Pacepa[V=]

Scris de Admin 24.02.06 14:57

Rezumarea primului mesaj :

Ion Mihai

Scris de Admin 10.01.07 19:52

Mihai Pelin: „Bunurile lui Mihai Pacepa erau aduse din strainatate, prin frauda vamala“
O avere de trei milioane de dolari este revendicata de o naluca
IONELA GHICA
Reabilitarea generalului Ion Mihai Pacepa, fostul adjunct al Direct iei de Informatii Externe (DIE) pana in 1978, era asteptata. Insa faptul ca fostul adjunct al spionajului romanesc are toate sansele sa-si redobandeasca o ipotetica avere este un subiect pe marginea caruia va mai curge multa cerneala. Nimeni nu a explicat, cat de cat plauzibil, cum putea un demnitar al regimului comunist sa detina o avere de aproximativ 3 milioane de dolari, atat timp cat Pacepa castiga inainte de a parasi Romania aproximativ 3.000 de dolari pe luna. Publicistul Mihai Pelin este singurul care a vazut si a studiat documentele anchetei la care a fost supus serviciul de spionaj dupa fuga lui Pacepa. El sia exprimat opinia despre averea generalului intr-un interviu acordat unui ziarist de la „Gardianul“. Cert e un lucru: nu Pacepa a revendicat cele 3 milioane de dolari, ci o na- luca. Chipul lui nu a fost vazut de nici un judecator din Romania. Este pentru prima data in analele justitiei romane cand un om, pe care nu l-au putut vedea nici macar avocatii sai, a obtinut anumite drepturi. Totodata, e greu de spus si cum se poate verifica daca fabuloasa suma va ajunge intr-adevar la Pacepa. Din 1978, de cand Pacepa a plecat din tara, nu a fost consemnata marturia cuiva care sa-l fi vazut la fata.
Camioane cu marfa de la rezidentele de spionaj
Intrebat de unde erau bunurile gasite de catre Securitate in casa lui Pacepa, din Aleea Alexandru, publicistul Mihai Pelin a raspuns: „Erau aduse din straina- tate, prin frauda vamala. Rezidentele de spionaj ale Romaniei comuniste de atunci faceau tot felul de smecherii prin straina- tate. Aduceau tot soiul de bunuri, fara taxe vamale. Cel care conducea pe-atunci vama era unul, Constantin Tincu, colonel sub acoperire. Era de-al lor, din DIE. La un moment dat, fie dintr-un capriciu, fie ca se baza pe niste informat ii, Ceausescu l-a schimbat pe acest Tincu. Imediat dupa aceasta schimbare a sosit in tara un TIR al DIE de la Beirut. Cred ca la Vama Veche. Vama a spus: Halt! S-au gasit in respectivul TIR tot felul de marfuri: frigidere, aragazuri, masini de spalat, aparatura electronica. S-a facut o ancheta asupra acestei chestiuni. Cine a trimis bunurile si de ce a vrut sa le treaca fara acte? N-aveau nici un fel de documente. TIR-ul acela era trimis de rezidenta de spionaj de la Beirut pentru serviciul de spionaj, urmand ca baietii sa-si imparta toate aceste obiecte. A inceput o ancheta care a condus catre Pacepa. Mihai Pelin sustine ca in casa generalului au fost gasite tablourile unor pictori renumiti, precum Iser, Tonitza, Petrascu, si ca aceste tablouri au ajuns la anumite persoane dupa fuga lui Pacepa. In opinia publicistului, ele ar trebui recuperate de la acele persoane, si nu de la contribuabili. „La fel ar trebui procedat si cu armele sale de vanatoare“, afirma Pelin.
Deconturi arse in cazanele centralei termice
Primul scandal, mai putin cunoscut, legat de persoana lui Pacepa sa iscat in 1958. Atunci, din rezidenta romana de spionaj din Germania au disparut niste bani. De fapt, era vorba despre un decont de 30.000 de marci - o suma considerabila pentru acele vremuri -, iar Pacepa a fost facut responsabil de disparitia banilor. „Nu era vorba doar despre un decont“, sustine Pelin. Ci de faptul ca „au disparut toate actele rezidentei romanesti de spionaj, acoperita ca agentie economica. Intr-o seara, Pacepa a adunat toti membrii rezidentei la subsol, cu arhiva sub brate, si le-a spus ca a primit informatii certe ca legionarii vor sa le atace sediul. In fata tuturor, Pacepa a ars, in cazanul centralei termice, deconturile de cheltuieli. Cel putin asa au declarat toti cei care au fost anchetati in 1978-1979,
„Pacepa chiar mai traieste?“
Intrebat cum crede ca ar trebui rezolvata problema retrocedarii averii generalului Pacepa, Mihai Pelin raspunde: „In primul rand, exista documente de arhiva. Sa nu mai puna monopol pe ele unul si altul din structurile serviciilor de informatii si sa se vada cine a profitat de averea lui Pacepa si unde s-a dus ea. Apoi sa se traga concluziile respective. Este inacceptabil sa se arunce pe umerii contribuabililor datoriile altora. (...) Sa se faca totusi o analiza. Un slujbas al statului roman nu putea ajunge la o avere de trei milioane de dolari. Pe urma, mai e o chestiune: Pacepa chiar mai traieste? El zicea ca sia schimbat fizionomia. Parerea mea e ca discutam despre o fantoma. Eu nu am mai auzit despre un proces in care principalul beneficiar sa nu apara. Asa, ma duc si eu, zic ca sunt Pacepa si incasez trei milioane de dolari. Totul este murdar si abject in aceasta afacere. E grav ca autoritatile nu au reusit sa rezolve chestiunea asta pana acum“. In final interviului, Mihai Pelin sustine ca Pacepa a fost ilegal condamnat si ilegal reabilitat. „Era normal ca ancheta, ca dosarele acelea cu ancheta care s-a facut sa ajunga la Justitie. Or, astia stau cu fundul pe ele pentru ca acolo este vorba despre foarte multi ofiteri care, probabil, sunt in activitate si astazi. Si nu e vorba doar despre cazul lui Pacepa. E vorba despre multi oameni in cazul carora s-au adoptat solutii diferite, cand, de fapt, au facut acelasi lucru: au defectat.“
1,5 milioane lei...
Doar bunurile gasite in casa generalului Pacepa, dupa defectarea acestuia, erau de 1,5 milioane lei (aproximativ 330.000 de dolari). Daca ar fi sa ne luam dupa legile de atunci, ne referim in primul rand la cea a averilor ilicite, ne e greu sa credem ca Pacepa ar fi putut sa-si justifice averea.
http://www.atac-online.ro/forum/

Scris de Admin 30.11.06 17:53

Dezvaluiri in "National Review"
Pacepa[V=] - Pagina 6 M_8483

Ceausescu i-ar fi ordonat lui Pacepa sa ucida

Ion Mihai Pacepa, fostul sef al serviciilor romane de spionaj extern in timpul lui Nicolae Ceausescu, afirma, intr-un articol publicat in National Review, ca fostul dictator i-a ordonat in 1978 sa-l omoare cu taliu radioactiv pe Noel Bernard, directorul programului in limba romana al Radio Europa Libera. La sfarsitul anilor '70, Leonid Brejnev i-a dat lui Ceausescu, prin intermediul KGB si al Securitatii, un praf solubil de taliu radioactiv care putea fi pus in mancare. Otrava urma sa fie folosita pentru uciderea inamicilor politici din strainatate, sustine Pacepa. Potrivit KGB, taliul radioactiv urma sa distruga pe dinauntru corpul victimei, generand forme galopante de cancer si nelasand, totodata, nicio urma detectabila la autopsie. Lui Ceausescu i s-a spus ca substanta face parte dintr-o noua generatie de arme pe baza de taliu radioactiv, substanta folosita, fara succes insa, si impotriva unui fost membru KGB, Nikolai Hohlov, care fugise in Germania de Vest in 1957 (Hohlov si-a pierdut tot parul, dar nu a murit). Numele de cod pe care substanta l-a primit in Romania a fost "Radu" (de la radioactiv), precizeaza Pacepa.
Nume de cod pentru otrava primita de la Brejnev
Fostul sef al Directiei pentru Informatii Externe afirma ca in 22 iulie 1978, cand se afla cu Ceausescu in Delta, fostul dictator i-a soptit la ureche, desi in jur nu mai era nimeni: "Vreau sa-i dai Radu lui Noel Bernard". Noel Bernard era in acea perioada directorul programului in limba romana de la Radio Europa Libera si de ani de zile il infuria pe Ceausescu prin comentariile sale. "Nu trebuie sa-mi raportezi rezultatele", a adaugat Ceausescu, potrivit lui Pacepa. "Am aflat despre ele din ziarele occidentale si..." Continuarea nu a mai putut fi auzita, pentru ca Ceausescu si-a descarcat arma intr-un card de pelicani, isi aminteste Pacepa. Acesta sustine ca, timp de 27 de ani, lucrul de care s-a temut cel mai mult a fost ca intr-o buna zi va primi ordinul de a ucide pe cineva, asa ca doua zile mai tarziu, cand Ceausescu l-a trimis la Bonn sa-i inmaneze un mesaj secret cancelarului Helmut Schimdt, fostul sef al DIE a cerut azil politic in Statele Unite.
Noel Bernard a continuat sa-i informeze pe romani despre crimele lui Ceausescu, dar la 21 decembrie 1981 a murit din cauza unei forme galopante de cancer. La 1 ianuarie 1988, succesorul lui Bernard in functie, Vlad Georgescu, a inceput sa prezinte in serial la Europa Libera cartea lui Pacepa, Orizonturi rosii. La doua luni dupa incheierea serialului, Georgescu si-a informat ascultatorii ca Securitatea l-a avertizat in mod repetat ca va muri daca va da publicitatii continutul cartii lui Pacepa. "Daca ma vor omori pentru ca am dat in serial cartea lui Pacepa, voi muri avand constiinta curata, pentru ca mi-am facut datoria ca jurnalist", a declarat Georgescu public. Cateva luni mai tarziu, si Georgescu a murit de o forma galopanta de cancer, precizeaza Pacepa.
Zece lideri internationali pe lista mortii
Pacepa mai spune ca a aflat recent de la Nestor Rates, fost director al programului in limba romana la Radio Europa Libera, care si-a petrecut doi ani cercetand arhivele Securitatii, ca a obtinut suficiente dovezi care arata ca atat Noel Bernard, cat si Vlad Georgescu au fost ucisi de Securitate la ordinul lui Ceausescu. Rezultatul acestor cercetari vor face subiectul unei carti ce va fi publicata de Radio Europa Libera. Ceausescu ii mai spusese lui Pacepa ca serviciile KGB au ucis sau un incercat sa ucida zece lideri internationali. El i-a numarat pe degete: Laszlo Rajk si Imre Nagy, in Ungaria; Lucretiu Patrascanu si Gheorghiu-Dej in Romania; Rudolf Slansky, liderul cehoslovac, si Jan Masaryk, seful diplomatiei; sahul Iranului; Palmiro Togliatti, liderul Partidului Comunist italian; presedintele american John F. Kennedy si liderul chinez Mao Zedong. Pacepa mai afirma, in articolul publicat in National Review, ca nu are nicio indoiala ca fostul ofiter FSB Aleksandr Litvinenko a fost asasinat din ordinul lui Vladimir Putin, pentru ca dezvaluise crimele presedintelui rus si faptul ca FSB l-a antrenat in secret pe Ayman al-Zawahiri, numarul doi in ierarhia retelei al-Qaida. "Stiu cu certitudine ca Kremlinul a folosit de mai multe ori arma radioactiva pentru a-si ucide dusmanii politici din strainatate. Poloniul 210 care a fost folosit pentru uciderea lui Litvinenko pare sa fie o forma imbunatatita a variantei <>, conchide Pacepa. Aleksandr Litvinenko a murit la un spital din Londra, fiind otravit cu poloniu 210. Initial, cand Litvinenko era inca in viata si grav bolnav, presa britanica a vehiculat ipoteza ca fostul agent FSB sa fi fost otravit cu taliu radioactiv. http://www.ziarulprahova.ro/articol~categorie-investigatii-eveniment~stire-15915~dezvaluiri-in-national-review.html

