tanta si Costel,
capitanul Val-Vartej, Cine stie castiga, La leul si carnatul,
La trei ochi sub plapuma, Pariziana, Roata lumii, Teatrul Mogador,
Popesti-Leordeni, Bumbesti- Livezeni, Salva-Visheu si de
'hei-rup'-urile de rigoare....
Da' de pufoaicele alea cenusii ce zici? Si de
aparatoarele de ploaie de cap de dama pliabile (nu stiu daca ordinea
atributelor e buna...), alea care arata ca o punga de plastic cu doua
bretele, numa buna s-o pui peste un permanent proaspat.... ce zici de
helanca? de izmenele de dama chinezesti, flaushate, roz sau vernil,
transformate cu abilitate in caciuli de dama 'moderne'... de
pixurile de la expozitia americana, de 'Avaramu' vazut de nu stiu cite ori,
de translatoarea de la cinemateca.... de taxiurile Pobeda - dar si de
ceasurile Pobeda... de merdenelele din Kogalniceanu, de
cremshniturile de la Casata...
... un Grundig cit un sicriu, Aici e Radio Europa
Libera/buna seara, dragi ascultatori, asternuturi brodate de mina, Am,
lasate 'pentru copiii vostri', si nu stiu cum sa fac sa le arunc
fara sa se prinda consoarta. Celentano, Rita Pavone, cravata de
pionier... cu colturile roase, facute ferfenitza. Distinctiile pionieresti
clasa I si II, Autobuz mao-tze-dun, insignele FGMA, FGAPS;
laleleee, laleleeeee; macarale; cind la trap cind la galop, Dorina
Draghici, Maria Lataretu, Sergiu Malagamba, TARS; ZIS; ZIM; Molotov; GAZ; MAZ;
mingi din crep; biciclete MIFA, MOVE, Tatraplan, "la canal", "la
stuf", legea/articolul 324; Ion Talianu, Calboreanu,
calimara cu cerneala, cinema Muncitoru, Fory Etterle, badanagii, spoitori,
bulibasha, chimir; militia economica, Jean Marais, Raf Valone,
Luigi Ionescu, Scinteia pionierului, Teatrul Tandarica, Teatrul
Licurici; Gabriel Popescu si Alexandru Demetriad la inchisoare pt
pederasty :-), Aarta Florescu, tigari Nationale sau Olt/Mures pentru
bunica, de un leu, salicilat; penicilina uleioasa, festivalul
tineretului, lipii...
... minti ca o gazeta americana, Dr Frukter- Biblia
in pediatrie, Cavit 9 pentru pofta de mancare,
te-slavim-Rominie-pamint-parintesc, pronosport, loz-in-plic-dai-3-lei-si iei nimic,
bomboane agricole, fondante, parizer, icre de Manciuria, cartofi noi,
inghetata pe bat, la microfon Noel Bernard, malagambisti, artista
poporului LicaGheorghiu, misto-nasol-gagiu, intra in vernacular,
controverse la curul lui Graur, filme 'psihologice' sovietice,

Mirel BĂNICĂ
Piaţa Obor: inventar înainte de închidere

Piaţa Obor va fi desfiinţată. A rezistat, ce e drept, cam mult. Cîteva sute de ani. Acum este vai de capul ei, e murdară, e insalubră, iar zarzavaturile îi sînt întinate de mafie. De fapt, din cauza asta va fi demolată. Sau cel puţin aşa susţine primarul sectorului 2, Onţanu. Care a încercat de toate, de la demiteri de inspectori, la restructurări în administraţia complexului; n-a fost chip să se scape însă de afacerile ilicite făcute la umbra conopidei, a morcovilor şi cartofilor. Aşa s-a decis smulgerea răului de la rădăcină. Şi construirea unui mall. Cum primul document care aminteşte de Piaţa Obor datează din 1702, ultimul va aparţine primarului Onţanu, în 2006. Că aşa vrea el. Şi cum trei sute de ani de istorie vor fi trecute în nefiinţă, fără drept de apel, un ultim reportaj despre culorile Oborului, dinaintea clădirii ce va să fie. Gri, modernă, cu două subsoluri, cu parter, trei nivele, parcări subterane, magazine scumpe, restaurante...(S. G.)


