Tanase[Bambi][v=]

Stelian Tanase. - Analist politic -. "Dupa ce vom fi admisi in Uniunea Europeana, . vor trece 20 de ani pana cand vom trai mult mai bine". Odata la cateva zile, Stelian Tanase coboara in "agora", dand piept cu "analistii" din Piata 1 Mai din Bucuresti. Unii l-au vazut "tocandu-si" invitatii la televi...

Citeste tot articolul

Carmen Tănase inventează reţete
Actriţa Carmen Tănase are un mod aparte de a găti. Nu stă cu cartea de bucate pe masă şi nici [...]

Miracolul revolutiei de Stelian Tanase

Carmen Tanase a implinit 48 de ani



Indragita actrita Carmen Tanase, interpreta Flacarei din telenovela „Regina”, a implinit, ieri, 48 de ani! Carmen Tanase este o actrita de teatru, film si televiziune din România si a debutat pe o scena profesionista alaturi de Olga Tudorache si de Radu Duda, colegul ei de la Actorie, in rolul Foca, din piesa Fluturi. intre 1984 si 1990 a fost actrita la Teatrul National „Vasile Alecsandri” din Iasi. Din anul 1990, Carmen Tanase este actrita la Teatrul Odeon din Bucuresti.
Actrita a fost casatorita cu criticul de teatru Victor Parhon, de care a divortat in anul 2000 si cu care are un fiu, Tudor Parhon (19 ani), student la regie de film.
... [continuare]

Exclusivitate Adevărul: Stelian Tănase se mută definitiv la Paris

Stelian Tanase: "Visul meu este sa renunt la televiziune si sa fac numai filme"

Demult, a fost Maria Tănase
25 septembrie 2008, zi ploioasă şi mohorâtă. Poate de aceea, aproape nimeni nu şi-a mai adus aminte de ea. Joi ar fi împlinit 95 de ani: fetiţa lui Tănase, grădinarul din Livada cu Duzi, plecat în Capitală din nordul Doljului de atunci, Maria. Prin anii ’50, caricaturistul Gabriel Bratu a cunoscut-o...
„Îmi place cum spunea Arghezi despre dânsa: «Cine calcă silaba românească, stihul şi cântarea, ca subtila Maria Tănase? Diavolul. Nici el». Eu am cunoscut-o după 1950. Pe vremea aceea se organizau brigăzi, în preajma alegerilor. Într-un an, a venit de la Bucureşti o bucată din Ansamblul «Ciocârlia», cu dirijorul Budişteanu, cu Maria Tănase, Ioana Radu, Rodica Bujor, Emil Gavriş, Fărămiţă Lambru, Marcel Budală. Atunci am stat la aceeaşi masă. Pe urmă, ne-am revăzut la Bucureşti, pe stradă, şi m-am bucurat mult că m-a recunoscut: «Băi, Găbele!». Aşa îmi spunea“. La masa din camera sa, peste care stau înşirate cărţi, hârtii decupate, schiţe, toate luminate de o lampă roşie, caricaturistul Gabriel Bratu răsfoieşte trecutul. Trece de la o povestire la alta. Uneori, ochii i se umezesc. E în stradă cu Maria Tănase, apoi la o masă, la Capşa, apoi în sala de la Minerva, înconjuraţi de artişti, prieteni şi spectatori, apoi la spital, la înmormântare, cu cioporul de oameni adunaţi la ferestre, pe când „măiastra“ trece pe străzile Bucureştiului, îmbrăcată-n rochia-i albă, tăcută...

„În faţa Domniei voastre, glasu-mi ar suna a doagă“

„Oameni ca dânsa nu prea mai sunt azi... Am cunoscut-o bine şi mă bucur că de multe ori i-am fost în preajmă. Într-o seară de vară, la Debarcader, în parcul nostru, Doamna Maria ne povestea - eram şi cu Fărămiţă Lambru - din multele întâmplări prin care trecuse. Atunci s-a apropiat de masa noastră cel care cânta la chitară printre meseni şi aduna banii. Maria Tănase l-a îndemnat să ne cânte ceva. Omul s-a oprit, a făcut o plecăciune şi a şoptit: «Doamnă, astă-seară n-am curajul să cânt, n-am dreptul să cânt. În faţa Domniei voastre, glasu-mi ar suna a doagă». Maria s-a ridicat atunci şi i-a sărutat obrajii. Aşa era dânsa. Un om deosebit. Odată, avea un concert la Lugoj şi a găsit la uşă o fetiţă de vreo 12 ani, plângând că n-avea bani s-o vadă pe «tanti Maria». A luat-o de mână şi a dus-o în culise, spunându-i să stea pe scaun, să nu plece. S-a dus şi s-a schimbat, apoi a apărut pe scenă, în costum popular, frumoasă şi cochetă. Fetiţa a ieşit din culise, s-a dus şi i-a sărutat mâna acolo, în faţa spectatorilor. De atunci, Minodora Nemeş - căci despre ea e vorba - a rămas la dânsa, ca fiică adoptivă“, povesteşte Gabriel Bratu.