Scris de Admin 28.11.06 17:26

Moscova continua asasinatele KGB Pacepa[V=] - Pagina 6 T

-- Generalul Pacepa considera ca recenta crima asupra lui Alexander Litvinenko arata ca actualele servicii secrete rusesti actioneaza ca in timpul Razboiului Rece Pacepa[V=] - Pagina 6 1164658912

ZIUA prezinta in numarul de astazi cea de-a doua parte a interviului realizat cu generalul Ion Mihai Pacepa. Fostul adjunct al Directiei de Informatii Externe a Departamentului Securitatii Statului vorbeste

Scris de Admin 20.11.06 18:22

Programat sa ucidaCu sapte ani inainte de ipoteticul termen-limita pentru aflarea adevarului despre asasinarea lui Kennedy, Pacepa face lumina. A stiut inca din 1963 ca KGB-ul a fost implicat. A avut nevoie de 14 ani pentru a se documenta si a demonstra ca tot KGB-ul a creat "Dragonul". In exclusivitate pentru Jurnalul Na-tional, Ion Mihai Pacepa prezinta "Programat sa ucida", cartea despre asasinarea lui Kennedy, scrisa in SUA.

Scris de Admin 25.10.06 8:02

Pacepa a defectat din ordinul KGB`

Pacepa[V=] - Pagina 6 F525f12886df03b523d49eb77d65ab5c_TALPES

Fostul sef al SIE, generalul Ioan Talpes, a prezentat luni seara, la "Nasul", un scenariu inedit si spectaculos al dezertarii generalului Ion Mihai Pacepa, afirmind ca acesta a actionat, in realitate, la ordinul KGB, pentru a compromite o relatie periculoasa pentru lagarul socialist, pe cale de a se infiripa intre Ceausescu si presedintele SUA. "Pacepa a fost de la inceput agent sovietic. El n-a putut sa tradeze România, ci a executat ordinele pe care le-a primit de la Moscova, inclusiv in 1978 cind a plecat din România. E o realita ...continuare

Scris de Admin 17.10.06 8:26

Pacepa: Coreea de Nord, tehnologie nucleară sovietică
=====
Dezvaluirile lui Pacepa - Cum au capatat nord-coreenii arma atomica
Fenomenul de proliferare nucleara cu care se confrunta lumea astazi este o creatie a Rusiei lui Hrusciov, scrie Pacepa intr-un articol denumit "Tiranii si bomba".

Scris de Admin 14.10.06 18:04

Urmele Rusiei in razboiul din Liban
ZIUA

Scris de Admin 10.10.06 17:38

Cartitele sovietice si vanatorii anti-KGB

Pacepa[V=] - Pagina 6 A

TEO POSTELNICU

„Occidentalii relateaza istoria. Ofiterii nostri o scriu“, a fost deviza manualelor din scolile KGB, DIE sau STASI, de la aparitia pana la dizolvarea acestor institutii. La exact 14 ani de la crearea Serviciului de Informatii Externe, cei mai reputati analisti ai spionajului roma- nesc au lansat marea provocare la adresa acestei institutii. Initiativa unei dezbateri profesioniste asupra spionilor romani a venit din partea liderilor tinerei generatii de istorici: Florian Banu si Liviu Taranu. Elita analistilor din serviciile secrete a raspuns invitatiei lansate de cei doi, dezvaluind fara nici o cosmetizare trecutul mai indepartat sau mai recent al spionajului romanesc, in cadrul unei reuniuni de gradul zero, care s-a desfasurat, joi seara, la sediul CNSAS.
Operatiuni „umede“: rapiri si lichidari
Analistii serviciilor secrete au recunoscut ca elita informativa a Romaniei, DIE, a fost „deturnata catre politie politica“. Principala tinta a spionilor a fost clar definita: „colonia romana din strainatate“. Sefii Informatiilor Externe au gandit permanent noi metode de supraveghere, control si destramare a diaspora, mai ales prin intermediul Bisericii Ortodoxe din strainatate, infiltrata fara probleme in unele perioade. Ofiterii Directiei de Informat ii Externe comuniste nu se dadeau inapoi de la operatiuni dure. Istoricul Aurel Decei si episcopul Vasile Leu nu s-au conformat avertizarilor, luptatorii DIE rapindu-i pentru a-i aduce in tara. La fel au patit si Ovidiu Beldeanu (Berna), si Traian Puiu (Viena). Agenturile din strainatate reperau si occidentalii care aveau legaturi cu romanii, aces tia din urma fiind ulterior „prelucrat i“ de Securitatea interna, uneori pana la disparitia fizica. Eminent ele cenusii ale acestor operat iuni murdare erau sefii sovietici acoperiti ai spionajului romanesc.
Vanatorii anti-KGB, desfiintati si haituiti
Cei care au transformat spionajul romanesc intr-o arta sunt, de fapt, niste anonimi, fosti ofiteri ai unitatii anti-KGB, UM 0110. Aceasta era stat in stat in DIE, fiind structura cea mai bine conspirata, astfel incat nici Ceausescu sa nu recunoasca existenta ei in fata liderilor URSS. Vanatorii anti-KGB au fost permanent haituti de inamici si de tradatori. Fost sef al spionilor, Nicolae Plesita a desfiintat UM 0110, transformand-o in celebra USLA, Unitatea Speciala de Lupta Antiterorista. In 1991, seful USLA, Gheorghe Ardeleanu, a murit „otra- vit“ in timp ce stropea cu insecticide cartofii din gradina proprie. S-a mai pastrat un nucleu dur al acestor ofiteri anti-KGB, transferat in secret la post-revolutionarul SIE. Respectivului nucleu i s-a pierdut urma, fiind „dizolvat“ in 1997 de senatorul Radu Timofte, actual sef al SRI.
Cartita KGB Pacepa si salariile de nabab
Expertii serviciilor de informatii au precizat ca, pe vremea cand un profesor avea un salariu de 800 de lei, un sef de directie operativa in spionaj primea 4.567 de lei. Cu toate astea, 14 ofiteri ai DIE au dezertat. Pacepa a fost cea mai cunoscuta cartita. Expertii serviciilor secrete au dezvaluit ca Pacepa a fost „omul sovieticilor, adus de generalul Saharovski, viitorul sef al spionajului URSS. O cartita o formezi in minimum 15 ani, iar cariera lui Pacepa merge dupa manualul sovietic. Apoi a fost inclus de americani in programul transfugilor defectori, special creat pentru spionii rusi“. Se pare ca Pacepa il trimitea regulat la Moscova chiar pe generalul Iosif Constantin, seful UM 0110 anti-KGB. Pe vremea lui Pacepa, oamenii Moscovei au instalat si super-computerul DIE, „ceea ce ne lasa un gust amar, noua, ca profesionisti“, stiind ca rusii puteau astfel avea acces la toate informatiile spionajului romanesc. Cartitele sovietice si luptatorii anti-KGB

Scris de Admin 28.09.06 16:23

Fata nevazuta a lui Pacepa
http://www.ziua.ro/display.php?id=189034&data=2005-11-23

Scris de Admin 27.09.06 16:40

Generalul Pacepa

Razboiul generalilor in zodia Plesita

"Geo", fost ofiter SD, cere reabilitarea

Generalul Plesita

Teroristul Carlos, angajat pentru eliminarea lui Pacepa

Scris de Admin 21.09.06 9:33

Pacepa povesteşte cum a făcut poliţie politică

Scris de Admin 19.09.06 9:50

Pleşiţă a recunoscut vocea lui Pacepa

Scris de Admin 13.09.06 12:01

Pacepa: "Am tradat Romania in anii cand am servit Securitatea":