Repere profesionale
Vînzători de varză acră şi castraveţi muraţi ascunşi în spatele unor butoaie imense, vînzători de seminţe de gazon şi de floarea-soarelui, miez de nucă şi grîu decorticat, numit nu se ştie de ce "grîu arnăut". "Miroase" pentru cîrnaţi, boia de ardei iute sau dulce cu reflexe de aramă bătrînă şi gust de pişcătură de viespe, ambalată frumos în săculeţe de pînză tare. Vînzătorii de la tarabă: sîrbii, falşii ţărani plătiţi cu ziua care vînd roşii olandeze, dar şi castraveţi autohtoni, după sezon. Gardianul public rebotezat "poliţai comunitar" ce se plimbă inutil şi plin de importanţă, cu braţele îndepărtate de corp, robocopul de serviciu al sectorului II. Diverşi agenţi ai firmelor de pază private ce se ocupă cu orice, numai cu paza nu. Ţigani masivi ca hipopotamii de Nil, cu lanţuri de aur ca pe deget, ce descalecă tacticos din Jeep-urile negre pentru a încasa taxa de protecţie, sub ochii plini de solzi ai celor îmbrăcaţi în diverse uniforme oficiale. Ţărănci amărîte, debarcate dimineaţa cu primul tren de Giurgiu pentru a vinde doi căţei de usturoi şi trei fire de busuioc, rapid sancţionate de comisarii pieţei, ce se agită cu chitanţiere în mîini pe cîmpul de bătălie al fructelor şi legumelor, despoţi cu cei slabi, umili cu cei puternici. Meseriile auxiliare: vînzători ambulanţi de cafea, clătite, eclere şi alte dulci bunătăţi, cumpărătorul vizat fiind vînzătorul de la tarabă. Platforma logistică a "biznisului" este un vechi cărucior de supermarket, plimbat cu o mînă sigură printre cumpărători, în timp ce cealaltă prepară nessul la minut - cea mai frumoasă răzbunare a "spiritului" Oborului asupra obiectului fetiş al supermarketului aseptic: căruciorul de cumpărături. Un tip gen fost-lucrător-la-institut-de-cercetare-în-electrotehnică, cu un look ieşit direct din anii ’80, propune spre vînzare cartoane frumos tăiate şi creioane marker negre pentru scrierea preţurilor ce se modifică în permanenţă, după reguli nescrise care scapă muritorilor de rînd.
Mărfuri oneste
Mulţimea fructelor şi legumelor de sezon, dintre care marea majoritate încă se mai încăpăţînează să nu vină din import. Ghivece şi oale smălţuite, blăni de oaie, scaune de lemn. Farfurii, oale, străchini, pahare de infinite forme şi culori, tacîmuri ("reduceri pentru tinerii căsătoriţi" - după cum scria pe una dintre tarabe). Ţoiuri pentru ţuică zise şi doi ochi albaştri, ochii lui Dobrin, "şipci" pentru fumat ţigarete fără filtru, făcăleţe, linguri şi cuţit de tocat vinete, decupat artistic sub formă de lebădă. Stupi şi faguri de albine, clocitoare electrice, ceaune şi tigăi de tablă, chiar şi un asiatic vas "wok" din fontă produs la Ploieşti, cîntărind pe puţin 5 kilograme. Plus mulţimea undiţelor, momelilor, acvariilor, pompelor de aer şi a altor obiecte în legătură cu pasiunea fără leac a pescuitului.
Mărfuri efemere şi de proastă calitate
Baterii Powasonic şi alte asemenea, tigăi de teflon fără de teflon, pîine neagră înnegrită cu sintetice substanţe, carne avariată vîndută sub numele de pastramă, banane alterate. Brînză "veche" uitată prin salinele ţării, atît de sărată este. Lista este prea lungă. Dar nu despre aceste lucruri doresc să vă vorbesc. Ele vor fi invocate în curînd în exces, ca tot atîtea argumente în favoarea distrugerii şi termopanizării Pieţei Obor.
Ambianţă, spectacol, distracţie
Grămezi uriaşe de pepeni verzi şi galbeni, cîţiva turişti englezi pierduţi în furnicarul din piaţă, ce se fotografiază încîntaţi cu salbe de covrigi proaspeţi, pe sfoară traşi, ţinuţi în mîini ca un trofeu de vînătoare. Reportera mărunţică ce ţine în mîini un microfon cu sigla unui mare post de radio, dorind să realizeze un reportaj despre "igiena" Pieţei Obor, un subiect tot atît de "telefonat" ca şi consumul de îngheţată la Roma pe timp de vară. Spectacolul trist al pensionarilor, ce aleg cu grijă oase ce încă promit culinar prin prezenţa unor urme de carne. Precupeţe rele de gură, gata să înşele oricînd la cîntar, dar care adaugă uneori două-trei roşii în plus unor bătrîni chinuiţi, ca şi cum ar şti că uneori sufletul îţi poate fi salvat dăruind chiar şi o simplă ceapă. Vînzătorii de pepeni sau cei ce fac mici comisioane în piaţă, ce mai dansează uneori pe ritmurile îndrăcite ale unei sîrbe difuzată de tarabele "muzicale". Domnul Sandu, vînzător tarabă cosmetice, ce-şi strigă marfa cu o frumoasă voce baritonală: "Trăiţi în promoţie, astăzi toată oja de unghii la 10.000 de lei! Urmaţi-vă instinctul", mesaj publicitar de mare efect asupra fetelor de 14-15 ani şi gospodinelor de peste 50 de ani. Ţigănci zlătărese venite tocmai de la Satu-Mare pentru a vinde minunate rochii înflorate şi pentru a ghici viitorul trecătorilor prin piaţă, trecătorilor prin viaţă.
Fond sonor & olfactiv