Cu guler înalt, de regină

N-a cântat niciodată la nunţi, iar în restaurante, indiferent câţi bani primea, îşi alegea singură melodiile. „Nu admitea să-i spună altcineva ce să facă. Vorbea franţuzeşte ca franţuzii“, adaugă prietenul de odinioară al doamnei Maria Tănase. Şi lumea o iubea de două ori, pentru ceea ce era ca om şi pentru glasul său unic. „Când erau spectacole la Craiova, Minerva era plină. Dacă nu te duceai la 7 seara, nu mai găseai masă liberă până după miezul nopţii. Se strângeau Maria, Amza, Silvia Popovici, Gheorghe Cozorici, Constantin Rauţki, Mia Braia, Ioana Radu. Pe atunci nu erau cârciumi cu tonomat, ca acum“, rosteşte caricaturistul. Poveştile curg una după alta. „Într-o zi, a fost invitată la masă de mama preşedintelui american Roosevelt. Umblau nişte glume pe-atunci, dar nu ştiu cât de adevărate sunt. Se spune că a început să cânte «Joacă, Leano, cu rus zvelt» şi că americanii, înţelegând că este vorba despre Roosevelt, s-au ridicat şi au aplaudat“. Zâmbim, închipuindu-ne scena. „Era elegantă şi tot timpul ţinea la costumul cu care era îmbrăcată. Niciodată n-a ieşit cu orice. La festivaluri cu amatori, nu-i lăsa nici pe ei să apară în lume cu ceasuri la mână sau cu articole care nu se potriveau portului. Ţinea mult la gulerele înalte, mari, de la costume. Mi-amintesc că era făcută praf când s-au interzis opincile. Lucram pe atunci la Casa Creaţiei şi primisem ordin de la Bucureşti să se înlocuiască încălţările populare cu pantofi, să nu mai zică lumea că suntem ţară de opincari. Ba, mai mult, cuiva îi venise ideea să insereze elemente moderne în costumele tradiţionale, adică să apară secera şi ciocanul pe ie...“, zâmbeşte, ca de un banc nătâng, Gabriel Bratu.

Fântâna de la drumul secetos

Aici, la Craiova, Maria a primit vestea bolii... „A murit lucidă, după ce şi-a dictat testamentul şi a lăsat cuvânt despre cum să fie îmbrăcată. A fost înmormântată la Bucureşti. Atunci nu se aplauda ca acum, dar, în drum spre cimitir, geamurile locuinţelor se deschideau şi de dincolo de ele răzbătea glasul dânsei, melodiile pe care le iubise şi le purtase prin lume, făcându-le nemuritoare“.
Notarul scrisese cu puţină vreme înainte: „ ... Pe cap să mi se pună colţarul de pichet alb, iar în picioare, ciorapi albi scurţi, fără pantofii care m-au chinuit toată viaţa... După moarte, trupul nescăldat, ci numai şters cu alcool, să fie pus la dispoziţia medicilor, dacă - după autopsie - vor socoti că-i de folos cercetărilor ştiinţei... Pe un drum secetos - dornic de apă - să se scobească adând o fântână pentru drumeţii însetaţi... Doresc viaţă lungă şi sănătate tuturor celor pe care i-am cunoscut, chiar dacă unora li s-a părut că le-am stat greu în cale... Ritualul înmormântării să fie cât mai sobru. Aş vrea ca mama să nu afle de moartea mea, să i se spună că sunt plecată undeva, în străinătate, pentru tratament...“„Gândul acela, lăsat cu glas de moarte, s-a adeverit. În comuna Călăraşi, în inima Saharei Olteniei - cum i-a spus Ilie Purcaru - , primarul Vergică Şovăilă a dat dispoziţie să se sape fântâna... Astăzi“, spune Gabriel Bratu, „ea are menirea de a îndestula drumeţii însetoşaţi. Şi tot la ea vin miresele satului să soarbă apă, cum e datina pentru începutul de viaţă nouă - să le fie belşug şi fericire“...