Scris de Admin 05.09.06 16:37

Celebrul securist Ion Mihai Pacepa ne „linisteste”
„Guvernul si Parlamentul României continua sa-i acopere pe securisti”
Într-un interviu acordat unui cotidian central si afisat pe site-ul mai multor posturi de televiziune, celebrul securist Ion Mihai Pacepa facea o afirmatie socanta: „Guvernul si Parlamentul României continua sa-i acopere pe securisti”. Fostul general de Securitate a declarat ca întârzierea cu care s-a facut desecretizarea arhivelor fostei Securitati se datoreaza conducatorilor tarii care i-au succedat lui Ceausescu. Pe de alta parte, Pacepa sustine ca aceasta dosariada va duce la purificarea aerului si climatului politic din România. Mai mult decât atât, Pacepa a spus ca multi securisti au ocupat functii publice si dupa caderea regimului comunist. „Unde sunt miile de securisti care au ascultat telefoanele românilor si le-au interceptat corespondenta pâna în decembrie 1989 si dupa? Unde sunt securistii infiltrati în Guvernul, Parlamentul si aparatul de stat al României post-Ceausescu? Daca identitatea acestor ofiteri nu va deveni, în sfârsit, publica, întreaga dosariada se va transforma într-o alta diversiune securista, menita sa distraga atentia de la cei
http://www.ultima-ora.ro/#Actualitate

Scris de Admin 04.09.06 17:16

Fostul sef al Directiei de Informatii Externe, generalul Ioan
Mihai Pacepa a implinit, ieri, varsta de 77 de ani. Intr-o declaratie
in exclusivitate pentru ziarul "Averea", avocatul generalului,
Catalin Radu Dancu, a precizat ca Pacepa doreste sa doneze, de ziua
sa de nastere, colectia de tablouri.

"Ca o dovada a deschiderii sale sincere fata de solutionarea cazului
privind restituirea bunurilor sale, ca urmare a deschiderii la
Bucuresti a Muzeului Holocaustului si a Institutului Eli Wiesel,
pentru studierea atrocitatilor comise impotriva evreilor in Romania
in perioada Holocaustului, generalul Ioan Mihai Pacepa doneaza
Institutului Wiesel intreaga sa colectie de arta pe care ar fi
trebuit sa o primeasca, in semn de recunostinta si apreciere fata de
suferintele evreilor din Romania", a declarat avocatul Dancu. Domnia
sa a precizat ca nu stie care este valoarea actuala a colectiei de
arta a generalului Pacepa. "Dorim sa tragem inca un semnal de alarma
autoritatilor de la Bucuresti pentru punerea in aplicarea a deciziei
Inaltei Curti de Casatie si Justitie a Romaniei, sectia Penala, in 7
iunie 1999, decizie care a consfintit ca generalul Ioan Mihai Pacepa
sa isi primeasca toate bunurile confiscate de Securitate din ordinul
lui Ceausescu. Bunuri care reprezinta atat tablourile sale ? colectia
de arta personala ? cat si contravaloarea acelor bunuri vandute de
Securitate si care nu mai pot fi recuperate. Din 1999 si pana acum,
Ministerul Culturii si Ministerul Finantelor au refuzat sa puna in
aplicare decizia Curtii Supreme, sfidand legea. Speram ca persoanele
care sunt numite sa respecte legea vor efectua reparatiile materiale,
pentru ca cele morale au fost efectuate acum sase ani", a precizat
avocatul Dancu.

Intrebat cum comenteaza gestul generalului Pacepa, generalul Mihai
Ionescu, directorul Institutului Eli Wiesel, a declarat
pentru "Averea": "Orice donatie e binevenita, mai ales pentru un
institut in formare, in conditiile legii romane si evitand un
eventual conflict de interese". De precizat ca Institutul Wiesel este
in subordinea Ministerului Culturii, iar colectia de arta a lui
Pacepa se afla in administrarea acestui minister. Unii specialisti
afirma ca averea generalului Pacepa ar fi estimata la 2 milioane
dolari, insa potrivit inventarului din dosarul Pacepa, aceasta s-ar
ridica la suma de 104.000 dolari.

Generalul Pacepa i-a dat o lovitura grea lui Nicolae Ceausescu in
1978, cand a plecat in Germania Federala, iar de acolo a ajuns in
Statele Unite. Pacepa ramane o persoana controversata, unii istorici
si analisti politici considerandu-l un tradator, in timp ce altii il
numesc erou pentru ca a reusit sa decapiteze Securitatea lui
Ceausescu.

Emil Neacsu/AVEREA

Scris de Admin 21.06.06 19:53

Mitul superspionului Pacepa s-a facut tandari
Generalul defector a primit cetatenie americana abia dupa 10 ani
A EUGEN CRISTESCU
E pe cale sa se elucideze si ultima necunoscuta din biografia
generalului Ion Mihai Pacepa. A fost adjunctul spionajului romanesc
spionul SUA, inainte de a parasi Romania lui Ceausescu? Raspunsul
vine chiar din Statele Unite, de la o sursa a carei credibilitate nu
o punem la indoiala.
Emisarul
Intre 6 si 8 septembrie 1978, a venit la Bucuresti Matthew Niemetz,
consilierul Departamentului de Stat al SUA, pentru a asigura
autoritatile romanesti ca generalul Pacepa nu a lucrat niciodata
pentru americani si ca autoritatile de la Washington au ramas la fel
de surprinse ca si cele de la Bucuresti de cererea lui de azil
politic. Informatia provine chiar de la cel ce i-a servit drept
interpret lui Matthew Niemetz. Cu toate astea, conducerea Securitatii
a continuat sa avanseze versiunea tradarii lui Pacepa pedepsita cu
moartea - tocmai pentru a-i supune pe ofiterii de informatii unei
puternice presiuni psihologice.
Verificari suplimentare
Civilii care solicitau azil politic in SUA intrau un an intr-un soi
de carantina discret supravegheata. Abia dupa cinci ani, acestora li
se acorda cetatenia si o resedinta stabila. In ce priveste ofiterii
care se refugiau in SUA, cei care nu lucrasera pentru americani erau
supusi aceluiasi tratament rezervat civililor, fara exceptie. In
cazul ca vreunul din ei facuse parte din nomenclatura unui stat
comunist, de la rangul de subsecretar de stat in sus, primea
cetatenie abia dupa zece ani, din cauza verificarilor suplimentare.
In cazul ofiterilor care furnizasera informatii SUA, erau posibile
exceptii, termenele de mai sus fiind reduse in functie de diverse
conjuncturi birocratice. De pilda, diplomatul Mircea Raceanu (foto
medalion), care a furnizat informatii SUA, a primit cetatenia dupa un
an si opt luni. Ioan Stana, ofiter de informatii din cadrul
Securitatii, care lucrase si el pentru americani, a primit cetatenia
americana dupa doi ani si doua luni. Liviu Turcu, alt ofiter de
informatii, care nu lucrase pentru americani, a primit cetatenia
exact dupa cinci ani. In schimb, Ion Mihai Pacepa a primit cetatenia
americana abia in 1988, la exact zece ani dupa ce fugise din Romania.
Asta pentru ca nu fusese agentul SUA si, in plus, facuse parte din
nomenclatura unui stat comunist.
O minciuna sfruntata
Americanii au stat mult in cumpana pana a lua o hotarare in privinta
lui Pacepa, nu pentru ca generalul ar fi avut prea multe de spus, ci
pentru ca el s-a contrazis deseori si a incercat sa furnizeze celor
care-l interogau informatii despre care acestia stiau ca nu corespund
adevarului. Faptul ca presedintele Ronald Reagan murea de admiratie
atunci cand citea „Orizonturi rosii" reprezinta o minciuna sfruntata.
In sustinerea acestei minciuni s-au folosit si fotografii trucate.
----------------------------------------------------------------------
----------

Un simplu cetatean
La ora actuala, Pacepa este un simplu locuitor al SUA, fara nici o
trecere pe langa serviciile de informatii americane. Un adjunct al
sefului SIE s-a interesat la CIA, in 2003, despre situatia
generalului. I s-a raspuns ca serviciul secret american nu este
interesat sub nici o forma de cazul Pacepa. Fara aceasta asigurare,
Ion Iliescu nu ar fi declarat ca gradul de general al lui Pacepa ar
trebui restituit de catre Nicolae Ceausescu. Ar mai fi de spus ca
Pacepa, probabil nemultumit de statutul sau actual, se ocupa de
cativa ani buni cu turnatorii, lansand tot felul de zvonuri despre
emigrantii romani care nu-l agreeaza. De pilda, generalul a lansat
zvonul ca Liviu Turcu ar fi facut parte dintr-un grup de ofiteri de
informatii pregatit de Nicolae Ceausescu personal pentru infiltrarea
in Occident. Or, maiorul Liviu Turcu dezertase la 11 ani dupa fuga
lui Pacepa din tara, iar acesta nu putea fi la curent cu misiunile
maiorului trasate de catre Securitate. Cert este ca verificarile
operate de catre FBI i-au creat lui Turcu neajunsuri de care nu avea
nevoie. Din cele de mai sus rezulta ca toate combinatiile puse la
cale de Ion Mihai Pacepa, in colaborare cu cateva publicatii
romanesti, nu reprezinta decat o tentativa de escrocare a statului
roman. ATAC

