IN ROMANIA[1]

Scris de Admin 13.02.06 23:24

Rezumarea primului mesaj :

IDEI CARE UCID

La iniţiativa preşedintelui României, în octombrie 2003 s-a instituit o prestigioasă comisie internaţională pentru a studia problemele legate de Holocaustul din România. Lucrările s-au desfăşurat sub preşedinţia onorifică a lui Elie Wiesel, laureat al Premiului Nobel pentru Pace. Cercetările au fost definitivate, concluziile au fost stabilite, eforturile depuse au fost subliniate cu recunoştinţă în alocuţiunile rostite de doi preşedinţi succesivi (Ion Iliescu şi Traian Băsescu). Statul român a comandat Editurii Polirom publicarea impresionantei lucrări. De aici încolo însă, un văl gros de tăcere se aşterne în presă peste această carte incendiară, încît nu mai ştii ce să crezi: lumea n-a citit-o, sau optează doar pentru aşteptarea prudentă?

Pe undeva, liniştea generalizată de azi – întreruptă ici şi colo de invectivele antisemiţilor – e justificată. Căci Raportul final al Comisiei Wiesel ne propune o abordare extrem de complexă, pe linia studierii mentalităţilor, a biografiei intelectualităţii române reprezentative, a istoriei evenimenţiale, cu numeroasele sale detalii tragice, a consemnării unor mărturii directe, de la “firul ierbii”, a unor acute dezbateri morale şi existenţiale asupra trecutului şi prezentului nostru, din secolele al XIX-lea şi al XX-lea. Numeroasele ipoteze lansate de unii studioşi pe cont propriu în ultimii zeci de ani şi combătute de alţi cercetători, legate de implicarea României în masacrul extins asupra evreilor, sînt astăzi pentru prima dată însumate şi asumate oficial, într-un document cu pondere istorică, politică, diplomatică şi (poate) economică.

Absolut impresionantă e mai ales organizarea logică, minuţioasă, temeinică, a materialului prezentat. Faptele sînt urmărite nu doar în momentul istoric al tragicei lor desfăşurări, ci luîndu-se în considerare întregul proces al cauzalităţii, de-a lungul deceniilor. Cum se poate ca oameni paşnici, blînzi şi inofensivi să se năpustească într-o bună zi asupra vecinilor sau concetăţenilor, să-i lovească, să-i jefuiască şi să-i ucidă? Răspunsul la o asemenea întrebare elementară ar trebui să conţină mai multe trepte de explicitare. Una din ele aşază la temelii complicitatea intelectualităţii reprezentative. Nume de frunte ale intelighenţiei româneşti, directori de conştiinţă ai poporului dezorientat şi-au pus în repetate rînduri puterea influenţei în slujba urii. Atunci cînd un om fascinant, inteligent, prestigios sau carismatic îţi repetă insistent că evreul de lîngă tine aparţine unei subcategorii umane care nu merită respect, riscul de a se face crezut e foarte mare. În loc să ne tot întrebăm “cum a fost cu putinţă?”, ar trebui să recitim intervenţiile publice ale numeroşilor intelectuali ai vremii. De la ideile care ucid şi pînă la crima efectivă era doar un singur pas – care a fost făcut cu frenezie.

- Ion Brătianu, om politic de frunte, refuză în 1866 acordarea de drepturi cetăţeneşti pentru evrei, în conformitate cu tratatele internaţionale, şi îi cataloghează ca fiind plaga socială a României: “Numai măsuri administrative puternice ne pot scăpa de această pacoste şi îi pot împiedica pe proletarii străini să ne invadeze ţara”.

- Cezar Bolliac, revoluţionar de la 1848, se plînge de parazitismul evreilor: “Este înspăimîntător, domnilor, să vezi extinderea de zi cu zi a acestei congregaţii funeste, dar mai înspăimîntător este că gîndeşti că nicăieri ea n-a prins rădăcini atît de adînci ca la noi”.

- Mihail Kogălniceanu, om de stat prestigios, intensifică în 1869 procesul de eliminare a evreilor din satele româneşti, lipsindu-i de mijloacele de existenţă: “Veţi vedea că Moldova e secată, suptă de cîrciumarii şi accizarii evrei; veţi vedea cum în Moldova un evreu intră în sat sărac lipit şi peste 2-3 ani iese cu capital mare, veţi vedea lipitorile satelor din Moldova”. Interpelat de guvernele democratice occidentale, politicianul român se prevalează orgolios de dreptul neamestecului în treburile interne: “Iată limbagiul ce l-am ţinut străinilor, am zis că noi nu recunoaştem puterilor străine dreptul să se amestece în afacerile noastre administrative din întru [din interior]".

- Bogdan Petriceicu Hasdeu, personalitate de talie enciclopedică, justifică în 1866 ura pe care evreii ar atrage-o asupra lor prin trei elemente: “tendinţa de a cîştiga fără muncă, lipsa simţului demnităţii şi ura contra tuturor popoarelor”.

- Vasile Conta, filosof recunoscut, afirmă în 1879 că intenţia evreilor este de a-i alunga pe români din România pentru a-şi stabili un stat pur evreiesc şi declară în Parlament: “Dacă nu luptăm contra elementului evreiesc, murim ca naţiune”.

- Vasile Alecsandri, poet român de frunte, atrage atenţia în 1879 asupra fanatismului religios al evreilor şi asupra caracterului ocult al acţiunii lor: “Patria lor este Talmudul! Puterea lor este fără de măsură, căci alte două puteri constituie temelia şi sprijinul său: francmasoneria religioasă şi aurul”.

- Ioan Slavici, prozator clasic ardelean, în lucrarea sa Chestiunea ovreilor din România (1878), îi caracterizează pe aceştia ca fiind o “boală” şi propune soluţia radicală, prefigurînd în mod surprinzător Holocaustul: “Ne rămîne doar ca, la un semn, să închidem graniţele, să-i sugrumăm, să-i aruncăm în Dunăre pînă la cel din urmă ca să nu mai rămînă nici sămînţă din ei”.

- A.D. Xenopol, istoric reputat, declară în 1902 că numai evreii botezaţi ar trebui să primească cetăţenia română, iar cei care nu s-au convertit încă ar trebui alungaţi din ţară.

- Nicolae Iorga, strălucită personalitate a istoriografiei româneşti, intelectual enciclopedic şi figură emblematică a politicii naţionale, îndeamnă în 1937 la izolarea evreilor în societate şi la mobilizarea generală împotriva elementului alogen: evreii “lucrează ca să aibă pentru ei, ca naţie năvălitoare, cît mai mult. Pînă şi în profesiunile libere, pînă şi în învăţămînt, în ştiinţă, în literatură, ca avocaţi, ca medici, ca arhitecţi, ca profesori, tot mai mulţi, cu filologii, cu ziariştii, cu poeţii, cu criticile lor, ei ne dau pur şi simplu afară din ţara noastră… Ei ne sugrumă bisericile, ne înlocuiesc moralitatea prin opiul ziaristic şi literar cu care ne incită. (…) Noi să ne organizăm pentru războiul conştiinţei şi al muncii. Să ne strîngem împreună unde mai sîntem. Şi să pornim la recîştigarea prin truda de fiecare zi şi prin perfecta bună înţelegere, prin ruperea de raporturi cu aceia care vreau să ne înlocuiască, şi să ne recucerim cele ce le-am pierdut. / Ei între ei, pentru ei, cum au vrut. Noi între noi, aşa să vrem!”.

- Octavian Goga, poet al unităţii naţionale (dar şi politician veros), înainte de a promova legile antisemite ce confiscau cetăţenia română şi drepturile civile cîtorva zeci de mii de evrei, se răfuia în 1935 cu mentalitatea şi moralitatea etniei minoritare: “Oameni care n-au loturi în cimitirele româneşti cred că pot să îndrume sufletul, impulsul material al gîndirii noastre, îşi închipuie că orice manifestare morală a noastră e patrimoniul lor, se ating de aceasta cu mîinile lor murdare, fac din rotativele lor pur şi simplu un mijloc de dărăpănare morală a societăţii româneşti”.