Melopeea "trei la zece mii", dar şi subversivul "telefoane, telefoane, băieţii". Manele în buclă, în care mor duşmanii, loviţi direct în frunte cu cărămida de lei grei. Vînzătorii întotdeauna grăbiţi, împingînd ucigaş în mulţime "liza", căruciorul de transportat mărfuri, strigînd muzical pardooon, pardooon... Miros de cimbru şi de pepene galben spart din neatenţie sau din ambiţie, pentru a-l convinge pe un client îndărătnic de calitatea mărfii vîndute. Miros de mici şi cîrnaţi fripţi pe cărbune, ce se ridică învăluitor din grădinile de vară improvizate la "buza" pieţei. Poate aceleaşi cu cel care-i semnala în anii ’30 celebrului aviator Papană, pilot pe "aeropoştala" Paris-Bucureşti, că a ajuns în spaţiul aerian al capitalei, după cum mărturisea într-un ultim interviu acest Mermoz al României. Miros de peşte, de Deltă, de Dunăre, de libertate acvatică şi promisiuni gastronomice. Şi, mai ales, mirosul inconfundabil şi inimitabil al legumelor şi fructelor proaspete, care au crescut în pămînt şi nu în soluţii proteice, sub lumina acidă a becurilor cu vapori de mercur. Ţelina încă miroase a ţelină, iar ardeiul gras a ardei gras şi nu invers, un miros pe care va trebui să ne obişnuim să-l pierdem. Nici un pliant publicitar colorat şi nici sistemele de iluminare savant dozate din supermarket-urile prezente şi cele ce vor veni în România nu-l vor putea înlocui.
Literatură şi artă
Caragiale vorbea în schiţa La Moşi de prezenţa Moftului român. Acum avem Dilema veche, România literară, dar şi Asul verde. Revista Modelism ne vorbeşte - iarăşi! - despre gloria apusă numită avionul IAR-80. Mult paranormal, danbrown-uri şi produsele derivate, cel mai recent fiind "codul lui Nostradamus". La tarabele cu cărţi de la marginea pieţei avem cutia de cărţi la 5000 de lei, cît o jumătate de ziar, unde dorm liniştite poeziile lui Labiş alături de Prometeu eliberat al lui P.B. Shelley în ediţie de buzunar din anii ’60. "Galeria de artă" Obor, ce-şi află locul pe una dintre împrejmuirile pieţei. Predomină pădurile umbroase, cascadele înspumate, casele înzăpezite şi fetele cu gene lungi ce-şi plîng melancolia pe fonduri violete. Neguţătorii de flori de mină şi pietre lucioase, de ţinut în podul palmei - "pietre de zen", după cum stă scris de către o mînă neîndemînatecă pe cartonul însoţitor. Întîmplător, aceştia vînd şi un produs de culoare galben-incertă, prezentat ca fiind "pălincă de Ardeal", ambalată în sticle reciclate de Coca-Cola, fără îndoială tot un întăritor zen. Şi tot la capitolul artă, neîntrecutele ţigănci florărese din Obor ce pot realiza la comandă, după reţete transmise de-a lungul vremii, superbe combinaţii florale, după ochiul şi buzunarul clientului potenţial.
Alimente şi băuturi
Covrigii cu sare şi mac de la intrare în hale, ce curg neîncetat pe un jgeab de tablă lustruit de atîta covrigărie. Micii, nelipsiţii mici de Obor, devoraţi pe fugă, înainte de tren, la terminarea negoţului sau pe îndelete, de către pensionari ce-şi permit o mică "nebunie" financiară şi culinară. Colacii secuieşti ce se rumenesc lent deasupra jarului viu, înfăşuraţi pe cilindri metalici puşi în mişcare de lanţuri de bicicletă. Fagurii de miere, afinele şi alte fructe de pădure mîncate cu poftă direct din paharele de plastic, în care sînt vîndute, sau supa servită caldă în zilele de iarnă celor ce vînd la tarabă, de la fast-food-urile foarte, foarte "populare", improvizate în diferitele colţuri ale pieţei. Braga ce a dispărut de multă vreme, dar şi berea ce curge în valuri prin terasele improvizate. Vinul vărsat din butoaie ce au cepul închis cu lacăt, pentru ca băiatul de prăvălie să nu atenteze la cantitate, dar şi la calitate, prin sfîntul botez cu apă. Vinuri ieftine aduse din Basarabia, produse la Societatea Agricolă de Stat Bastavoi. Vinul pelin, vinul de vară al bucureştenilor de altădată, ce se iubea de minute cu micul, fleica şi grădina de vară, acum aproape dispărut din comerţ. Lista poate continua multă vreme de acum înainte...
Oraşul Bucureşti se schimbă cu mare viteză - un semn al vremurilor. Cei ce ne conduc doresc ca Piaţa Obor să fie modernizată, schimbată, condiţionată - într-un cuvînt, ea va fi mutilată, pînă la a-şi pierde complet aspectul de astăzi. Uitaţi-vă de exemplu la Piaţa Amzei ce a cunoscut un tratament asemănător şi a devenit o palidă umbră a ceea ce a fost odată. Nu sînt pentru păstrarea ei în condiţiile actuale, mai ales din punct de vedere al igienei, nici pentru perpetuarea micii mafii locale care uneori ajunge să-i blocheze funcţionarea. Dar mă deranjează foarte mult inconştienţa şi ignoranţa celor implicaţi în astfel de proiecte, ce nu vor să ţină seama de faptul că Piaţa Obor este un veritabil loc memorial al Bucureştiului, unde istoria şi memoria afectivă a acestui oraş şi-au dat întîlnire. Piaţa Obor trebuie modernizată înţelept, regîndită, curăţată fizic şi "financiar". Odată cu distrugerea anunţată a Pieţei Obor, va muri şi o parte a sufletului balcanic, matein, atît de pitoresc şi proteic, al acestui oraş. Iar halele industriale unde produsele multinaţionalelor sînt mai ieftine, lumina - strălucitoare, iar - aerul condiţionat nu-l vor putea înlocui niciodată.