Scris de Admin 10.06.06 18:01

Arafat a fost omul KGB
Fostul sef al Securitatii romane Ion Mihai Pacepa a rupt din nou
tacerea, publicand un articol in "The Wall Street Journal", preluat
de site-ul organizatiei americane DAFKA (Defending America For
Knowledgeable Action).
De aceasta data, Pacepa vorbeste despre fostul lider palestinian
Yasser Arafat, despre care spune ca a fost "un terorist de cariera,
antrenat, inarmat si platit de fosta Uniune Sovietica". Guvernul
israelian l-a considerat intotdeauna un obstacol in calea pacii din
Orientul Mijlociu, iar Romania a fost unul dintre statele care i-a
furnizat fonduri pentru a se inarma. "Inainte de a fugi din Romania,
am virat in conturile lui Arafat cate 200.000 de dolari in fiecare
luna. Mai mult, trimiteam saptamanal catre Beirut doua avioane
incarcate cu uniforme si provizii. Terorismul era o afacere foarte
profitabila pentru Yasser Arafat", spune Ion Mihai Pacepa. "Mi-a spus
ca el este cel care a inventat deturnarile de avioane", isi aduce
aminte fostul sef al Securitatii. Atunci cand l-a intalnit pentru
prima data pe Arafat, la sediul Organizatiei pentru Eliberarea
Palestinei din Beirut, la inceputul anilor ´70, Pacepa i-a spus ca,
de fapt, KGB-ul a deturnat pentru prima oara un avion american in
Cuba, in 1960. De fapt, Arafat a "inventat" atentatele sinucigase,
care, dupa momentul 11 septembrie 2001, au "inflorit". "In 1972,
Kremlinul l-a pus pe Yasser Arafat pe lista prioritatilor, cerand
tuturor statelor cu care colabora sa-l infiltreze in Casa Alba.
Ceausescu reusise deja sa convinga Washingtonul ca este un comunist
independent cu orientari moderate. In 1972, m-am intalnit cu Iuri
Andropov, seful KGB, care mi-a dat dosarul personal al liderului
palestinian. Era un burghez egiptean transformat de KGB intr-un
marxist devotat. S-a antrenat intr-o scoala speciala din apropierea
Moscovei si, atunci cand a decis sa il transforme in liderul OEP, KGB-
ul a ars toate dovezile care demonstrau ca Arafat s-a nascut la
Cairo, lansand zvonul ca a vazut pentru prima data lumina zilei in
Ierusalim", povesteste Pacepa. Fostul spion-sef al Romaniei, care
traieste acum in Statele Unite, povesteste ca, in martie 1978, Arafat
a venit in secret la Bucuresti pentru a primi sfaturi de la Nicolae
Ceausescu in legatura cu vizita la Washington, unde, in aprilie, l-
a "fermecat" pe Jimmy Carter. Si Ceausescu a avut numai de castigat,
el intorcandu-se acasa cu un comunicat in care presedintele SUA il
numea "un mare lider international". Trei luni mai tarziu, Pacepa
primea azil politic in SUA. Ceausescu nu a reusit sa primeasca
Premiul Nobel pentru Pace, dar Arafat da. "Pentru ca a reusit sa-si
joace rolul impus de Moscova", explica fostul agent roman.

http://www.curentul.ro/curentul.php?numar=20051005&cat=10&subcat=100&subart=25076

Scris de Admin 30.05.06 18:52

Finantele si Cultura negociaza retrocedarea averii lui Pacepa

-- Avocatul generalului Ion Mihai Pacepa (foto) se va intalni in
aceasta saptamana cu ministrii Finantelor si ai Culturii pentru a
pune la punct ultimele aspecte legate de retrocedarea averii fostului
sef al Directiei de Informatii Externe (DIE). Dupa cum ne-a declarat
maestrul Catalin Dancu, intalnirile au ca scop stabilirea unui
calendar pe baza caruia generalul Pacepa sa poata reintra pana la
sfarsitul acestui an in posesia averii de care a fost deposedat
abuziv de comunisti. Demersurile lui Catalin Dancu vin dupa luni de
tergiversare a acestui proces la nivelul conducerii celor doua
ministere.
Potrivit avocatului, dosarul ce contine nota de plata a statului
roman se afla pe masa specialistilor din Ministerul Finantelor de mai
bine de cinci luni. „Pana acum, ne-am lovit de pozitia de neinteles a
fostului ministrului Ionut Popescu care tot amana semnarea ordinului
de plata. De asemenea, am avut probleme si cu directorul Directiei
Juridice din cadrul ministerului, Gheorghe Matei care, in lipsa
oricarei solutii, a incercat sa blocheze platile. Si asta, in
conditiile in care la dosar exista toate toate documentele necesare",
a precizat Catalin Dancu.
Schimbarea conducerii ministerului a relansat insa, discutiile
privitoare la repunea in drepturi a generalului Pacepa. „Am stabilit
o intalnire cu noul ministru al Finantelor, Sebastian Vladescu,
pentru acesta saptamana. Singurul lucru pe care ministerul il are de
facut este sa actualizeze averea generalului, estimata in 1978 la 1,
55 milioane de lei. Paradoxal, pana acum, cei din minister imi
spuneau ca nu stiu cum sa faca acest lucru. Asa ca printr-o nota
oficiala, la cererea mea, Banca Nationala a Romaniei le-a trimis
celor de la finante formula de calcul", a mai declarat in
exclusivitate pentru „Averea", avocatul Dancu. Ca urmare, suma
stabilita de catre reprezentantii ministerului va fi inclusa intr-o
rectificare a bugetului ministerului pentru ultimul trimestru al
acestui an.
Tot saptamana aceasta, avocatul generalului Mihai Pacepa se va
intalni si cu noul ministrul al Culturii, Adrian
Iorgulescu. „Intrucat Ministerul Culturii nu dispune de fondurile
necesare unei despagubiri materiale, de principiu, conducerea
institutiei este de acord cu cedarea celor 14 tablouri care au
apartinut generalului Pacepa. Ulterior, prin expertiza, va fi
stabilita si valoarea acestora", a continuat Catalin Dancu.
Si in acest caz, Catalin Dancu s-a lovit de opozitia vehementa a
Muzeului de Arta. Discutiile cu reprezentantii Culturii sunt reluate
dupa ce, la 14 iulie 2005, oficialii au refuzat inapoierea tablourile
lui Pacepa. Oficiul Juridic al ministrului a sustinut atunci, ca
inapoierea operelor de arta nu poate fi aplicata pentru ca „petentul
nu este persoana care a depus in custodia Muzeului National de Arta
tablourile revendicate". Incercand sa-si justifice refuzul,
reprezentantii ministerului au declarat ca muzeul a preluat bunurile
culturale de la Ministerul de Interne. Refuzul de restituire a
ingrijorat autoritatile americane, interesate de repunea in drepturi
a generalului Pacepa.
In alta ordine de idei, ca urmare a reacordarii gradului de general,
la sfarsitul lui 2004, Mihai Pacepa primeste de aproape opt luni
pensie.
Ioan Mihai Pacepa a fost reabilitat, la 7 iunie 1999, prin decizia
Curtii Supreme de Justitie care a hotarat achitarea sa si restituirea
averii care i-a fost confiscata de regimul comunist. Mai mult, printr-
un ordin al directorului Serviciului de Informatii Externe (SIE),
Gheorghe Fulga, emis in data de 15 decembrie 2004, fostul sef al
Directiei de Informatii Externe a Securitatii si-a primit inapoi
gradul de general maior cu doua stele, in rezerva.
De la plecarea lui din Romania, in anul 1978, fostul sef al Directiei
de Informatii Externe a Securitatii, Mihai Pacepa, a cerut azil
politic in SUA si s-a stabilit acolo, fiind protejat de autoritatile
americane. In timpul regimului Ceausescu, impotriva generalului s-a
pronuntat, in urma unui simulacru de proces, o sentinta de condamnare
la moarte. Audiat la inceputul lunii iunie, in dosarul celebrului
terorist Carlos Sacalul, generalul Nicolae Plesita, urmasul
generalului Ion Mihai Pacepa la conducerea acestui serviciu de
spionaj, a dezvaluit incercarile dictatorului de a-l „lichida" pe
Pacepa. Plesita a recunoscut faptul ca Ceausescu l-a angajat pe
Carlos sa-l captureze pe fostul sef al spionajului, dupa ce acesta a
fugit in SUA. Potrivit lui Plesita, in 1980, serviciul roman de
spionaj l-a chemat pe Carlos in Romania, i-a pus la dispozitie o
vila, in care a locuit impreuna cu amanta sa, Magdalena Kopp, si i-a
furnizat informatii potrivit carora Pacepa ar fi fost „un simbol
international al perfidiei jidanesti", evident in incercarea de al
motiva sa-l asasineze pe generalul fugar. Dupa douazeci si cinci de
ani, Plesita sustine ca, ulterior, temutul terorist i-ar fi raspuns
lui Ceausescu, prin intermediul sau, ca nu-l poate prinde pe Pacepa.
La audieri, Plesita a afirmat ca dictatorul a renuntat la Carlos si i-
a ordonat sa se ocupe personal de soarta lui Pacepa.
La inceputul anului 2004, pe tema cazului Pacepa s-a pronuntat chiar
fostul presedinte al Romaniei, Ion Iliescu. Acesta sustinea, nici mai
mult, nici mai putin, ca Pacepa ar trebui sa demonstreze ca si-a
dobandit averea pe care o revendica „pe cai legale, si nu ca rezultat
al pozitiilor pe care le-a avut". In privinta reacordarii gradului de
general, fostul sef al statului aprecia ca „ar trebui s-o faca
Ceausescu, ca el i-a dat gradul".

http://www.averea.ro/display.php?data=2005-09-19&id=7898

Scris de Admin 25.04.06 16:34

MCC refuza sa inapoieze tablourile lui Pacepa
Oficiul Juridic al MCC sustine ca inapoierea operelor de arta nu poate fi aplicata pentru ca "petentul nu este persoana care a depus in custodia Muzeului National de Arta tablourile revendicate" * Incercand sa-si justifice refuzul, reprezentantii ministerului spun ca muzeul a preluat bunurile culturale de la Ministerul de Interne * Avocatul lui Pacepa, Catalin Dancu, declara ca Oficiul Juridic al MCC incearca sa-si justifice decizia printr-o explicatie aberanta