Iar apoi, cînd cuvintele şi-au atins ţinta, au venit faptele: Holocaustul din România. Au pierit de moarte violentă între 280.000 şi 380.000 de fiinţe umane.

http://193.226.7.140/~leonardo/n09/Laszlo1.htm

Scris de Admin 01.11.06 13:52

COPIII HOLOCAUSTULUI

[Israelul are peste sapte milioane de locuitori, potrivit unui recensamant ale carui rezultate au fost date publicitatii de Biroul central de statistica anul acesta, cu ocazia celei de-a 58-a aniversari a crearii statului Israel, informa Rompres. Evreii formeaza 76% din totalul populatiei (5.333.000), iar arabii - 20% (1.387.000) Populatia a crescut cu 118.000 de persoane de la cea de-a 57-a aniversare a statului Israel. Israelul are azi 7.026.000 de locuitori, de 8,7 ori mai multi decat la crearea sa, la 14 mai 1948, cand numara 806.000 de locuitori. Din totalul populatiei israeliene, circa 130.000 de israelieni au emigrat din Romania. Astazi, copiii lor se intorc rand pe rand in locurile natale ale parintilor. Numerosi tineri provenind din familii de evrei originari din Romania doresc sa invete limba romana si isi depun dosare de studii pentru Romania. Multi vor sa isi redobandeasca cetatenia romana, pentru ca si copiii lor sa o poata obtine, transmite Rompres. Intr-un interviu acordat agentiei Rompres, ambasadorul Romaniei in Israel, Mariana Stoica, aprecia drept imbucurator acest fapt, avand in vedere faptul ca majoritatea evreilor originari din Romania sunt persoane in varsta. "Acum incercam sa atragem generatiile a doua si a treia, care sa mentina aceste punti de legatura cu tara de origine a parintilor sau bunicilor", a spus diplomatul roman. Potrivit declaratiilor sale, interesul tinerilor israelieni fata de Romania semnifica faptul ca tara noastra beneficiaza de increderea publicului din Israel si ca s-a schimbat imaginea care a stat la un moment dat "intre noi si ei". Comunitatea evreilor originari din Romania este una relativ numeroasa, numarand aproximativ 130.000 de oameni. "Aceasta comunitate este mai degraba ancorata in domeniile academic, cultural si al afacerilor, mai putin in cel politic" sublinia Mariana Stoica. Si ambasadorul Israelului in Romania are opinii similare. Rodica Radian Gordon, intr-un interviu acordat agentiei Rompres arata ca "noi consideram Romania un prieten adevarat si contam pe aceasta prietenie si in viitorul foarte apropiat, cand Romania va deveni unul din membrii Uniunii Europene, deoarece relatiile dintre Israel si Europa sunt de o foarte mare importanta, luand in considerare nu numai factorul geografic, dar si trecutul comun si valorile comune, precum si faptul ca Europa este partenerul comercial numarul unu al Israelului. In ceea ce priveste relatiile bilaterale, sunt foarte bucuroasa sa spun ca ele constau in mai multe planuri de colaborare. Dimensiunea economica, care este una foarte importanta, nu intotdeauna poate fi bine apreciata doar prin cifre. Comertul bilateral poate sa ajunga la cifre mai mari decat este astazi, cand se cifreaza anual la aproximativ 300 de milioane de dolari, insa Romania, in zona Europei Centrale, este partenerul numarul 2 al Israelului. In legatura cu investitorii israelieni, eu consider ca suntem printre tarile care investim foarte mult in Romania, desi nu intotdeauna, inca o data, nu ies la iveala, pentru ca nu toate companiile israeliene sunt identificate ca atare, multe dintre ele sunt off-shore". Astazi, va prezentam un material aparut in prestigiosul Wall Street Journal si in care se arata interesul crescand al investitorilor din Israel in Romania, pe fondul aderarii tarii noastre la Uniunea Europeana si al increderii investite in noua guvernare. Mai jos prezentam integral articolul intitulat "Intoarcerea profitabila: Investitorii israelieni gasesc oportunitati in radacinile romanesti - Copiii Holocaustului vin sa modernizeze Bucurestiul si fermele erei comuniste" si scris de Joel Millman. Titlul si intertitlurile din ZIUA apartin redactiei. (L.I.)

Scris de Admin 29.10.06 8:02

Memorialul Holocaustului

Comunitatea evreiasca din Romania comemoreaza in fiecare an, pe data de 9 octombrie, Ziua Holocaustului. Este data la care a inceput deportarea in Transnistria a evreilor din Basarabia si Bucovina de Nord, in anul 1941. Si este data la care, in aceasta luna, la Bucuresti s-a pus piatra de temelie a Memorialului Holocaustului, iar presedintele Traian Basescu a adus un omagiu victimelor acestui flagel, aratand ca simpla comemorare a Zilei Holocaustului in Romania reprezinta, printre altele, un moment care confirma, o data in plus, decizia de a ne recupera istoria adevarata. Memorialul Holocaustului este un monument care vrea sa atentioneze public ca nu trebuie sa se mai repete erori precum cele savarsite in perioada in care puterea de stat din Romania a permis discriminarea evreilor. “Inca avem un drum lung de parcurs, pentru ca simpla constatare a acestor realitati nu rezolva problema de fond: aceea a constiintei nationale asupra crimelor savarsite intr-un moment sau altul al istoriei de autoritatile de stat. Este un proces dificil care inseamna schimbare de mentalitati, capacitatea de a accepta realitatea, dupa 50-60 de ani in care istoria a fost transformata intr-o minciuna, dar este un proces pe care ni-l asumam”, a atras atentia Traian Basescu. “Holocaustul petrecut in Romania in timpul celui
de-al Doilea Razboi Mondial nu trebuie uitat sau minimalizat, ci sa ramana in constiinta tuturor”, a adaugat si presedintele Institului de Investigare a Crimelor Comunismului in Romania, Marius Oprea.
Ziua Holocaustului a fost marcata in intreaga tara, la inceputul lunii octombrie, iar Ministerul Afacerilor Externe din Bucuresti a gazduit expozitia “Masti inspirate din tragedia Holocaustului” cuprinzand peste 30 de lucrari din ceramica, reprezentand chipuri triste si schimonosite de suferintele deportatilor in Transnistria. Lucrarile sunt realizate, in stil impresionist, de elevii Seminarului Teologic “Neagoe Basarab”, din Curtea de Arges. Anul trecut principalele momente au fost reprezentate de inaugurarea Institutului National pentru Studierea Holocaustului din Romania la Bucuresti si a Centrului de Studii Ebraice de la Iasi, din cadrul Universitatii “Alexandru Ioan Cuza”, precum si de lansarea manualului pentru cursul optional despre Holocaust intitulat “Istoria evreilor – Holocaustul”. (A. ZAMFIR)
http://www.actualitatea-romaneasca.ro/index.php?_init=art.view&art_key=10418&cat_load=NEWS&archive=yes

Scris de Admin 28.10.06 20:47

Romania si Holocaustul o relatie ambigua
Atitudinea Guvernului roman de a sublinia faptul ca "inlauntrul hotarelor Romaniei in epoca 1940 - 1945 nu a avut loc un Holocaust" a generat un scandal cu de toate: tensionarea relatiilor diplomatice romano-israeliene, proteste ale organizatiilor civice, relatari ample in presa internationala. In cele din urma, chiar daca guvernul de la Bucuresti si-a nuantat pozitia, ramine faptul ca Romania are inca o atitudine ambigua fata de Holocaust.

Nimic nu parea sa prevesteasca furtuna ce avea sa urmeze. In sedinta de Guvern de joi, 12 iunie, a fost anuntata aprobarea colaborarii dintre Arhivele Nationale ale Romaniei si Muzeul Memorial al Holocaustului din Statele Unite. Astfel, o echipa de cercetatori americani urmeaza sa aiba acces la arhivele nationale pentru a studia documentele si informatiile legate de Holocaust. Odata cu acest acord, Ministerul Informatiilor Publice a dat un comunicat ciudat, care a stirnit reactii dure din partea comunitatii internationale.
Ministerul a declarat odata cu semnarea respectivului acord ca "se subliniaza cu tarie faptul ca inlauntrul hotarelor Romaniei in epoca 1940-1945 nu a avut loc un Holocaust". Aprecierea Guvernului a fost intens mediatizata de presa internationala, informatia fiind publicata in editiile de simbata a numeroase ziare din strainatate. "Romania neaga Holocaustul" titra spre exemplu Daily News din Marea Britanie. In majoritatea relatarilor s-a subliniat ca pozitia Romaniei in timpul celui de-al doilea razboi mondial face obiectul unor vii controverse, mediile nationaliste respingind orice responsabilitate a guvernului condus de maresalul pro-nazist Ion Antonescu in persecutarea si exterminarea evreilor. Au fost citate si documentele publicate de Federatia comunitatilor evreiesti din Romania, conform carora maresalul Antonescu, aliat al lui Hitler, este direct responsabil pentru trimiterea in taberele mortii a circa 250.000 de evrei. Maresalul a incitat pogromul de la Iasi, soldat cu 3.000 - 10.000 de morti in iunie 1941, s-a aratat in relatarile de presa.