Din spusele copiilor
http://cafenea.blogspot.com/2005/12/din-spusele-copiilor.html#links

Premiile Catavencu
http://cafenea.blogspot.com/2006/05/premiile-catavencu.html#links

Trabantul, o iubire eterna

[

u]Prima intalnire a trabantistilor din tara se va desfasura in aceasta
luna la Sibiu. La eveniment sunt asteptati toti posesorii de
Trabanturi originale sau modificate.

Vor fi admirate si premiate cele mai indraznete modele de Trabanturi
modificate, dar si cele mai vechi trabanturi care nu au suferit nici
o modificare. Dupa intalnirea propriu-zisa, trabantistii vor face un
tur al orasului, pentru a le permite sibienilor sa admire bijuteriile
nemuritoare.

Prima intalnire

Iubitorii de Trabanturi din judetul Sibiu au hotarat ca este momenul
sa faca si ei ceva pentru a demonstra lumii intregi ca Trabantul este
o masina. Care nu va iesi niciodata din moda. La initiativa
Asociatiei "Convietuirea", o mana de iubitori a celebrelor masinute
au pus la cale o intalnire de zile mari. Pe18 septembrie, ei se vor
intalni in campingul din Padurea Dumbrava pentru a-si admira
masinutele, pentru a discuta despre noua legislatie rutiera si,
bineinteles, pentru a se mandri cu bijuteriile pe care le conduc.