Dupa ce timp de mai multi ani autoritatile au intarziat reabilitarea generalului Mihai Pacepa, fostul sef al Securitatii, acesta are din nou probleme cu cererea pe care a formulat-o in legatura cu restituirea tablourilor sale, proprietate personala, care au fost confiscate abuziv de regimul comunist. In 7 iunie 1999, Mihai Pacepa a fost reabilitat, Curtea Suprema de Justitie hotarand achitarea sa si restituirea averii care i-a fost confiscata de regimul comunist. Avocatul lui Pacepa, maestrul Catalin Dancu, a facut o solicitare la Ministerul Culturii si Cultelor prin care solicita, in numele clientului sau, restituirea tablourilor confiscate. In urma cu doua zile, Comisia Nationala a Muzeelor si Colectiilor a remis o adresa prin care avocatul lui Mihai Pacepa era informat ca cererea de restituire a tablourilor a fost respinsa. "Va informam ca in sedinta din data de 11 iulie a Comisiei Nationale a Muzeelor si Colectiilor s-a analizat punctul de vedere al Oficiului Juridic al Ministerului Culturii si Cultelor, punct de vedere referitor la cererea de restituire formulata de Ioan Mihai Pacepa. Va transmitem o copie a documentului emis de Oficiul Juridic, al carui punct de vedere a fost insusit de Comisie", se arata in adresa remisa aparatorului generalului Pacepa.
Concret, Oficiul Juridic al Ministerului Culturii refuza restituirea tablourilor lui Mihai Pacepa pe motiv ca acesta nu a depus personal operele de arta la Muzeul de Arta al Romaniei. Se invoca drept pretext Legea 182/2000, care spune ca bunurile culturale mobile depuse in custodia unor institutii publice dupa data de 31 decembrie 1947 vor fi restituite de catre institutiile detinatoare persoanelor fizice sau juridice care le-au depus, potrivit dreptului comun, la cererea scrisa a acestora, cu avizul Comisiei Nationale a Muzeelor si Colectiilor. "Modalitatea de restituire a bunurilor culturale mobile indicata de petent nu poate fi aplicata in prezenta cauza, dat fiind faptul ca petentul nu este persoana care a depus in custodia Muzeului National de Arta tablourile revendicate", spun reprezentantii Oficiului juridic din Ministerul Culturii. Incercand sa-si justifice refuzul, acestia spun ca muzeul a preluat bunurile culturale mobile de la reprezentantii Ministerului de Interne.
Refuzul de restituire ingrijoreaza autoritatile americane
Avand in vedere refuzul Oficiului Juridic, avocatul Catalin Dancu i-a trimis o scrisoare ministrului Culturii, Mona Musca, in care ii solicita sa reanalizeze cererea de restituire. "Am luat cunostinta de decizia Comisiei Nationale a Muzeelor si Colectiilor care a analizat punctul de vedere al Directiei Juridice a ministerului pe care il conduceti, si care a respins cererea de restituire formulata de generalul Ioan Mihai Pacepa privind restituirea tablourilor sale proprietate personala. Acestea au fost confiscate abuziv de regimul comunist, mai precis de Securitatea statului, care din ordinul lui Nicolae Ceausescu l-a condamnat la moarte pe generalul Pacepa, confiscand toata averea clientului meu, inclusiv aceste tablouri", arata Dancu. In scrisoarea trimisa ministrului Culturii, avocatul spune ca potrivit documentelor depuse la cabinetul acestuia, a aratat ca aceasta colectie de tablouri personale ale generalului Pacepa a fost confiscata de securitate si depusa in custodia Muzeului de Arta al "RSR", pe baza procesului verbal de predare -primire intocmit la acea data de organele Securitatii statului. "Va reamintesc ca aceasta confiscare s-a realizat in baza unei hotarari de condamnare la moarte pronuntata de instanta din Romania in lipsa generalului Pacepa, care la acea data se afla in azil politic in America. Am luat act cu consternare de afirmatiile aberante, pe care altfel nu le pot numi, prin care consilierul juridic Anca Eliza Constantin isi argumenteaza refuzul de a restitui aceste tablouri, pe motiv ca petentul, generalul Pacepa, pe care il reprezint, nu a depus personal aceste tablouri la Muzeul de Arta al Romaniei. Se pune in discutie dreptul de proprietate al generalului Mihai Pacepa nu pe aspecte de legalitate, ci pe aspecte formale potrivit carora tablourile ar trebui sa fie restituite celui care le-a predat, adica reprezentantilor Ministerului de Interne, in viziunea Directiei Juridice a Ministerului Culturii si Cultelor", arata Catalin Dancu. El spune ca pe langa faptul ca argumentele "legale" nu se regasesc in continutul motivarii, se uita ca instanta Inaltei Curti de Casatie si Justitie a Romaniei, achitandu-l pe Pacepa, "a dispus repunerea in situatia anterioara a partilor si inlaturarea tuturor masurilor luate la momentul condamnarii la moarte, una dintre acestea fiind si confiscarea averii".
Reanalizarea cererii
De asemenea, Catalin Dancu se declara dezamagit de faptul ca nu a putut sa sustina punctul de vedere al clientului sau. "Imi exprim dezamagirea pentru ca nu am fost invitat sa particip la intalnire, pentru a putea sustine punctul de vedere al generalului Pacepa. De aceea, va solicit ca in calitatea dumneavoastra de ministru al Culturii sa reanalizati aceasta cerere si sa o solutionati favorabil pentru ca afirmatia si argumentatia Directiei Juridice a ministerului, din punctul meu de vedere si al clientului meu, care a citit adresa, pune intr-o lumina total nefavorabila efortul dumneavoastra de reformare a institutiei pe care o conduceti", se mai arata in scrisoarea trimisa ministrului Culturii. Catalin Dancu mai adauga ca refuzul de restituire a tablourilor ingrijoreaza autoritatile americane, care "urmaresc cu interes modul in care se pune in aplicare Decizia Inaltei Curti de Casatie si Justitie in ceea ce-l priveste pe generalul Mihai Pacepa". De asemenea, el i-a solicitat o intrevedere ministrului Culturii, pentru a discuta in legatura cu aceasta problema

http://ziua.ro/search.php?year=2005&id=180639&

Scris de Admin 23.04.06 7:54

Recitindu-l pe Pacepa

Pמnă מn 1989, la 26 ianuarie, מn Romגnia comunistă se serba cu ode, cמntări şi voie bună silită, ziua Conducătorului Suprem. O aniversare penibilă prin proporţiile ei, curmată acum 15 ani prin execuţia celor doi ceauşeşti. La 27 ianuarie 2005, מn מntreaga lume s-a comemorat a 60-a aniversare a eliberării evreilor din lagărul de exterminare de la Auschwitz. Două evenimente separate, asemănătoare מnsă prin relaţionarea la aceeaşi idee: DICTATURA, un odios mecanism politic מn slujba comunismului, sau a purităţii rasei, de fapt a megalomaniei unui individ. Printr-o asociaţie mentală indusă de mai-sus-numitele evenimente, am luat מn mמnă „Cartea neagră a securităţii” de Ion Mihai Pacepa, fost şef al spionajului romגnesc şi consilier prezidenţial al lui Ceauşescu, refugiat מn 1978 מn SUA şi reabilitat de Serviciul de Informaţii Externe romגn (SIE) ca general מn rezervă, מn decembrie 2004.

Sentinţa ־naltei Curţi de Casaţie şi Justiţie a fost dată מn 1999, reabilitarea cuprinzמnd şi restituirea averii care i-a fost confiscată. SIE şi Casa de Pensii a Apărării şi Siguranţei Naţionale vor trebui să stabilească acum cuantumul pensiei care i se cuvine generalului Pacepa. Averea lui, estimata la peste 3 milioane de dolari, este compusă din obiecte
de artă şi mobilier vechi, taboluri şi bijuterii. După declaraţia directorului SIE, Gheorghe Fulga, „unda verde“ pentru reabilitarea totală a fost data מn ultimele zile ale mandatului prezidenţial iliescian, ministrul culturii, Mona Muscă, declarמndu-se „de acord ca Pacepa să-şi reprimească tablourile confiscate de regimul comunist“.

„Cartea neagră a Securităţii” (3 volume) a fost publicată מn limba romגnă la Bucureşti,
מn 1999, de editura Omega SRL. Nu tot atמt de renumită ca „Orizonturi roşii”, care a fost prima revelaţie pentru Vest -dar şi pentru romגnii מnşişi- a resorturilor de opresiune comuniste, a spionajului economic şi corupţiei instituţionalizate מn Romגnia sub Ceauşescu,
a relaţiilor machiavelice ale acestuia cu alţi conducători de stat din lume. O continuare a „Orizonturilor...” מnsă, care „deschide orizonturi” מn definirea unor pמrghii ale maşinăriei terorii practicate de Ceauşescu şi de serviciile sale de Securitate din ţară, מn dezvăluirea מnşelăciunii ridicate la rang de politică de stat מn relaţia cu străinătatea.

־n capitolul „Ritualul succesiunii la tronul comunist”, Pacepa spune: „a existat tendinţa generală de a reduce, simplist, personalitatea liderilor comunişti...ca la colhoz – un conducător comunist este un conducător comunist, uniformizarea fiindu-le conferită de sistem.”. Nimic mai fals, conchide el, aceasta ar fi ca abordarea istorică rudimentară de sorginte leninistă „cine nu e cu noi, e מmpotriva noastră”. Lenin a fost considerat de către majoritatea istoricilor occidentali „un proeminent geniu revoluţionar”, Stalin „o mediocritate intelectuală plină de complexe paranoice”, Hruşciov un conducator care a ridicat asasinatul politic la rang de politică de stat, Brejnev un nesătul al cursei מnarmărilor şi controlului armat al lumii, Gorbaciov un comunist „cu un nou vocabular”. Gheorghe-Gheorghiu-Dej a fost „marxistul cu frică de Moscova” iar Ceauşescu un megalomaniac şi „ienicer מndoctrinat la şcoala sovietică pentru comisari politici militari”, folosind marxismul doar ca trambulină pentru ascensiunea personală, pe care apoi a מncercat să şi-o păstreze prin mijloace mai degrabă fasciste, de conducere şi dictat. Conducătorii comunişti s-au manifestat cמt se poate de diferit, atמt מn ce priveşte pesonalitatea, cמt şi מn atitudinea faţă de doctrină, singura trăsătură comună fiindu-le setea de putere, ambiţia să urce pe tron şi să rămמnă pe el pמnă la sfמrşitul vieţii. Conduita „comunistă”, mai bine zis adulatoare a modelului Ceauşescu nu a dispărut, se poate vedea la nostalgicii Epocii de Aur, nu numai מn Romגnia, ci şi מn cadrul emigraţiei. De la pupitrul unei funcţii de conducere, cu complicitatea catorva „aleşi” şi a mulţimii manipulate, acestora le lipseşte doar b-bמlbמiala notorie, pentru a מntregi tabloul unui Ceaşcă מn retortă.