Primele reactii
Luni 16 iunie, o organizatie pentru studiul Holocaustului raspundea deja Guvernului roman. Institutul Yad Vashem, consacrat memoriei si studiului Holocaustului, declara ca afirmatia Guvernului roman potrivit careia Romania nu a fost teatrul "unui Holocaust" intre 1940 si 1944 este falsa. "A fost stabilit ca au avut loc masacre pe scara larga ale evreilor in timpul Shoah pe teritoriul Romaniei Mari", se arata intr-un comunicat al organizatiei.
Institutul, cu sediul la Ierusalim, face trimitere in mod special la opera dr. John Ancel, publicata recent de Yad Vasem, care relateaza modul in care au fost masacrati 420.000 de evrei in Romania Mare. "Aceasta opera, bazata pe arhive mondiale, inclusiv romanesti, toate disponibile, arata ca guvernul roman de la Bucuresti, concertat cu armata si politia romana, a avut o responsabilitate directa in aceste masacre", adauga comunicatul semnat de directorul Yad Vashem, Avner Shalev. "Este greu de inteles cum o tara care lauda ca are un regim democratic poate prezenta o versiune atit de falsificata a evenimentelor istorice", precizeaza comunicatul.
Comunitatea evreiasca din Romania s-a aratat si ea contrariata de atitudinea Guvernului. Federatia Comunitatilor Evreiesti din Romania (FCER) cerea marti 17 iunie Executivului o revenire oficiala asupra declaratiei privind Holocaustul, pe care o considera "irelevanta si nelalocul ei".
Comitetul director al FCER considera ca declaratia Guvernului este "departe si chiar in contrasens cu spiritul dezbaterilor din anul 2002, atunci cind ministrul Culturii si Cultelor recunostea participarea Romaniei la Holocaust". La inceputul anului 2002, FCER si-a aratat aprecierea fata de Ordonanta de Urgenta emisa de Guvern, care interzicea organizatiile si simbourile cu caracter fascist, rasial sau xenofob. FCER a amintit ca ministrul Culturii, Razvan Theodorescu, prezent la dezbaterile organizate atunci, a afirmat ca "daca Holocaustul poate fi vazut ca o epoca istorica, dar si ca o actiune de exterminare sistematica si in masa a unor minoritati etnice si religioase, in lagare de concentrare si deportare organizate, de nazisti si de aliatii lor, in teritorii ocupate de Germania hitlerista si de aliatii sai, inainte si in timpul celui de-al doilea razboi mondial, mi se pare ca istoria Basarabiei, a Bucovinei, a Tinutului Herta si, mai ales, a guvernamintului Transnistriei din anii 1941-1942, indrituieste acea opinie pe care am enuntat-o deja, in Guvern si in Parlament, la discutarea actului legislativ: in Romania nu a avut loc Holocaust, dar Romania - prin guvernarea Antonescu si actiunile sale in teritoriu ocupat - a participat la Holocaust". "In spiritul acestei opinii, n-ar fi existat Holocaust in fruntariile ciuntite ale Romaniei anilor 1940-1045, dar Romania - prin guvernarea Antonescu si actiunile sale - a participat in mod clar la Holocaust. Desigur, s-ar putea intregi cele spuse de ministrul Culturii si Cultelor cu evenimente la fel de tragice, de felul pogromului de la Iasi, din 1941, dupa prima saptamina de razboi, al "Trenurilor mortii", in acelasi context, cu circa 10.000 de victime, al deportarilor din Dorohoi, Suceava, Cimpulung, Radauti s.a. (deci, de pe dreapta Prutului, in fruntariile Romaniei de atunci)", se arata intr-un comunicat FCER. Federatia a mai amintit ca nu s-a spus "nici un cuvint" despre "legislatia rasiala, antisemita, a Guvernului Goga-Cuza ori din perioada dictaturii regale, a Statutului National Leginar sau din perioada razboiului, nimic despre pogromurile din 1940-1941 si nimic despre responsabilitatea integrala, antonesciana, in privinta deportarii evreilor din Basarabia, Bucovina si nu numai, despre cele aproape 25.000 de victime cazute inca din Basarabia, Bucovina si cei aproape 100.000 rapusi de inanitie, boli, conditii inumane de existenta". "Considerind ca nu poate fi vorba decit de o grava omisiune in textul Comunicatului amintit (...) speram intr-o revenire oficiala, din partea Guvernului, in stare sa elimine comentariile critice, negative, cit si amploarea nefasta a reflectarii lor in mass media interna si internationala", se arata in finalul declaratiei FCER. Si etnicii rromi au reactionat la atitudinea Guvernului fata de Holocaust. Asociatiile rromilor, reunite in cadrul Conferintei Societatii civile rrome, „pentru comemorarea a 61 de ani de la deportarea rromilor in Transnistria (1942-1944) si a 13 ani de la Pogromul din Bucuresti (14 -15 iunie 1990)”, au aflat „cu stupefactie despre faptul ca, intr-un comunicat al Guvernului se neaga existenta acelei pagini negre din istoria Romaniei, Holocaustul impotriva evreilor si rromilor”. Rromii spun ca, conform datelor Comisiei romane pentru crime de razboi, in deportarea rromilor in Transnistria din perioada 1942-1944 au murit 36.000 de persoane, acest fapt fiind recunoscut de Parlamentul Romaniei prin Legea 189/2000 si Guvernul Romaniei prin HG 127/2002 si Ordonanta 105/1999. Si auto-intitulatul rege al rromilor, Florin Cioaba, a afirmat, marti 17 iunie, ca in Romania a fost Holocaust si ca 36.000 de tigani au murit in tara si in Transnistria in timpul guvernului Antonescu, fara a preciza care au fost locurile din interiorul granitelor unde au fost exterminati rromii.

Explicatii la nivel oficial
Declaratia guvernului roman nu a ramas fara repercursiuni nici la nivel diplomatic. Ambasadorul Romaniei in Israel Mariana Stoica a fost invitata, luni 16 iunie, la Ministerul de Externe israelian, pentru a oferi explicatii. Conform unui comunicat al Ambasadei Israelului la Bucuresti, remis agentiei Mediafax, adjunctul directorului general pentru Europa Centrala si Euroasia, David Peleg a informat-o pe Mariana Stoica in legatura cu faptul ca "Israelul priveste cu ingrijorare declaratia romana, care nu corespunde realitatii istorice". In opinia lui Peleg, "Guvernul roman trebuie sa gaseasca o cale de a corecta aceasta declaratie nefericita, pentru a readuce relatiile bilaterale pe calea cea dreapta". Confruntate cu numeroase critici, autoritatile romane s-au vazut nevoite sa faca un pas inapoi si sa incerca sa repare din gafa comisa.
Astfel, marti 17 iunie, Presedintele Ion Iliescu declara ca Holocaustul s-a produs si cu participarea unor romani si ca poporul roman trebuie sa-si asume si aceste perioade din istoria Romaniei. Seful statului a mai spus ca Guvernul nu trebuia sa faca nici o mentiune de negare a Holocaustului in comunicatul oficial al executivului. Si cabinetul Adrian Nastase a incercat in aceeasi zi sa ofere explicatii, numai ca intr-un comunicat oficial se vorbea mai mult de masurile luate de condamnare a „extremismelor fasciste, naziste, rasiste si xenofobe” decit despre declaratia de contestare a Holocaustului. „Asumindu-si partea de responsabilitate a statului roman de acum o jumatate de veac pentru victimele Holocaustului, la care guvernantii Romaniei au participat atunci, Guvernul Romaniei de astazi isi precizeaza dorinta de a continua cooperarea cu institutiile internationale care studiaza problematica Holocaustului si isi reafirma disponibilitatea de a contribui la eforturile neobosite depuse de aceste organizatii. Romania intelege, astfel, sa contribuie la clarificarea unor momente dramatice din istoria nationala. Aceasta pozitie oficiala reflecta atitudinea constanta a tarii noastre si va fi sustinuta de reprezentantii Guvernului Romaniei la reuniunea pentru combaterea antisemitismului, organizata de OSCE, la Viena, in data de 19 - 20 iunie”, se mai arata in comunicatul oficial de presa.
http://www.divers.ro/focus_ro?wid=37452&func=viewSubmission&sid=5367

Scris de Admin 26.10.06 13:29

PITA LUI DUMNEZEU

În urmă cu câţiva ani, pe o casă din Piaţa Traian a fost montată o placă memorială de marmură cu o inscripţie interesantă: "În această casă a locuit mereu/ Cel mai cinstit comerciant evreu/ Românii îi spuneau <>/ Iar călăii l-au jefuit până la ultimul leu/ Şi restituirea merge foarte greu...".

Schwartz - Croitoru

Placa memorială a fost instalată la iniţiativa lui Radu Croitoru, nepotul "celui mai cinstit evreu". Numele său adevărat e Rafael Schwartz , pe care a fost sfătuit să şi-l schimbe în 1998, pentru a putea recupera casa bunicilor săi. Povestea lui şi a familiei sale se confundă cu cea a miilor de evrei care au avut de suferit atât în România celui de-al doilea război mondial, cât şi în 1947, când au început naţionalizările. Doar că, prin placa montată pe casă în memoria bunicului său, Rafael Schwartz a atras atenţia că are ceva de spus, că ceea ce a trăit el nu trebuie uitat şi, mai ales, repetat.

Izgonit de nazişti

Era în 1939. Bunicul său, Herman Schwartz, locuia în Lipova, unde avea un magazin de textile. Lui şi familiei sale le mergea bine de pe urma afacerii, până când naziştii, cu care se aliaseră românii, l-au obligat să dea magazinul unui anume Popovici şi l-au alungat din Lipova. Cu banii economisiţi, Herman Schwartz a venit la Timişoara şi a cumpărat o casă frumoasă, pe strada Ştefan cel Mare nr. 1. Aceasta avea patru apartamente şi două magazine la parter, unde Herman Schwartz a reluat afacerile cu textile.

"Chiriaş în propria-i casă"

"Când s-a terminat războiul, evreii au crezut că va fi bine. Între '45 şi '47 chiar a fost o perioadă prosperă", spune Rafael Schwartz. În 1947, o dată cu naţionalizările, bunicul său a pierdut, din nou, tot ce agonisise. "De data aceasta nu s-a mai ţinut cont că erai evreu sau român. Toate averile se confiscau. Aşa a devenit bunicul meu chiriaş în propria-i casă", povesteşte Schwartz.