Premii pentru Trabanturi

Prioritatea pentru aceasta prima intalnire a trabantistilor este
infiintarea unui club sibian al posesorilor acestor masini. Pe langa
faptul ca vor discuta despre noua legislatie rutiera, despre impactul
redus pe care il are utilizarea Trabantului asupra mediului,
trabantistii isi vor etala bijuteriile pe patru roti. Astfel,
organizatorii vor aprecia cel mai vechi Trabant nemodificat, cel mai
varstnic trabantist, cel mai tanar trabantist, Trabantul care are la
activ cele mai multe peripetii si cel mai "tare" Trabant.


Istoria Trabantului


Cat timp a existat Zidul intre Germania de Est si cea de Vest,
Trabantul a fost relativ necunoscut in Europa Occidentala. Micuta
masina a devenit un star in mass-media si a ajuns cunoscuta
Occidentului datorita zecilor de mii de cetateni ai RDG care si-au
parasit tara prin Ungaria si Austria, spre sfarsitul verii anului
1989. Legata de acest fenomen a fost si alegerea sa drept "Masina
anului 1989" in Germania de Vest. A fost o recunoastere si o
apreciere a acestei masini. Numele de Trabant a fost dat masinii dupa
intrarea in productie si a fost rezultatul unui concurs. El
reprezinta, pe de-o parte, "tovaras al omului", iar pe de alta parte,
aminteste de lansarea primului satelit artificial al Pamantului -
Sputnik, la 4 septembrie 1957, cu putin inaintea inceperii productiei
de preserie. La aceasta masina se intalneste, pentru prima data,
motorul racit fortat cu aer - un motor in doi timpi cu doi cilindri
de 18 CP. Pentru ca, dupa caderea Zidului Berlinului, germanii puteau
sa isi cumpere masini din Occident, cererea de Trabanturi a scazut
foarte mult, astfel incat nu mai renta producerea lui. Ultimul
Trabant P601 a parasit banda de fabricatie din Zwickau, la 25 iulie
1990. Pe 30 aprilie 1991, ultimul Trabant, de aceasta data un 1.1, a
iesit pe poarta uzinei cu destinatia muzeul autoturismului "August
Horch Zwickau". Timp de 33 de ani, uzinele "VEB Sachsenring
Automobilwerke Zwickau" (cunoscute din 1990 ca "Sachsenring
Automobilwerke GmbH") au produs 3.096.099 autoturisme.


"Picioarele noastre"


Trabanturile sunt singurele masini care pot fi conduse de persoanele
cu handicap locomotor. Pentru ei, aceasta masina este o adevarata
salvare. Atat Marcela Brad, presedintele Asociatiei Umanitare a
Handicapatilor Neurolocomotori, cat si sotul ei au cate un
Trabant. "Trabantul este picioarele noastre. Amindoi suntem in carje
si fara el nu ne-am putea deplasa", spune Marcela Brad. Una dintre
masinute au cumparat-o in 1990, iar cealalta au primit-o de la niste
prieteni din Germania, in 1991. Trabanturile se intretin cam greu si
cheltuielile sunt mari. Pentru ca nu se mai fabrica de 15 ani,
piesele se gasesc greu. Cand gasim o piesa, cumparam mai multe
bucati, ca sa avem de rezerva. Motorul il intretinem doar cu ulei
unguresc, iar un litru costa 80.000 de lei", spune Marcela Brad.[/u]

http://www.curentul.ro/curentul.php?numar=20050912&cat=7&subcat=100&subart=23668

Perle deputati

Traseu legislativ
Adrian Nastase: Da, atunci lasam votul acesta, il punem deocamdata in frigider pana la ora 11... votul final si trecem la urmatorul proiect de lege...

* In ceea ce priveste propunerea dumneavoastra, vreau sa va reamintesc ca textele acestea legislative nu vin in Parlament si incep sa se plimbe pe culoare si gasesc undeva deschisa usa, la o comisie, si intra acolo.

* Am o rugaminte, domnule presedinte Sergiu Andon. Daca se poate sa luati textul acesta, sa-l mai "coafati" putin si sa ni-l mai aduceti o data.