Dar să vedem ce ne mai dezvăluie Pacepa, ce culise scormoneşte pentru a ne prezenta spectacolul ceauşist מn toata amploarea lui trecută şi, să sperăm, defunctă. O economie bazată pe spionaj industrial, pe hoţie ridicată la rang de politică de stat, „consfinţită” prin ceea ce a hotărמrea intrată מn istorie sub numele de HCM Nr. 272/1972, semnată, dupa מndelungi ezitări, de primul ministru (avocat de profesie) Ion Gheorghe Maurer. Principalul executant al furtului de idei şi tehnologie din Vest a fost Direcţia de Informaţii Externe (DIE), complici - angajaţi ai TAROM, NAVROM, ministerului de externe şi al comerţului exterior -primind salarii secrete şi fiind folosiţi ca ofiţeri „deplin conspiraţi”-, angajaţi ai firmelor din străinătate folosiţi ca spioni. Spionajul tehnologic romגnesc a fost anticonstituţional...dar ce conta מncălcarea legii fundamentale a democraţiei pentru un Ceauşescu avid de valută, obsedat să producă „c-cipi” (tranzistori) şi „ o b-bombă atomică, c-cמt de mică”, pe care să o vמndă pe bani grei arabilor?

Obsesia sa pentru valută s-a accentuat, מn procesul (dirijat de Moscova) de „export de comunism”, realizat prin finanţare secretă a partidelor comuniste din Grecia, Italia, Spania
şi Israel. Prin sprijinire cu informaţii şi paşapoarte vestice false, chiar şcolire מn Romגnia de terorişti arabi, au fost sprijinite acte de terorism organizate de Mohamar Ghaddafi şi Yasser Arafat; acestora li s-au adăugat ample acţiuni de dezinformare şi crearea de agenţi de influenţă מn guvernele şi partidele politice din ţările occidentale. Multora dintre saşii, şvabii sau evreii vמnduţi pe valută in Germania sau Israel, li s-a condiţionat plecarea definitivă nu doar financiar, ci şi printr-un pact de „colaboraţionism”. „La מnceputul anilor `50”, spune Pacepa, „DIE a creat Comitetul Romגn de Repatriere, cu sediul la Bucureşti şi מn Berlinul de Est, şi organul său de presă Glasul Patriei. Acestea au fost מncadrate cu ofiţeri DIE şi folosite pentru contactarea emigranţilor romגni din Occident מn scopul recrutării sau determinării lor să se repatrieze şi să-şi transfere pensia מn Romגnia. ־ncepמnd cu 1972, a fost declanşată o vastă operaţiune menită să pună sub controlul Bucureştiului marea majoritate a organizaţiilor de emigranţi din Occident. ־n acest scop, Ceauşescu a creat o organizaţie-mamă, denumită Asociaţia Romגnia, care trebuia să fie folosită ca acoperire pentru organizarea operaţiei, de fapt o filială DIE”. O singură piedică מi stătea מn cale, după părerea lui Ceauşescu, ca acţiunea să reuşească şi exportul camuflat de comunism in Vest să fie complet: „N-Noיl”, după cum
se b-bמlbמia el cמnd era nervos sau surescitat. Mihai Pacepa a primit, מn timpul unei „şedinţe” terapeutice cu nămol la Techirghiol, ordinul să-l lichideze pe Noיl Bernard, directorul programului מn limba romגnă al postului de radio Europa liberă. Ironiile lui Bernard la adresa
cultului personalităţii din Romגnia מi exasperau pe semianalfabeţii Nicu şi Elena, ştirbindu-le
„imaginea” pe plan mondial. Crima aceasta comandată a fost picătura care a umplut paharul:
Pacepa a „dezertat”, obţinמnd azil politic מn America şi o nouă identitate, secretă. Romגnii
l-au mai suportat מnsă 12 ani pe dictator, unii martirizמnd, alţii profitמnd şi mulţi neştiind proporţiile mecanismului de proiecţie a ambiţiilor megalomanice ale acestui individ şiret şi submediocru.

Evreii şi-au comemorat la sfמrşitul lui ianuarie 2005 UNIREA ־NTRU MEMORIE, מmpotriva HOLOCAUSTULUI. Prin cunoaşterea istoriei, a mărturiilor ei scrise şi vii, noile generaţii
sמnt avertizate asupra crimelor מmpotriva umanităţii, oricמnd repetabile מntr-un context global politic labil. La 15 ani de la Revoluţie, romגnii au şi ei nevoie de amintirea genocidului ceauşist, de avertismentul מmpotriva renaşterii cultului de dictator şi a „tiraniei roşii”.

27.01.2005 Dani Rockhoff

http://www.agero-stuttgart.de/REVISTA-AGERO/ISTORIE/pacepa.htm

Scris de Admin 21.04.06 12:05

Povestea primei tradari a lui Pacepa

Cat adevar, cata legenda in "mitul Pacepa"? De regula, despre acest
subiect, cunoscatorii se aprind si discuta patimas, vizibil pro si
contra. Ieri am stat la povesti despre Pacepa cu niste batranei,
actori mai marunti ai evenimentelor de la sfarsitul anilor `70, cand
s-a produs "defectarea" fostului spion-sef. Deloc patimas i,
interlocutorii, care se simt bine in anonimatul lor, ne-au relatat
istorioare, multe dintre ele inedite, ce ne-au permis sa contura m o
poveste alternativa a preambulului dezertarii lui Mihai Pacepa. Si,
de ce nu, sa inchegam o schita a relatiilor si jocurilor de interese
din Securitatea acelor vremuri. Valentin Zaschievici

Despre prima tradare
Pe la inceputul anilor `50, Mihai Pacepa era locotenent major in
directia care raspundea de contrasabotaj. Avand pregatire de inginer
chimist, raspundea pe aceasta linie de munca de resursele petroliere,
de rezerva nationala. Rezervele petroliere erau, pe atunci, o mare
problema pentru Dej. Asa vulpoi cum era, Dej spunea cum zic rusii,
dar facea cum voia el. Iar rusii doreau sa detina controlul absolut
asupra rezervelor strategice de petrol. "Cum sa-i pacalim ca avem mai
putin petrol decat credeau ei", era cuvantul de ordine pentru Dej si
apropiatii sai. Si pentru ca n-avea incredere in cei de la Comitetul
de Stat al geologiei, seful statului a dat dispozitie ca hartile
strategice sa fie depozitate la Interne, in conditii de maxima
securitate.
Asa au ajuns informatiile strategice in paza locotenentului Pacepa
(de fapt, Pacipa, numele sau de nastere, dintr-o familie de evrei
slovaci). Atunci s-a produs prima dovada a tradarii lui Pacepa.
Tanarul locotenent major s-a dus la consilierul sovietic Saharovski -
care-l si impusese in structurile Securitatii (in pofida obiectiilor
serioase ale celor de la Cadre) - si i-a zis: "Uite, dom'le, ce face
Dej, va trage pe sfoara, a acoperit puturile de petrol din raionul
Titu, pe celelalte le-a betonat si a pus tufisuri peste ele, uite
aici hartile".
Saharovshi il cheama la el pe Draghici, care era ministru de Interne,
si ii zice: "Pentru asta meriti sa te impusc". Bineinteles, Draghici
a intrat la banuieli ca-l toarna cineva din sistem si, dupa ce a
discutat cu generalul Bordea, care era sef de raion pe atunci, si-a
consolidat banuielile. Numai Pacepa putea fi tradatorul. Bordea i-a
si marturisit lui Draghici: "De asta nu ma pot atinge, ca e pionul
rusilor". De fapt, avea sa se afle mai tarziu ca Pacepa avea sa tina
legatura cu Saharovski multa vreme dupa ce rusul plecase din Romania,
pentru a ocupa fotoliul de sef al spionajului moscovit. Cei mai vechi
din contraspionaj tin minte ca Pacepa il tot trimitea la Moscova pe
generalul Iosif, mult timp dupa `68, numai ei doi stiau de ce.
Asa kaghebist, cum il banuiau unii colegi, Pacepa a inceput sa mearga
in Germania, sa-si creeze agentura, sa dea rezultate. Sub directa
obladuire a lui Doicaru. Atunci, prin `58-'60, cunosca torii
apreciaza ca a inceput si jocul sau operativ. Jocul dublu. Dadea
adevarate "tunuri profesionale". Obtinea documente, tehnologie,
chestii despre care nu se banuia ca erau, de fapt, servite. Si cei de
la Bucuresti inghiteau galusca. Motoarele de Foker "furate" de Pacepa
erau, de fapt, depasite tehnologic de zece ani. Ii ajuta sa se afirme
si pe colaboratorii lui: "Ia, mai Iacobescu, asta, ia, mai Munteanu,
asta, sa se vada ca munciti". Si se vedea, la Doicaru tinea, baietii
din preajma lui Pacepa cresteau profesional.
Despre preambulul "defectarii"
Pacepa a dezertat la cinci luni dupa ce-a zburat Doicaru. Ramasese
fara sprijin, era cat pe-aci sa fie deconspirat ca juca la mai multe
capete. Cu Doicaru a fost cam asa: in primavara lui `78 l-a chemat
Ceausescu: "Tov. Doicaru, partidul te apreciaza, iti pretuieste munca
(aici Doicaru jubila, se si vedea ministru de Interne, era visul
sau), dar vezi dumneata, pacatele tineretilor, partidul le-a
contabilizat, le iarta, le intelege, dar nu poate sa le uite".
Aici, dictatorul face trimitere la episodul petrecut pe un vas
militar, cand, dupa o aplicatie de stat major, generalul Grecico a
transmis mesajul Moscovei, la un chiolhan de pomina: "Aveti dezlegare
sa-l indepartati pe Ceausescu". Era acolo Doicaru, erau mai multi
ofiteri "de incredere", dar si unii care au inghetat, printre care si
comandorul Radu Nicolau care, cand a auzit grozavia, s-a scapat
literalmente pe el, de i-a iesit de-atunci porecla "Radu-Cacat".
Tarasenia a ajuns la urechile lui "nea Nicu", iar el a dat cu
matura: "Tov. Doicaru, intelegi ca nu mai poti ramane, bla, bla, du-
te mata pe la Turism sau nu stiu pe unde". Si, ca sa nu iasa mare
tulburare, a fost facuta un fel de reforma in sistem: a fost
infiintat pe 7 martie 1978 Departamentul Securitat ii Statului, s-au
facut si alte schimbari.