Unsprezece ani mai târziu, tatăl său, Iosif Schwartz, avea să fie arestat de comunişti pentru uneltire împotriva ordinii sociale, fiindcă ajutase cu haine şi hrană un alt evreu ce făcuse puşcărie pentru spionaj.

Expulzaţi în Israel

În 1962 a fost eliberat din închisoare şi obligat să plece din ţară împreună cu soţia şi fiul său. Rafael Schwartz, atunci în vârstă de 11 ani, îşi aminteşte limpede momentul expulzării în Israel: "Ne-au lăsat la graniţa cu Ungaria. De acolo am fost duşi în Austria, iar apoi, trimişi în Israel". Ei şi-au refăcut viaţa, însă pentru bunicul rămas în Timişoara au urmat zile tot mai negre. "În 1970, după moartea soţiei, bunicul a fost dat afară de tot din casă şi dus să locuiască într-o cămăruţă de 4 metri pe 4 din Piaţa Traian. A murit în 1985, la vârsta de o sută de ani", povesteşte Rafael Schwartz.

Întoarcerea

Revoluţia a reprezentat pentru Rafael Schwartz, ca pentru mulţi dintre românii plecaţi în străinătate, momentul în care a decis să se întoarcă în ţară. "Doream să redobândesc casa bunicului şi să reabilitez în Justiţie onoarea tatălui meu. Apoi mi-am dat seama că încă nu este momentul să mă întorc, fiindcă în România erau multe alte probleme de rezolvat prioritare celei retrocedării caselor. Aşa că am aşteptat şi m-am întros în 1998. Mi-am reprimit cetăţenia română şi, sfătuit de autorităţi, mi-am schimbat numele într-unul românesc. Radu Croitoru este de fapt numele unui prieten din Israel", explică Rafael Schwartz.

Reabilitarea tatălui

În 1999 a început în Justiţie acţiunea de reabilitare a tatălui său. Din nefericire, acesta a murit în acelaşi an, la vârsta de 86 de ani. "Tata a apucat să vadă un apartament din casă renovat şi începerea procesului de reabilitare la Curtea Supremă de Justiţie", spune Schwartz. Procesul s-a încheiat în 2002, prin casarea hotărârilor Tribunalului Militar din Timişoara din anul 1959, în urma cărora tatăl său a fost condamnat la închisoare pentru delictul de uneltire contra ordinii sociale. Cât despre casa de pe Ştefan cel Mare, pentru a o redobândi, Rafael Schwartz a fost nevoit să cumpere câte o locuinţă fiecărei familii care locuia acolo.

Casa recumpărată

"În Justiţie, casa am obţinut-o repede. Mai greu a decurs luarea efectivă în proprietate. Dintr-o casă care conţinea apartamente de locuit decente pentru patru familii şi două magazine, s-au creat apartamente pentru 20 de familii! Era un dezastru. S-au făcut tot felul de compartimentări, cu sticlă, placaj... . Am oferit fiecărui locatar alt apartament în Timişoara. Pentru familia Tănase am cumpărat o casă la Satchinez, iar pe un alt chiriaş l-am despăgubit în bani. De fapt, eu am recumpărat casa bunicului meu. Am tras gaz, am refăcut apartamentele şi magazinele. Acum, într-un apartament locuiesc eu, iar restul sunt date în chirie", spune Rafael Schwartz.

În memoria bunicului

După ce a rezolvat toate problemele legate de recuperarea şi refacerea casei, în amintirea bunicului său, care era atât de cinstit şi de încredere încât, în vremurile bune, "încheia afaceri de milioane de dolari doar printr-o strângere de mână", după cum spune nepotul său, Rafael Schwartz a scris versurile care acum atestă faptul că acolo a locuit "cel mai cinstit evreu". Dincolo de asta, se poate spune că în acel loc a trăit un om cu un destin aparte, care, la fel ca alte milioane de victime ale nazismului şi comunismului, a suferit o viaţă întreagă.

Fotografie a familiei Schwartz, realizată în 1934, la Lipova. Jos sunt bunicii lui Rafael Schwartz, Terezia şi Herman, iar sus, tatăl său Iosif (în mijloc), unchiul Oscar (în dreapta) şi unchiul Eugen (în stânga), care a murit la Auschwitz.

ULTIMII 15 ANI. După ce familia i-a fost dezbinată şi după ce a trăit moartea unuia dintre fiii săi la Auschwitz, în 1970, anul în care i-a murit şi soţia, Herman Schwartz a fost mutat de autorităţi din casa sa, în care locuia cu chirie, într-o încăpere în care se depozitau lemnele de foc pentru casele din Piaţa Traian. Herman Schwartz împlinise atunci 85 de ani şi avea să mai trăiască încă 15 în mizerie. Astăzi, în acea încăpere locuieşte o familie de romi.

Scris de Admin 26.10.06 6:25

MEMORIALUL HOLOCAUSTULUI – autor PETER JACOBI

Descrierea Memorialului ( Peter Jacobi)

Amplasare joasă a Memorialului central
Cercetările mele actuale au definit dimensiuni de aprox. de 7m înălţime, 15 m adâncime şi 9 m lăţime (trebuie ţinut seama de faptul că acoperişul din sticlă va lua circa 1 m din înălţimea actuală).
Vizitatorul din interior a trecut deja de sculpturile şi inscripţiile de afară, astfel încât ştie că intră în Memorialul Holocaustului. O construcţie provizorie din lemn va defini măsurătorile finale. Aceasta este o metodă folosită prin tradiţie.
Acoperişul este acoperit cu bârne din metal. Spaţiile dintre aceste bârne permit luminii soarelui să penetreze în interiorul spaţiului. Spaţiul interior este acoperit pe podea cu plăci de granit negru polisat, iar pereţii din jur sunt acoperiţi, de asemenea, cu plăci de granit gri polisat. Pe podea se află o „oglindă de apă”. Lumina soarelui va „desena” modele complexe de linii şi umbre. Vor apărea tot felul de refexii neaşteptate, plecând în toate direcţiile. De asemenea, vor apărea reflexii ale reflexiilor. TOATE ACESTEA SE ÎNTÂMPLĂ ÎNTR-O MIŞCARE CONTINUĂ, generată de mişcarea permanentă a soarelui. Astfel se vizualizează trecerea timpului. În mod automat, ne gândim la timpul vieţii care trece – la viaţa cu un sfârşit prematur a evreilor încarceraţi în timpul Holocaustului. În jurul acestui spaţiu este o cale, chiar numai în timpul ocolului acestui spaţiu oricine poate simţi fizic mişcarea întregului complex de lumini şi umbre interacţionate.
Memorialul, care este pe jumătate (sau mai mult) în pământ, sugerează şi reaminteşte faptul că adesea evreii au trebuit să trăiască şi să muncească în spaţii subterane. Astfel se va vedea clar pe podea o adâncime iluzionistă în reflexie (cu sau fără apă). Spaţiul subteran creat de reflexii va sugera spaţiul asociabil cu mormintele colective. Apare o lume a fantasmelor.
Imaginile neobişnuite, impactul vizual afectează percepţia vizitatorilor, comparabil cu efectul pe care îl au muzica / sunetul asupra noastră. Calitatea estetică şi aspectul autentic al tuturor imaginilor sunt, de asemenea, un scop al conceptului meu formal.
Pe timp de ploaie sau ninsoare, apa va picura în acest spaţiu. Imaginaţi-vă sunetele generate de aceste picături de apă. Din nou se sugerează, se poate avea viziunea situaţiilor inumane de muncă şi de viaţă în care au fost nevoiţi să trăiască.
Îndeosebi seara şi pe timpul nopţii aceste „happening-uri” vor fi foarte impresionante. Chiar şi un rest de lumină disponibilă – în zilele întunecate sau pe timpul nopţii – vor crea destulă acţiune vizuală în interiorul Memorialului.
Pentru a conchide, evenimentele „vizuale, acustice şi în mişcare” sunt atât un fenomen abstract, cât şi o referinţă la momente specifice Holocaustului.
Din motive de securitate, Memorialul va fi închis la apropierea întunericului. Uşile care se închid automat sunt realizate din sticlă rezistentă, care permit să se vadă în interiorul Memorialului tot timpul. Este important de menţionat faptul că acoperişul va consta dintr-un acoperiş – sistem mobil din sticlă, care poate menţine spaţiul uscat, dacă se doreşte. Acest fapt ar permite folosirea spaţiului interior pentru diferite acţiuni şi manifestări.

În faţa Memorialului va exista suficient spaţiu pentru comemorări. Propunerea mea este de a construi o parcare subterană în faţa Memorialului extinsă până la staţia de benzină. În jurul Memorialului traficul va fi permis doar cu limitare de viteză: 30 km/h

Cuvântul” Memorialul Holocaustului” va fi plasat în textele de la intrare, în trei limbi: română, engleză şi ebraică. Acest text de la intrare reprezintă începutul unui text mai lung care va înconjura Memorialul, text ce va fi gravat în plăci de oţel.