Termenul expira pe 31 aprilie
Ioan Oltean: Termenul la care domnia sa facea referire vizeaza doar Propunerea legislativa nr. 77, si nu si celelalte doua propuneri legislative si, in speta, Propunerea legislativa nr. 91, al carei termen constitutional expira in 31 aprilie.

Lucian Bolcas (din sala): Nu exista 31 aprilie!

Iti mai aduci aminte.... decolteu encoeur, balene, inghetata pe bat, telemea de paispe, stofa pe puncte, loden, Steaua fara nume, Cico, Floarea din gradina, Daniela si Aschiuta, Drumetii veseli, „Avaramu”, translatoarea de la Cinemateca, taxiurile si ceasurile Pobeda, cremsniturile de la Casata, Aici e Radio Europa Libera, Rita Pavone, Dorina Draghici, Zis, Zim, Molotov si Gaz, „la canal” si „la stuf”, Calboreanu, calimara cu cerneala, sugativa, militia economica, Jean Marais si Raf Valone, Scanteia pionierului, Arici Pogonici, salicilat, secarica, penicilina uleioasa, festivalul tineretului, te-slavim-Romanie-pamant-stramosesc, pronosport, loz-in-plic-dai-3-lei-si-iei-nimic, Cavit pentru pofta de mancare, bomboane agricole, fondante, dans la Zalomit, parizer, reuniune tovaraseasca, Joia tineretului, e primavara in Ianuarie, inghetata pe bat, Lica Gheorghiu, nasol, gagiu, Simon Templar, trening, bascheti, pantofi Guban, pantaloni evazati, sandale romane, ghiul, my, my, my Delilah, Beatles, restaurant cu autoservire, „Dialog la distanta”, telefoane cuplate, ceaiuri dansante, ascutitori chinezesti, tovarsa diriginta, braga si placinte dobrogene, frigider Zil, Cico, pantofi cu cioc, blatul cu nasul, cursul de „socialism stiintific”, cartusul de Kent,

Romantele parintilor nostri
Am început sa-mbatrînesc
Am început sa-mbatrînesc...
Am cam uitat ca anii zboara,
Vremea în loc n-o poti opri,
Mai trece-o zi si înc-o zi,
Si-am început sa-mbatrînesc...

Oricît te minti, n-ai ce sa faci!
Degeaba dai oglinda-afara!
Degeaba fugi de adevar
Si-ti mai ascunzi un fir de par!
Oricît te minti, n-ai ce sa faci!

Într-un amurg de primavara,
Privind o fata si-un baiat,
Ma vad pe mine de-altadata,
Si lacrimînd, îmi spun: pacat!
Unde sînt anii tineretii,
Cînd crezi ca tu vei fi iertat?
Se duc încet pe apa vietii
Si-ajungi sa spui si tu: pacat!

Am început sa-mbatrînesc,
Desi mai cred ca mi se pare...
Ce bine-ar fi sa fie-asa,
Dar mi-e carunta inima,
Frunzele vietii-ngalbenesc.
Si nu-i deloc usor sa spui
Cînd a venit si rîndul tau:
„Îmbatrînesc si-mi pare rau...“
Fetita mea, ieri un copil,
Si-a dat cu pudra-ntîia oara...
Si a dansat la primul bal!
Deci am fetita-o domnisoara...

Cînd s-a întors, mi-a povestit
C-a sarutat-o un baiat!
Si parca ieri venea plîngînd
Ca papusica s-a stricat...
Si parca ieri, la fel cu ea,
Traiam romanta dragostei,
Iar azi, privind-o, ma gîndesc:
„Ce rochie-i fac la nunta ei?!“.

Versurile: Jack Fulga
Muzica: H. Malineanu


Iti mai aduci aminte....Simon Templar, trening, bascheti, imbracaminte de la 'pachet', pantofi Guban, pantaloni evazati, inele
ghiul, tablouri cu sirene,, Beng beng, Unde ie iluziile mele care le-am perdut? my, my, my Delilah, Beatles,
clasificarea muzicii in usoara, grea si populara, primele autoserviri, "Dialog la distanta", telefoane cuplate,
program de apa calda, creioane chimice si HB, 303, ascutitori chinezesti, noile uniforme scolare, tovarasa