Despre coruptia din Secu'
In locul lui Doicaru a fost adus generalul Alexandru Danescu,
specialist in intendenta, numarator de izmene. Danescu si-a pus mana
in cap cand a gasit ce-a gasit la DIE, a zis "tovarasu' secretar
general, eu sunt contabil nu spion, mie aici nu prea-mi ies izmenele
la numaratoare, eu n-am ce cauta aici". Drept pentru care s-a si
retras, in locul lui a venit un secretar de partid, unu' Dima, zbir
comunist, habar n-avea de munca de securitate, dar avea nas bun,
simtea murdaria de la o posta. Si oamenii, mai de frica, l-au
informat pe Dima ce se intampla in "bucataria" DIE: coruptie, mana-n
punga, deturnari, minciuni. Pacepa avea dreptate cand vorbea despre
vilele colegilor de la Voila si toate cele. Totul s-a facut pe
ilegalitati, deturnare de fonduri, ciubucaraie. Sistemul era ros de
cancer mai mult decat s-ar fi crezut. Cel putin asa a reiesit din
ancheta interna facuta dupa fuga generalului, pe linie de
contrainformat ii.

Despre ultima intalnire cu Ceausescu
Ceausescu primise in 1978, din partea rusilor, doua mesaje care-i
sugerau ca un personaj din imediata lui apropiere va face pasi. In
acea perioada, Pacepa era panicat. Se confesa unor cunoscuti ca se
asteapta sa fie "dislocat", precum Doicaru. Chiar in ziua in care a
plecat in Germania, sa-i duca lui Helmut Schmidt mesajul secret de la
Ceausescu, seful de atunci al spionilor s-a vazut cu dictatorul la
Scrovistea. A mai fost de fata un aghiotant. Si Ceausescu i-a zis lui
Pacepa: "Vezi ca avem o problema, sunt semne ca cineva o ia razna.
Cand vii, sa lamures ti acest caz". "Asa am sa procedez, tovarase
secretar general! ", a fost raspunsul lui Pacepa. De-aia, cand a
auzit de dezertarea lui, Ceausescu n-a mai scos o vorba o saptamana.
La scurt timp avea sa afle dedesubturile. In Germania a fost trimis
un ofiter. Acesta e, de fapt, cel care a coordonat din umbra ancheta
care a urmat dezertarii, iar numele sau nu apare in nici un document.
In fata, ca anchetator principal, a fost scos generalul Macri, dar nu
el a fost, de fapt.
Ei bine, acest ofiter a avut o intalnire speciala, la varf. I s-a
adus ceva la cunostinta, doar spre folosul lui si-al sefului sau
suprem, Ceausescu. Mesajul suna cam asa: "Noi il monitorizam demult
pe Pacepa, el face alt joc de vreo 20 de ani, pe noi nu ne-a mirat,
pentru ca stiam cutare si cutare...".

Despre Bokassa si Amin Dada
Pacepa a fost important pentru Ceausescu. A fost unul dintre
artizanii politicii de deschidere economica a Romaniei in Orient si
in Africa. Era foarte abil, pentru asa ceva faci echilibristica, sa
nu te blocheze Israelul. Asta avea sa se intample la "Ora H", cand
Mossad-ul ne-a dinamitat piata, asa cum si americanii i-au dinamitat
politica economica a lui Gorbaciov, trantind la bursa pretul
petrolului. Oricum, avantajele si dezavantajele deschiderii spre
Africa sunt oarecum comparabile. Ceausescu a fost pus alaturi de toti
dictatorii venali, oribili, precum Bokassa sau Amin Dada. Asta era o
companie care l-a compromis.
Apoi, sub aspect economic, au fost multe disfunctii. Romania
inchiriase prin Africa mii de hectare, sa le cultive cu bumbac, si
cand era vremea culesului, in toiul noptii parca navaleau toti
bosimanii, ca lacustele, de nu mai ramanea nimic. Sau parcurile de
mii de tractoare exportate de Romania, din care furau negrii tot, le
lasau coaja. Bineinteles ca nu le mai platea nici dracu'. Asta se
numea subminare economica, iar Pacepa nu era tocmai strain de asa
ceva.
Pacepa mai are si alte merite. A initiat campania internat ionala de
creare a personalitat ii de lider, in fals, a lui Ceausescu. A
inceput cu titluri cumparate pe 50 de dolari, de pe la tot felul de
universitat i obscure din targusoare sud-americane, pana s-a ajuns la
titlurile de prestigiu, cumparate pe bani grei si influenta. La
inceputul lui `78, Pacepa alunecase oricum spre dizgratie, pentru ca
vizita din SUA iesise, in opinia dictatorului, jalnic. Se confruntase
cu proteste, contactele prestabilite nu fusesera onorate, Ceausescu
era acrit.

Despre informatiile furnizate americanilor
Pacepa le-a oferit americanilor mai curand istorie si material
propagandistic prin cartile publicate. Mai putine informatii
operative, pentru ca acestea, daca nu le servesti in 24 de ore, te
stergi undeva cu ele. Dar asemenea informatii le-a oferit, probabil,
cu alte prilejuri. E drept, dupa dezertarea lui a cazut tot spionajul
romanesc, dar asta parca a fost mai curand in paguba serviciilor
occidentale. Pentru ca pe multi dintr-ai nostri ii cunos teau si-i
monitorizau. Asa, ei s-au intors in tara, s-a creat un mare gol
umplut treptat cu spioni "proaspeti", mai greu de mirosit. Si acestia
aveau sa aleaga alte acoperiri decat cele oficiale. O alta paguba ar
mai fi golirea asa-numitelor conturi "Dacia", ale caror artizani au
fost Pacepa si Doicaru. Mai stie cineva ceva de aceste conturi
destinate supravietuirii conducerii superioare de partid? Cert e ca
banii nu veneau din bugetul tarii, ci din surse externe controlate,
intre altii, de Pacepa.

Cine se mai teme azi, in Romania, de Pacepa?
Nimeni, poate in afara unor fosti membri ai Biroului Permanent al
CPEX. Ca lui Ceausescu Pacepa ii adusese niste pusti Bereta, niste
atentii. Pentru altii a adus o cala de vapor plina cu mobila de mahon
ori mai stii ce. Nu le-ar pica bine sa spuna-n gura mare pe cati i-a
mituit. Pentru ca o facea din plin si avea si de unde. Asadar, nimeni
nu se teme, in schimb, pentru multi a ramas un personaj, sa zicem,
nesuferit. Oricum, s-au zis multe de ce banet s-a gasit in seiful
lui, de documente... Mofturi. Dupa ce-a dezertat, anchetatorii de
la "contrainformatii" s-au dus glont la seiful lui Pacepa din
minister. Nu se gasea cheia. Au trimis dupa nea Coman, lacatusul, sa-
l aduca de la subsol, de la cazane. A venit omul cu stetoscopul, cu
trusa, a ascultat, a bagat speraclul, l-a deschis in 5 minute. In
seif, praf si-atat. Apropo, nea Coman a fost un personaj de poveste.
Inainte de razboi era seful spargatorilor din Bucuresti. L-a
descoperit Ghita Cristescu, fratele lui Eugen Cristescu. L-a iertat
si l-a angajat in SSI, de unde l-a recuperat, cu la fel de mare
succes, Securitatea.

http://club.neogen.ro/cluburi/?
c=mephistostiri&cwtd=show_post&c_keyword=&pos=1&list=asc&idpost=56494&
make_reply=0&next_urlm=c%3Dmephistostiri%26pdata%3D2004-01-28%26pos%
3D1%26list%3Dasc

Scris de Admin 11.04.06 17:19

Pacepa: Annan vrea sa reformeze ONU cu comunisti

Intr-un comentariu publicat in prestigioasa revista "National Review", Ioan Mihai Pacepa, fost sef al spionajului romanesc in perioada Ceausescu, sprijina numirea lui John Bolton in functia de ambasador al Statelor Unite la ONU.
"Cunosc Natiunile Unite ca pe propria mea palma", scrie Pacepa. El spune ca "avem nevoie de un individ ca John Bolton, care sa se ocupe de birocratia care s-a intors impotriva fiecarei tari care a scris logo-ul Chartei ONU: "Noi, oamenii Natiunilor Unite". Pacepa recunoaste ca, timp de doua decenii, s-a luptat sa transforme ONU intr-un fel de republica socialista. "In perioada in care am fost consilierul pe probleme de securitate nationala al lui Nicolae Ceausescu, am invatat ca tiranii nu pot fi tratati cu manusi. Trebuie sa ai un pumn de fier", scrie fostul sef al spionajului comunist roman.