Reflexii în Memorial

Reflexii ale spaţiului interior şi extinderea acestora înspre dreapta şi stânga
Traversele acoperişului şi spaţiile dintre ele; lumină directă, nereflectată printre spaţiile dintre bârne
Trotuarul înconjurător
Reflexii pe podea, aici se creează o adâncime iluzionistă care redă înălţimea tavanului, adică cca. 6 m. În anumite condiţii atmosferice, se vor reflecta şi norii
În acest model pereţii laterali sunt reflectorizanţi, din beton placat cu plăci de granit gri polisat. De aceea, reflexele şi reflexele reflexelor sunt mult mai complexe, extinzând spaţiul iluzionist în toate direcţiile

Coloana într-o variantă mai înaltă şi mai subţire
Va fi realizată din bronz sau din fier. Înălţimea va fi între 12 şi 20 de metri.
Vedere din spate a ansamblului. Fiecare element este descris separat.

“Roata RRomilor”:Roata va aveaaprox. 3, 60 m în diametru şi va fi realizată din fier prelucrat şi va fi plasată pe o platformă situată într-o cavitate pentru a se putea sta în jurul ei. Roata este un simbol foarte cunoscut al rromilor dar dacă va fi nevoie va exista şi o inscripţie explicativă.

Drumul nesfârşit. Această sculptură va fi realizatădin plăci de fier prelucrate iar cele două linii vor fi săpate. O altă variantă ar fi realizarea acestora din plăci de granit roşu. Plăcile vor fi îngropate iar spaţiile dintre ele vor fi reprezentări realistice ale unei linii de cale ferată, ele sugerând prin ritmicitate sunetul pe care îl scoate un vagon de tren în mişcare.

Detaliu asupra celor două spaţii cu pietre de mormânt şi asupra spaţiului în care se va afla sculptura “ Steaua lui David”. Amândouă spaţiile vor fi acoperite cu foi de sticlă foarte groasă. Mai jos se vor vedea fotografii cu aceste elemente în detaliu.

Sculptura “ Steaua lui David” (oţel)
Cele două triunghiuri care formează “ Steaua lui David” sunt ridicate.
Orice sursă de lumină va evidenţia forma bidimensională a Stelei lui David.
Sculptura va fi plasată într-o poziţie similară în cavitatea din stânga ansamblului.
O sursă de lumină electrică plasată deasupra sculpturii va da acelaşi efect ca în imagine. Steaua lui David va fi de asemenea inclusă în textele de pe pereţi

Pietre de mormânt desacralizate încastrate într-un perete de beton alb.
Acest perete va avea o înălţime de aprox.85 cm. şi o lungime de aprox. 5-6 m. Acest perete va fi vizibil din stradă, astfel destinaţia Memorialului va fi înţeleasă imediat.

http://www.cultura.ro/Documents.aspx?ID=234

Scris de Admin 21.10.06 18:09

VICTIME ŞI CĂLĂI

IN ROMANIA[1] - Pagina 33 14035

Evreii din România nu au fost deportaţi şi exterminaţi în lagărele de concentrare. Sau chiar dacă au fost, prea se exagerează pe tema asta. Cam aşa sună rezumatul principalei teze susţinute de profesorul universitar Corvin Lupu, într-un articol de 16 pagini, publicat în numărul 3/2005 al revistei "Transilvania".

După cum era de aşteptat, afirmaţiile sale nu au trecut neobservate. Dimpotrivă...

"Au fost şi alte genociduri"

Articolul profesorului Corvin Lupu, care este şi redactor şef al revistei "Transilvania", a fost publicat în numărul care comemorează 60 de ani de la eliberarea lagărului de la Auschwitz. "În anul 2002, în România mai erau doar 5.870 de evrei declaraţi, adică 0,02% din populaţia ţării şi alte câteva mii deghizaţi în diverse etnii, a căror cifră exactă este greu de stabilit, dar aceştia creează probleme legat de suferinţele lor, pe care nu le creează majoritatea românească împreună cu toate celelalte etnii la un loc", scrie Corvin Lupu, care îi condamnă pe evrei şi pentru faptul că ar fi ajuns să "monopolizeze" suferinţa şi să reclame că ar fi singurele victime ale istoriei.

"Poporul evreu n-ar avea voie să confişte suferinţa şi să o monopolizeze, aşa cum se întâmplă de multă vreme încoace, problematica învinovăţirilor şi despăgubirilor pe care să le achite vinovaţii. Au suferit şi alţii, au fost şi alte genociduri. E suficient să ne referim la cele din epoca contemporană (armeni, sârbi, unele minorităţi din Rusia, palestinieni, afgani, germani etc.)... Crede cineva că a fost mai uşor decât le-a fost evreilor? Se înşeală", arată în acelaşi articol Corvin Lupu.

Chiar dacă acceptă faptul că au existat deportări masive, Lupu le bagatelizează şi pe acestea: "Este de la sine înţeles că cetăţenii evrei care au comis infracţiuni grave pe teritoriul României în timpul războiului, inclusiv sabotaje ale spatelui frontului românesc sau agresiuni împotriva unor militari români, au fost întemniţaţi sau deportaţi în Transnistria. Numărul lor a fost semnificativ (....) Dar şi aceşti infractori evrei au beneficiat de o oarecare clemenţă".

Ignorant? Diletant?

Prima reacţie a istoricului clujean Ottmar Traşcă - specialist în relaţiile româno- germane din timpul celui de-al doilea război mondial - după ce a parcurs articolul semnat de Corvin Lupu, a fost să râdă: "Domnul Lupu trebuie să aleagă între două tabere: cea a ignoranţilor sau cea a diletanţilor în materie de istorie!".

"Profesorul Corvin Lupu ar fi trebuit, înainte să publice acest articol, să aibă bunăvoinţa să citească bibliografia elementară despre Holocaust. Deşi domnia sa afirmă că munca istoricilor este restricţionată de implicarea politicului, documente există, şi încă destule, numai să ştii unde să cauţi! Omul afirmă nişte inepţii şi din punct de vedere al datelor istorice, nu numai al interpretării faptelor!", afirmă Traşcă.

Potrivit istoricului clujean Monitoarele Oficiale ale României din anii '40-'44 demonstrează existenţa legilor de <> forţată şi a legilor rasiale antisemite impuse de administraţia Antonescu.

Mai mult, el invocă şi un fragment din jurnalul personal al ministrului Propagandei al Celui de-al III-lea Reich, Joseph Goebbels, în care acesta transcrie o conversaţie avută cu Hitler pe 19 august 1941. "În ceea ce priveşte România, se poate constata, în orice caz, că un om precum generalul Antonescu acţionează în chestiunea evreiască mult mai radical decât am făcut-o noi până acum", ar fi spus Fuhrerul.

Glasul specialistului

Istoricul Alex Mihai Stoenescu, autorul cărţii "Armata, Mareşalul şi evreii", împărtăşeşte unele dintre opiniile lui Corvin Lupu. Stoenescu este de acord că, în timp, chestiunea evreiască a căpătat de multe ori aspecte de tragism şi că, în perioada antonesciană, între evrei şi mareşal au existat înţelegeri secrete. "Între Ion Antonescu şi liderii comunităţii evreieşti din România, Alexandru Safran şi Wilhelm Filderman, a existat o înţelegere secretă pentru protejarea comunităţii evreieşti din ţara noastră. În schimbul acestei protecţii, liderii comunităţii evreieşti s-au angajat să contribuie financiar şi material la efortul de război al României împotriva U.R.S.S. şi cu prestaţie prin muncă. Atunci, Antonescu a declarat că îi consideră pe evreii din Basarabia complet comunizaţi şi că aceştia nu vor avea acelaşi statut cu evreii din România", arată Stoenescu.

El este de acord şi cu faptul că evreii au contribuit cu un sfert din efortul de război al României împotriva U.R.S.S. În Basarabia, după ocuparea de către sovietici a fost realizat un recensământ prin care s-a stabilit că, în 1940, aici trăiau 256.000 de evrei. "O dată cu eliberarea Bsarabiei, Antonescu a deportat, conform documentelor, aproximativ 126.000 de evrei, folosind acelaşi criteriu politic ca şi sovieticii. Matematic, rezultă că unele cifre despre cei ucişi în Basarabia sunt exagerate", mai spune Stoenescu.

Totuşi, de aici şi până la concluziile lui Lupu e o cale mult prea lungă...


Semnalul de alarmă Primul care a sesizat şi a reacţionat la conţinutul anti-evreiesc al articolului semnat de Corvin Lupu este eseistul şi filosoful Andrei Cornea. Într-un text publicat în numărul 797 al Revistei 22, Cornea deplânge mai ales calitatea de profesor universitar a lui Corvin Lupu, trăgând un semnal de alarmă asupra influenţei acestuia asupra studenţilor săi: "... un student nu este la fel de liber, precum un cititor oarecare, să accepte sau să refuze părerile profesorului său, cu care va da examen. El este subordonat autorităţii profesorului său, iar formarea şi informarea sa depind de direcţia în care se exercită această autoritate. În cel mai bun caz, studentul d-lui Corvin Lupu va deveni ipocrit pentru a trece examenele, iar în cel mai rău va deveni şi el un adept al negaţionismului (n.r. negarea Holocaustului)".