Stelian Tănase e scump la vorbă

09 Sep 2008
Ar vrea să facă numai documentare tv, însă piaţa nu-l lasă. În al zecelea an de televiziune, Stelian Tănase se mulţumeşte în această toamnă cu talk show-uri păstrate din sezonul trecut la Realitatea TV: “Tănase şi Dinescu” şi “3x3”

Vă mai amintiţi de...
Constantin Tănase

"La un colţ de stradă apare un nas,/ După el Tănase, la un sfert de ceas". Epigrama, cunoscută de toată lumea, ironiza afectuos actorul care avea să conducă, timp de peste 25 de ani, destinele spectacolului românesc de revistă.
Începând din 2 iulie 1919 (se împlinesc astăzi 89 de ani de atunci) până în 1945, aproape seară de seară, îmbrăcat în costum ecosez, cu o crizantemă la butonieră, rostea pe scena Teatrului "Cărăbuş", pe care îl înfiinţase, cupletele sale vitriolante.
Era vocea omului de pe stradă, implicat social şi politic în viaţa vremii sale. Politicieni, legiuitori, oameni de afaceri, dar mai ales administraţia statului erau subiectele predilecte.
Cupletele aveau, de obicei, un titlu. Se puteau numi "Cotoiul e pe varză, pisica-i pe orez", "Pă ce?" , "Davai ceas"... Avea un talent comic nebun, un dar înnăscut al scenei, fie ca artist, fie ca producător de spectacole.
Se născuse în 1880, la Vaslui, într-o familie modestă, fusese un elev mediocru, iubise piesele de teatru de amatori din grădina "Pârjoala" a oraşului natal, jucase scenete cu prietenii în pivniţa casei, în pătul sau în coteţul păsărilor.
După mai multe încercări de a-şi găsi o slujbă, se înscrie la Conservatorul de Artă Dramatică, pe care-l termină în 1905. 14 ani mai târziu avea propria companie de revistă, pe Calea Victoriei. Montările sale fastuoase, cu un balet pe care l-ar invidia astăzi multe dansatoare şi de care se ocupa personal, dovedeau priceperea de regizor de spectacol de cabaret, după modelele vienez şi parizian. De altfel, va reuşi să ducă în turneu teatrul "Cărăbuş" la Paris.
Avea în acelaşi timp, darul de a descoperi talente. El a lansat-o pe Maria Tănase, a cărei carieră de actriţă de revistă o ştie astăzi foarte puţină lume, el l-a lansat pe Gică Petrescu şi o serie de starlete, cum le-am numi astăzi, femei frumoase şi talentate, ca Lizica Petrescu sau, mai ales, Mia Steriadi.
Era însă, în primul rând cupletist, iar unele dintre cupletele lui îşi păstrează actualitatea şi astăzi, fie că ne gândim la "Noi i-am ales să facă legi/ dar ei se-njură, mă-nţelegi .../ Pă ce...?/ (...) Şi pentru treaba asta toată/ pretind diurna majorată/ Pă ce..?" sau, la târziul şi cu rezultate tragice pentru el, "rău era cu der die das/ Da-i mai rău cu davai ceas".

Maria Tănase, comoara noastră fără sfîrşit

DELICIU ● Al treilea CD conţine piese cîntate în limba franceză
În urmă cu un an, Jurnalul Naţional punea într-o altă lumină viaţa poate celei mai valoroase, adulate şi misterioase interprete din România, Maria Tănase. "Alcov şi spionaj" şi "Măria cîntecelor", cele două Ediţii de Colecţie cu CD-uri, n-au potolit setea iubitorilor...

Stelian Tanase propune prima sinteza a Gulagului romanesc

Trupa Bambi s-a reprofilat pe manele
http://www.7plus.ro/?arhiva=06/05/2008&id=5346

Denisa de la Bambi isi deschide afacere cu `vechituri`
http://www.7plus.ro/?arhiva=04/03/2008&id=3119

Stelian Tănase scoate dosarul lui Racovski [2008-03-01]
Colecţia „Istorii subterane“, coordonată la Editura Polirom de scriitorul şi jurnalistul Stelian Tănase, debutează în această săptămână cu primele două volume. [Citeste]

Denisa de la Bambi isI tatueaza sprincenele
http://www.7plus.ro/?arhiva=21/02/2008&id=2471

Stelian Tănase scrie despre iertare [2008-02-18]
ROMAN. Scriitorul Stelian Tănase şi-a terminat ultimul roman sâmbătă, cu 12 ore înaintea zilei lui de naştere. [Citeste]

Carmen Tanase a primit un fotoliu muzical de ziua ei
http://www.gardianul.ro/2008/01/21/monden-c6/carmen_tanase_a_primit_un_fotoliu_muzical_de_ziua_ei-s107649.html

Raluca de la Bambi - masina de 25.000 de euro

Cartea lui Stelian Tanase, "Clientii lui tanti Varvara: istorii clandestine", tradusa si in limba engleza

Florina Cercel şi Carmen Tănase au descoperit Paradisul în Tenerife

In Capitala s-a deschis un restaurant in amintirea artistei Maria Tanase