"John Bolton nu numai ca actioneaza in forta, dar obtine si rezultate. El singur a contribuit la abrogarea rezolutiei ONU 3379 din 1975, care stigmatiza sionismul ca "o forma de rasism si discriminare rasiala". Acea rezolutie a fost prima mare victorie a blocului sovietic la ONU. Rezolutia 3379 a rezistat 16 ani, pana cand a intervenit Bolton.

In decembrie 1991, acest necunoscut subsecretar de stat a avut curajul sa spuna Adunarii Generale ca a fost manipulata de comunisti. Bolton a fost atat de bine inarmat cu documentatie, a fost atat de sigur pe el si atat de direct, incat a fortat Onu sa abroge propria rezolutie, si sa o faca cu o majoritate larga: 111 la 25. Chiar si Romania, tara mea natala, a votat cu Bolton", precizeaza Pacepa.

"Acum, Kofi Annan vrea sa reformeze ONU cu ajutorul comunistilor care au deformat-o. De exemplu, in decembrie 2004, el a sustinut cele 101 propuneri ale Grupului de inalt nivel pentru amenintari, provocari si schimbari. Unul dintre membrii acestui grup era prietenul meu, Evgheni Primakov, un fost consilier sovietic al lui Saddam Hussein. Este acelasi Primakov care s-a inaltat pentru a conduce, o vreme serviciile de spionaj rusesti, si care a cantat arii de opera cu secretarul de stat Madeleine Albright, in timp ce, pe la spate, conducea reteaua de spionaj a lui Aldrich Ames. Un alt membru proeminent este Qian Qichen, un fost spion comunist chinez, care actiona in strainatate sub acoperire diplomatica.

Acesta a facut parte din Comitetul Central de la Beijing cand a fost ordonat masacrul din Piata Tienanmen in 1989. Si mai este Amr Moussa, secretarul general al Ligii Arabe(si o fosta marioneta a KGB) care nu este capabil inca sa condamne terorismul. Acest grup a recomandat transformarea Onu intr-o organizatie dupa model comunist", mai noteaza Pacepa. El mai spune ca Statele Unite sunt singura forta de pe Planeta care are autoritatea morala, experienta si capacitatea de a reforma ONU.

http://www.9am.ro/revistapresei/International/12951/Annan-vrea-sa

Scris de Admin 18.03.06 18:22

Tablourile revendicate de generalul Pacepa sunt obiecte de patrimoniu
STEFAN CRISTESCU
De curand, justitia a hotarat ca generalul Ion Mihai Pacepa, fostul
adjunct al sefului spionajului romanesc pana in 1978, sa primeasca
lunar o pensie de 20 de milioane de lei. Dupa 27 de ani de la
defectarea sa, Pacepa e din nou platit de catre statul roma n. Insa
nu aceasta pensie e tinta finala a generalului, ci colect ia sa de
arta, confiscata de catre Securitate in vara anului 1978. Prezentam
in premiera lista tablourilor gasite de catre Securitate in vila
generalului.
Tablouri semnate Ressu, Iser, Tonitza
Cum va intra Pacepa in posesia tablourilor si a statuetelor pe care
le detinea in vila sa din Aleea Alexandru nr. 28, sectorul 1, e greu
de spus din simplul motiv ca majoritatea sunt obiecte de patrimoniu.
Modul in care Pacepa a dobandit aceste opere de arta ramane inca un
mister. Au fost cumparate chiar de catre general, provin din confisca
rile Securitatii (frecvente in anii `50-'60) sau au apartinut
familiei generalului? Este vorba despre uleiuri pe panza sau
acuarele - unele semnate de nume celebre, cum ar fi: N. Vermont, C.
Ressu, Iser sau Tonitza, schite in carbune, gravuri. Una dintre
acuarele poarta chiar semnatura marelui caricaturist Jiquidi. Dar sa
vedem cum descria Securitatea la acea vreme operele de arta gasite in
casa lui Pacepa. Reproducem dintr-un proces-verbal intocmit de catre
ofiterii DSS care au confiscat bunurile si valorile lui Ion Mihai
Pacepa.
Lista tablourilor gasite in Aleea Alexandru
„Un tablou ulei reprezentind un barbat semnat de N. Vermont, de circa
80x60 - poz. 20. Un tablou ulei reprezentind o femeie sezind in
fotoliu, de circa 80x60, semnat Vermont N. - poz. 21. Un tablou ulei
Terasa Otiteles- teanu, reprezentind 7 barbati la o petrecere, de
circa 80x60, semnat C. Ressu - poz. 22. Un tablou ulei reprezentind
case pe malul unei ape, semnat H.H.C., de circa 70x50 cm. - poz. 23.
Un tablou ulei Balcic, reprezenti nd port cu barci, de circa 1,00x
0,70 m, semnat St. Dumitrescu - poz. 24. Un tablou acuarela
reprezenti nd peisaj de iarna, de circa 60x40 cm., semnat H. Catargi,
1967 - poz. 25. Un tablou ulei reprezentind cap de femeie, semnat
Loghikimo, de circa 50x50 cm. - poz. 26. Un tablou ulei reprezentind
o casa si pom, de circa 60x50 cm., semnat H. Catargi - poz. 27. Un
tablou acuarela reprezenti nd persoane sub umbrela la malul apei, de
circa 50x40 cm., semnat Iser - poz. 28. Una schita carbune,
reprezenti nd un barbat, de circa 35x20 cm., semnat Jean Al.
Steriade, portretul lui Fellolot Lill - poz. 29. Un tablou in ulei,
reprezentind mere, de circa 40x40 cm., semnat D. Ghiata - poz. 30.
Una acuarela reprezentind un interior de camera (pat etc), de circa
20x30 cm., semnat indescifrabil Jighidi - poz. 31. Un tablou ulei,
reprezentind peisaj cu casa, de circa 50x30 cm., semnat H.C. - poz.
32. Un tablou ulei vaza cu doua flori rosii si doua flori albe, de
circa 40x30 cm., semnat C. Calafeteanu - poz. 33. Una acuarela -
neterminata - peisaj autumnal de circa 25x35 cm., semnat N. Tonita -
poz. 34. Una schita reprezentind cap de femeie, de 15x20cm., semnat
N.Tonita - poz. 35. Una gravura reprezentind un nud de circa 40x30
cm, semnat Mavro - poz. 198. Un tablou lucrat in sidef, de circa
30x25 cm., reprezentind o pagoda pe fond negru - poz. 336. 24
statuete diferite marimi, poz. 36-38, 41 - 56, 58, 60 -62, 72". Sunt
lucrarile mentionate mai sus opere de patrimoniu? Specialis tii isi
vor spune cuvantul. Pana atunci insa, putem spune, tinand cont de
numele faimoase ale autorilor acestor opere de arta, ca ele nu vor
putea parasi legal teritoriul Romaniei.

ATAC

Scris de Admin 24.02.06 15:15

[url=http://www.ziua.ro/display.php?data=2007-11-19&id=229589]http://www.ziua.ro/display.php?data=2007-11-19&id=229589[/url]

Asasinarea lui JFK- teoria Pacepa
Cea mai misterioasa crima politica a secolului al XX-lea, analizata de cel mai important defector al blocului sovietic
Asasinul presedintelui Kennedy fusese recrutat de sovietici, demonstreaza Ion Mihai Pacepa in cea mai recenta lucrare a sa, a carei editie romaneasca va vedea peste cateva zile lumina tiparului la Editura ZIUA.

Autorul explica: "Aceasta este o carte despre spionajul sovietic la apogeul Razboiului Rece. Mai precis, este despre recrutarea si manipularea unui individ dificil, singuratic, pe nume Lee Harvey Oswald, care avea sa-l asasineze pe presedintele Statelor Unite, John Fitzgerald Kennedy. Este o carte despre operatiunea de dezinformare dusa cu succes de blocul sovietic pentru a convinge restul lumii ca Moscova n-a avut niciodata cel mai marunt interes in ceea ce-l priveste pe Oswald."
Programat sa ucida: Lee Harvey Oswald, KGB-ul si asasinarea lui Kennedy" se va lansa joi, 22 noiembrie, in cadrul targului de carte "Gaudeamus 2007" (Romexpo, standul ZIUA). La eveniment va participa un invitat surpriza!

Scris de Admin 24.02.06 14:57

Ion Mihai

Scris de Continut sponsorizat

Pacepa[V=]

Pacepa[V=]

Mihai Pelin: „Bunurile lui Mihai Pacepa erau aduse

Dezvaluiri in "National Review"

Moscova continua asasinatele KGB

Programat sa ucida

Pacepa a defectat din ordinul KGB`

Pacepa: Coreea de Nord, tehnologie nucleară sovietică

Urmele Rusiei in razboiul din Liban

Cartitele sovietice si vanatorii anti-KGB

Fata nevazuta a lui Pacepa

Pacepa/Plesita

Pacepa povesteşte cum a făcut poliţie politică

Pleşiţă a recunoscut vocea lui Pacepa

Pacepa: "Am tradat Romania in anii cand am servit Secur

Celebrul securist Ion Mihai Pacepa ne linisteste

Pacepa isi doneaza tablourile Institutului Wiesel

Mitul superspionului Pacepa s-a facut tandari

Arafat a fost omul KGB

Finantele si Cultura negociaza retrocedarea averii lui Pacep

MCC refuza sa inapoieze tablourile lui Pacepa

Recitindu-l pe Pacepa

Povestea primei tradari a lui Pacepa

Pacepa: Annan vrea sa reformeze ONU cu comunisti

Tablourile revendicate de generalul Pacepa sunt obiecte de p

Asasinarea lui JFK- teoria Pacepa

Pacepa[V=]

Re: Pacepa[V=]