Sute de mii de victime Comisia internaţională asupra Holocaustului a concluzionat că, în România, au fost ucişi între 280.000 şi 380.000 de evrei români şi ucrainieni. Acestora li se adaugă 135.000 de evrei români care trăiau sub control maghiar în Transilvania de Nord, precum şi alţi aproximativ 5.000 de evrei români din alte ţări. Între 105.000 şi 120.000 de evrei români deportaţi au murit ca rezultat al expulzărilor în Transnistria.

.

Citeşte tot articolul

Scris de Admin 19.10.06 16:17

Iran: Israelul este "o tumoare"

Presedintele iranian propune mutarea statului evreu in spatiul german

Controversatul presedinte iranian, ultraconservatorul Mahmoud Ahmadinejad, si-a atras noi critici, printr-o socanta declaratie formulata joi. Liderul Teheranului a afirmat ca Austria si Germania ar trebui sa cedeze o parte din teritoriul lor Israelului, daca se considera intr-adevar vinovate de masacrarea evreilor in timpul celui de-al doilea Razboi Mondial. "Acum, daca sunteti de parere ca evreii au fost oprimati, de ce trebuie sa plateasca musulmanii palestinieni? Bine, i-ati oprimat, atunci oferiti o bucata de pamant european regimului sionist, pentru a-si face acolo Guvernul, pe care-l doreste si noi il vom sustine", a declarat Ahmadinejad intr-un interviu acordat canalului iranian de televiziune cu difuzare prin satelit Al-Alam.
"Sa dea Germania si Austria doua sau trei dintre provinciile lor regimului sionist, iar problema va fi rezolvata", a adaugat el. Presedintele iranian a catalogat statul israelian drept o "tumoare", sugerand ca ar trebui transferat in Europa. Liderul Teheranului a scandalizat comunitatea internationala si in luna octombrie, cand a spus ca Israelul ar trebui "sters de pe harta"
Israelul a calificat afirmatiile formulate joi de catre Ahmadinejad drept "scandaloase si rasiste".
"Sper ca aceste observatii scandaloase ii vor trezi si mobiliza pe cei care isi fac inca iluzii in legatura cu natura regimului iranian", a comentat Mark Regev, director general in cadrul Ministerului israelian al Afacerilor Externe.
Comunitatea internationala e scandalizata
Occidentul, in primul rand tarile vizate de ciudata propunere a lui Ahmadinejad, respectiv Germania si Austria, precum si organismele internationale si-au manifestat cu promptitudine indignarea.
"Afirmatiile sunt absolut inacceptabile si, in calitate de cancelar al Germaniei, care are o responsabilitate in fata istoriei, condamn cu cea mai mare fermitate aceste luari de pozitie. Suntem hotarati sa facem tot ceea ce este necesar pentru a nu exista nici o amenintare care sa planeze asupra dreptului la existenta al statului israelian", a comentat Angela Merkel. Cancelarul austriac, Wolfgang Schussel, a condamnat, la randul sau, afirmatiile liderului iranian.
"Este vorba despre o gafa scandaloasa pe care vreau sa o dezaprob in modul cel mai ferm cu putinta", a spus el. Seful diplomatiei vieneze, Ursula Plassnik, a respins "cu cea mai ferma determinare" aceste afirmatii "absolut inacceptabile". Statele Unite, care definesc Iranul drept punct principal inscris pe "axa raului", au prins ocazia pentru a atrage atentia ca declaratiile lui Ahmadinejad "demonstreaza in ce masura este important ca acest regim sa nu poata dezvolta arme nucleare".

http://www.ziua.ro/display.php?id=190063&data=2005-12-10

Scris de Admin 18.10.06 19:25

Din nou despre Holocaust

Din nou despre Holocaust. Romania este iar in atentia presei internationale. In mod negativ. Acum nu se mai poate sustine ca la mijloc este vreo incercare de a compromite sansele noastre de a ne integra in Nato, pentru ca imaginea proasta a tarii a fost provocata de reprezentantii Guvernului. Acest...

Din nou despre Holocaust

Romania este iar in atentia presei internationale. In mod negativ. Acum nu se mai poate sustine ca la mijloc este vreo incercare de a compromite sansele noastre de a ne integra in Nato, pentru ca imaginea proasta a tarii a fost provocata de reprezentantii Guvernului. Acestia au declarat ca in perioada celui de-al Doilea Razboi Mondial, pe teritoriul Romaniei nu a avut loc un Holocaust. Culmea este ca declaratia s-a facut cu ocazia semnarii acordului de colaborare intre Arhivele Statului si United States Holocaust Memorial Museum, din Washington D.C. Acordul permite in continuare transferarea in Sua a documentelor care dovedesc modul in care autoritatile din vremea Guvernului Antonescu au participat la Holocaust. Autoritatile actuale nu mai vor sa ascunda trecutul, ci permit continuarea studiilor cu privire la evenimentele criminale in urma carora multi evrei au fost omorati de armata, jandarmerie si alte autoritati, atat pe teritoriul Romaniei, cat si in teritoriile luate de catre Urss, iar apoi reocupate de Romania, precum si in Transnistria, la Odessa, in Ucraina. Deja s-au scris lucrari fundamentale pe aceasta tema, nu mai exista dubii, specialistii si-au dat verdictul. Cercetarile continua pentru a lamuri anumite detalii importante. Datorita interesului pe care Romania il are de a se integra in Nato, in 2002 Guvernul Romaniei a emis doua Ordonante de urgenta care pedepsesc manifestarile extremiste si negationiste, precum si pe aceia care fac cultul personalitatii unor criminali de razboi, cum a fost Maresalul Antonescu. Comunitatea internationala a apreciat pozitiv aceste acte guvernamentale, asteptand sa fie adoptate ca legi. Cu toate acestea, negationismul cu privire la Holocaust continua sa se manifeste in anumite cercuri. Daca pana acum era vorba de cercuri marginale, acum negationismul a devenit politica de stat.
Reprezentantii Guvernului practica dublul discurs despre Holocaust. Presedintele Ion Iliescu si Ministrul Culturii, Razvan Theodorescu, au facut declaratii negationiste, cu toate ca documentele din arhivele romanesti si internationale, precum si literatura de specialitate au demonstrat indubitabil circumstantele Holocaustului. Pe 19-20 iunie 2003, la Viena s-a desfasurat conferinta Osce cu privire la antisemitism, cu peste 300 de participanti din Europa, Asia si Sua la nivel de ministri, secretari de stat, senatori Sua, organizatii evreiesti etc. Din Romania trebuia sa participe ministrul de Externe, Mircea Geoana, dar pentru ca a participat la Conventia Ue din Grecia, a fost inlocuit de secretarul de stat Diaconescu. Conferinta a avut ca subiect proliferarea antisemitismului in Europa contemporana. Nationalistii ultraextremisti autohtoni nu sunt izolati, pentru ca antisemitismul, rasismul, xenofobia, sovinismul agresiv se manifesta in multe alte tari, chiar democratice. Diferenta o da centralitatea sau marginalitatea unor asemenea elemente in societate si politica. Chiar la inceputul conferintei s-au citit comunicatul Guvernului Romaniei, precum si opiniile dubioase ale unor oficialitati. Delegatia noastra a transmis punctul de vedere al Guvernului Romaniei, care a recunoscut ca intre 1940 si 1945 pe teritoriul tarii noastre s-au petrecut crime de razboi si ca Romania isi asuma responsabilitatea pentru participarea la Holocaust. Delegatia Romaniei s-a intalnit cu delegatiile Sua, Israelului, ca si cu diferite delegatii ale organizatiilor evreiesti, care au cerut explicatii suplimentare cu privire la modul scandalos in care oficialitatile neaga evidentele istorice.
In cadrul conferintei Osce de la Viena s-au discutat mai multe cazuri de tinere democratii care doresc sa se integreze in Nato si Ue, dar nu impartasesc valorile si atitudinile occidentale, inclusiv cele legate de curajul de a privi raul in ochi si de a recunoaste erorile si crimele comise in trecut. S-a spus ca sunt inca natiuni care nu au ajuns la o maturitate sociala si politica de natura a le conferi forta de a recunoaste crimele comise in interiorul granitelor lor sau in actiuni pe teritoriul altor state. La conferinta de la Viena s-a ajuns la consensul de a nu permite acelor natiuni sa-si intoarca spatele la problemele trecutului. Celor care nu accepta aceste standarde de comportament moral si democratic nu li se va permite sa devina parteneri deplini si egali ai democratiilor occidentale emancipate. Dupa prabusirea nazismului in 1945 in toate tarile Europei Occidentale unde a existat o implicare similara in Holocaust - si unde au existat, de asemenea, cercuri reactionare care au negat Holocaustul sau participarea anumitor autoritati - au avut loc dezbateri publice, s-au pus in aplicare programe educationale si s-au votat legi antirasiste. Recomandarile conferintei Osce catre tarile unde au loc acum asemenea dezbateri au fost de a lua masuri similare adecvate.
Pentru cine vrea sa se documenteze cu privire la Holocaust si la negationism, exista o multime de surse bibliografice. De pilda, Editura Polirom a tradus recent cartea lui Michael Shafir, analistul politic de la "Europa Libera", "Intre negare si trivializare prin comparatie. Negarea Holocaustului in tarile postcomuniste din Europa Centrala si de Est". Shafir se ocupa de Ungaria, Polonia, Republica Ceha, Slovacia, Croatia, nu numai de Romania. Spre deosebire de autorii preocupati doar de crimele comise de nazisti si regimurile aliate lor, Shafir se ocupa si de crimele regimurilor totalitare comuniste. Autorul demonstreaza care este unicitatea Holocaustului si unicitatea sistemului concentrationar comunist, dar descurajeaza comparatiile ieftine si atitudinile simpliste, care din cauza anticomunismului sau antifascismului tind sa vada doar o parte din adevarul istoric.
Exista oameni care nu prea pricep de ce mai este nevoie sa se discute despre Holocaust sau crimele comise de regimurile comuniste. Ei nu inteleg faptul ca democratiile capitaliste consolidate nu sunt doar sisteme economice prospere, ci mai ales regimuri politice bazate pe valori si principii morale. Adevarul, dreptatea, libertatea, egalitatea, solidaritatea sunt valori si atitudini fara de care democratiile liberale sunt imposibile. Cine nu isi asuma critic trecutul, cine nu se desparte de crimele si erorile trecutului este condamnat sa le repete in viitor. Culmea este ca dupa prabusirea comunismului si dupa 11 septembrie 2001, in lume se dezvolta din nou mentalitatile totalitare, de la ura comunistilor fata de democratiile liberale pana la antisemitism, care nu mai este doar monopolul nazistilor. Romania nu va fi imuna la extremismul de stanga si de dreapta daca nu practica exercitiul politic si moral al discutarii critice a exceselor din trecut. Este ingrijorator ca anumite cercuri din aceasta tara se ocupa de diversiuni de natura a bloca atat cunoasterea adevarului cu privire la crimele comunismului, cat si la crimele din categoria Holocaustului. Din fericire, sunt multi cetateni liberi, cu inteligenta politica si constiinta morala, care nu vor accepta minciunile si prejudecatile. Ei sunt viitorul acestei tari.

http://www.formula-as.ro/2003/572/editorial-15/din-nou-despre-holocaust-4164

Scris de Admin 18.10.06 10:56

MASACRUL HORTHYST DE LA MOISEI!
Duminica, 15 octombrie 2006, in prezenta unui numeros public din judetele Maramures, Mures, Bistrita-Nasaud si Cluj, a avut loc comemorarea implinirii a 62 de ani de la groaznicul masacru comis de jandarmii de front horthysti din armata ungaro-horthysta, consecinta nefasta a Diktatului fascist de la Viena, din 30 august 1940. Masacrul de la Moisei (Maramures) este unul dintre cele peste 150 de localitati din nordul Transilvaniei, in care autoritatile militare si civile ungaro-horthyste au comis cele mai oribile fapte inumane impotriva romanilor, evreilor, rromilor, slovacilor si chiar impotriva unor unguri cu vederi umaniste si democratice, din ura si din motive etnice iredentiste si revizioniste criminale. La slujba de comemorare a martirilor de la Moisei si in evocarile facute cu acest prilej au fost amintiti urmatorii impuscati: 1) Andreica Ioan-Vivat, nascut in Viseu de Mijloc (Maramures), la 21 februarie 1893. In urma lui au ramas 5 copii orfani. 2) Bejan Petru, din Faragau (Mures), nascut la 10 aprilie 1898. In urma lui au ramas 10 copii orfani. 3) Blaga Teodor, din Faragau (Mures), nascut la 25 aprilie 1898, in Faragau (Mures). In urma lui au ramas 9 copii orfani. 4) Boieriu Mihai, nascut la 10 noiembrie 1900, in comuna Voivodeni (Mures). In urma lui au ramas 5 copii orfani. 6) Butilca Alexandru, din Porumbeni (Mures), nascut la 22 mai 1898. In urma lui au ramas 3 copii orfani. 7) Curticapean T. Vasile, nascut la 5 februarie 1898, comuna Faragau (Mures). In urma lui au ramas 5 copii orfani. Cool

Curticapean V. Vasile, nascut la 16 iulie 1897, comuna Voivodeni (Mures). In urma lui au ramas 3 copii orfani. 9) Ghibutiu Augustin, nascut in comuna Voiniceni (Mures), la 21 iulie 1897. In urma lui au ramas 6 copii orfani. 10) Gorea Simion, nascut la 28 august 1898, satul Milasel (Mures). In urma lui au ramas 7 copii orfani. 11) Grad Gheorghe, nascut la 3 mai 1908, comuna Sacel (Maramures). In urma lui au ramas 2 copii orfani. 12) Hosu Vasile, nascu la 20 iunie 1901, in Bardesti (Mures). In urma lui au ramas 7 copii orfani. 13) Ivascu Vasile Dragan, nascut la 9 mai 1898, in Viseul de Sus (Maramures). In urma lui au ramas 6 copii orfani. 14) Judecan Vasile, nascut la 20 martie 1898, Nima Raciului (Mures). In urma lui au ramas 3 copii orfani. 15) Olteanu Vasile, nascut la 20 iulie 1898, Berghia (Mures). Nu a avut copii. 18) Osornean Ioan, nascut la 16 iunie 1900, Fizesul Gherlei (Cluj). In urma lui au ramas 6 copii orfani. 17) Pop Ioan, nascut la 7 martie 1900, Voivodeni (Mures). In urma lui au ramas 4 copii orfani. 18) Pelea Iacob, nascut la 1 aprilie 1899, Bardesti (Mures). In urma lui au ramas 6 copii orfani. 19) Pelea Stefan, nascut la 5 octombrie 1898, Bardesti (Mures). Nu a avut copii. 20) Pop Simion, nascut la 3 mai 1898, Faragau (Mures). In urma lui au ramas 5 copii orfani. 21) Puni Vasile, nascut la 26 ianuarie 1899, Santana de Mures (Mures). In urma lui au ramas 2 copii orfani. 22) Radu R. Mihai, nascut la 25 martie 1899, Voivodeni (Mures). In urma lui au ramas 6 copii orfani. 23) Radu M. Mihai, nascut la 22 noiembrie 1898, Voivodeni (Mures). In urma lui au ramas 2 copii orfani. 24) Raica Alexandru, nascut la 20 decembrie 1897, Hartau (Mures). In urma lui au ramas 3 copii orfani. 25) Sabau Ioan, nascut la 10 august 1897, Faragau (Mures). In urma lui au ramas 7 copii orfani. 26) Sabau Simion, nascut la 4 februarie 1898, Faragau (Mures). In urma lui au ramas 4 copii orfani. 27) Sabina Vasile, nascut la 18 august 1899, Voivodeni (Mures). In urma lui au ramas 6 copii orfani. 28) Secui Nicolae, nascut la 3 august 1898, Fizesul Gherlei (Cluj). In urma lui au ramas 5 copii orfani. 29) Strete Ioan, nascut la 10 august 1898, Sanmartinu de Campie (Mures). In urma lui au ramas 5 copii orfani. 30) Stefan Gheorghe, nascut la 25 octombrie 1899, Sincai (Mures). In urma lui au ramas 8 copii orfani. Din partea urmasilor martirilor de la Moisei, au fost donate, in acest cadru, Casei memoriale, volumele: "Arhanghelii cruzimii", respectiv, Moisei, Editura revistei Vatra, Targu-Mures, 1989. "De unde atata ura?", Editura Tipomur, Targu-Mures, 2004, si "Eroi si martiri ai reintregirii Romaniei Mari (1940-1945)", Editura Tipomur Targu-Mures, 2006, in care se gasesc biografii si fotografii ale martirilor de la Moisei (autori dr. Gheorghe I. Bodea si Vasile T. Suciu). Slujba de comemorare la Monument si la Groapa comuna a fost facuta de catre preotul comunei Moisei (Maramures), Matei Sandor, insotit de sase preoti din zona. Evenimentul dramatic de la Moisei de acum 62 de ani a fost evocat de catre primarul comunei Moisei, Toader Stetcu, delegatul prefectului judetului Maramures, colonel (r) prof. Vasile T. Suciu, presedintele Asociatiei Nationale "Cultul Eroilor" Mures, supravietuitor al masacrului de la Sarmasu (Mures), din 16 septembrie 1944, Veronica Pelea, din Bardesti (Mures), nepoata martirului Pelea Iacob, impuscat la Moisei, care a cerut presedintelui Romaniei, Traian Basescu, Guvernului si Parlamentului tarii sa nu permita liderilor din U.D.M.R. sa imparta teritoriul statului roman, pentru care s-au dat atatea jertfe de-a lungul istoriei. Mircea Suciu, vicepresedinte al Uniunii Nationale Vatra Romaneasca, Filiala Reghin, a adus multumiri domnului Nicolae Bazgan, directorul S.C. "Hora", din Reghin, pentru contributia sa, prin sponsorizare, adusa la ingrijirea, infrumusetarea si renovarea Monumentului martirilor de la Moisei, ajutat fiind in aceasta actiune patriotica si de oamenii de suflet romanesc, precum Mircea Ungureanu si Florin Vlad. S-au depus coroane la Monument, din partea Primariei Moisei, Primariei municipiului Targu-Mures, Asociatiei Nationale "Cultul Eroilor" Mures, Uniunii Vatra Romaneasca, Filiala Reghin, Asociatiei Cultural-Patriotice "Avram Iancu", Filiala judetului Mures. Din partea urmasilor martirilor au participat: Ioan Hosu, Constantin Hosu, Maria Hosu, Margareta Olteanu, Cornelia Husar, Maria Macarie, Ioan Cucuiet, Simion Gorea, Vasile Gorea, Mircea Mura, Emilia Lazar, Suflea Daniel. Multumiri Primariei municipiului Targu-Mures si S.C. "Siletina", care au sprijinit cu inima, sufletul si fapta aceasta actiune patriotica.

http://www.cuvantul-liber.ro/articol.asp?ID=25422

Scris de Admin 17.10.06 20:09

Cimitirul Evreiesc din Arad a fost devastat
Suspectul din acest caz, Florin Dumitrean, gasit spanzurat intr-o baie comuna

Cimitirul Evreiesc din Arad a fost, joi seara, distrus de mai multe persoane necunoscute. Politisti de la Biroul de Ordine Publica si Biroul Criminalistic s-au deplasat la fata locului, pe strada Campul Linistii numarul 1, unde au gasit 39 de monumente funerare, cu inscrisuri in limba ebraica, degradate. Cimitirul Ortodox "Eternitatea" are gard comun cu cel evreiesc, astfel ca nici acesta nu a scapat de "vizita" profanatorilor, patru morminte fiind devastate. In timpul cercetarilor, au fost facute fotografii judiciare, stabilindu-se ca monumentele au fost distruse prin lovire cu piciorul. In ajutorul politistilor a fost adus si un caine de urmarire. Potrivit declaratiei paznicului Cimitirului Evreiesc, anchetatorii au stabilit ca principalul suspect este Florin-Vasile Dumitrean (29 de ani), din Arad. Barbatul a fost gasit [pe larg]

Scris de Admin 15.10.06 18:13

Comemorarea Holocaustului , de Gheorghe PARASCAN

Colaj imagini picturi, SINAGOGI DIN ROMANIA, artist Gh. Parascan

Azi 9 octombrie 2006, romanii au comemorat in tristete ziua holocaustului. Oficialii romani au figurat cu respect in fata celor adunati sa participe la tristul eveniment.
Cu un an in urma, la Washington, la Ambasada Romana, avea loc o importanta expozitie comemorativa. Pentru prima oara o expozitie de pictura era destinata istoriei “Sinagogilor din Romania”. Expozitia, prezentata anterior si la marele Templu Sholom din Chicago, a aparut ca o recunoastere a istoriei comune a poporului roman si a celui evreu. Mai mult, se recunosteau tristele evenimente din perioada celui de al doilea razboi mondial din Romania. Mii de evrei au fost deportati si ucisi, la cererea oficialitatilor romane. Tristele evenimente au asternut o pata intunecata asupra istoriei noastre. Azi ne cerem iertare poporului evreu. O facem cu speranta ca nimic in aceasta lume, nu ne va mai intuneca mintea si sufletul.
Cu ocazia expozitiilor de pictura din Statele Unite, numite “Sinagogi din Romania”, am avut bucuria de a intilni o larga audienta printre evreii americani emigrati din Romania. Le-am vazut bucuria si lacrimile revederii unor locuri si temple pe care ei, sau membri ai familiilor lor le-au cladit, sau frecventat cu ani in urma. Pretutindeni am fost intimpinat cu caldura, evreii traind in cea mai buna intelegere cu diaspora romaneasca.
Azi, este timpul, inca o data sa ne reamintim ca datoria noastra, este sa fim uniti in trai cu toate semintiile lumii.
http://www.romanialibera.com/articole/articol.php?care=3910

Scris de Admin 12.10.06 7:17

Vânzarea de oameni, sursă pentru "Averea Diavolului"
http://www.adevarul.ro/articole/v-nzarea-de-oameni-surs-x103-pentru-averea-diavolului/201595
Mossadul şi BND-ul german au dat agenţilor Securităţii valize cu milioane de dolari pentru evrei şi nemţi * Traian Băsescu nu vrea desecretizarea dosarului traficului cu carne vie

Adevărul încearcă să ridice obrocul de pe această oribilă afacere, în care se amestecă securişti cu agenţi Mossad şi politicieni din Occident.
Înţelegeri secrete la Londra
Afacerea vânzării de oameni a început pe vremea lui Gheorghiu Dej. În arhive se regăsesc date despre tranzacţii făcute la începutul anilor "50, în special cu Germania Federală şi Israel. Cheia afacerii pentru circa trei decenii este generalul Gheorghe Marcu, fost şef de divizie al DGIE-DIE, care, la sfârşitul anilor '50, era acoperit pe un post diplomatic la Londra. Marcu a fost cel care a pus la cale o înţelegere cu avocatul şi comerciantul evreu Henry Jacober, din capitala Marii Britanii. Acesta se ocupa nu numai de vânzarea de evrei, dar şi de cea a românilor. În acelaşi timp, Bucureştiul trata şi direct cu Tel Avivul pentru vânzarea de evrei, în 1949 discutându-se despre o afacere evrei contra echipament petrolier. Gheorghe Marcu este astăzi un pensionar care trăieşte confortabil într-o vilă din Bucureşti. Nu vrea să vorbească pe acest subiect, nici despre altele, din perioada când s-a aflat la vârful Securităţii.
Români vânduţi
Pacepa mai povesteşte că Jacober plătea serviciilor secrete de la Bucureşti sume cash pentru evrei sau neevrei care erau lăsaţi să părăsească România. Jacober lucra într-un apartament din Park Lane nr. 55 din Londra, acolo unde doritorii îl contactau şi îi dădeau numele persoanei pe care doreau să o aducă în Occident. Jacober începea negocierile cu Bucureştiul. Bani cash s-au plătit şi pentru etnici români. În cazul Mariei Golescu, în 1962, 4.200 USD, iar pentru politicianul liberal Radu Câmpeanu o sumă care nu este cunoscută. Unul din cei vânduţi a fost şi pastorul Richard Wurmbrand, nominalizat printre "Cei mai mari 10 români" de către TVR, suma plătită de o organizaţie religioasă norvegiană fiind de 10.000 USD, "negocierile" purtându-se într-un parc din Bucureşti.
Dej prefera trocul
Jacober cumpăra produse agricole sau animale pe care le trimitea la Bucureşti, regimul Dej dorind mai curând să primească produse decât bani cash, cu toate că şi astfel de tranzacţii au existat. Pacepa vorbeşte chiar de spermă de taur adusă de avocatul londonez. Tot generalul a povestit că Dej nu părea prea dispus să îşi dea acordul cu vânzarea de oameni. L-a convins însă liderul sovietic Nikita Hruşciov, în octombrie 1958, când i-a spus să accepte de la isralieni marfă, şi nu bani, pentru ca, dacă afacerea ieşea la iveală, să nu fie aduse prejudicii României. Una din aceste înţelegerile directe cu Tel Avivul a prevăzut construirea la Periş de către Israel a unei ferme avicole ultramoderne contra permiterii emigrării evreilor. Pacepa ne-a precizat: "Combinatul din Periş a fost o întreprindere uriaşă, care a costat sute de milioane de dolari. Ea s-a construit în decursul a zece ani, în timpul domniei lui Dej, care nu a vrut să accepte bani peşin pentru emigrări".
Ceauşescu cerea cash
După ce a preluat puterea, Ceauşescu a aflat de comerţul cu oameni. Generalul Nicolae Doicaru, şeful DGIE, a fost cel care i-a spus lui Ceauşescu de afacerile cu Jacober. I.M. Pacepa îşi aminteşte că liderul comunist a reacţionat violent şi vorbea de "distrugerea imaginii României pe plan internaţional". Reacţia negativă a lui Ceauşescu nu a ţinut prea mult. Doi ani mai târziu, spune Pacepa, afacerea a devenit una mai secretă ca niciodată. Între timp, Jacober ajunsese sub atenţia lui Shaike Dan, unul din şefii Mossadului, şi care joacă un rol-cheie şi el în această afacere. Marcu, care fusese scos pe linie moartă, a fost înaintat în grad şi a fost trimis să reia "vânzările". Ceauşescu a pus şi o condiţie: voia bani gheaţă, iar banii erau aduşi din Germania Federală, Austria şi Elveţia, unde ofiţeri DGIE se întâlneau cu agenţii Mossad şi preluau valizele cu dolari.
Vânzările de saşi şi şvabi au luat amploare în epoca Ceauşescu. Dictatorul a ordonat DIE realizarea unei înţelegeri secrete cu guvernul vest-german, spune Pacepa. Înţelegerea a fost pusă la cale de către generalul Gheorghe Marcu şi Edgar Hirt, care se prezenta "Eduard" şi spunea că este ofiţer sub acoperire şi reprezentant special lui Hans Dietrich Genscher, ministru de interne la acea vreme. Ca urmare, "pe liniile Tarom au început să circule lunar spre Bucureşti valize burduşite cu dolari americani", povesteşte în "Orizonturi Roşii" cel mai important defector al lagărului sovietic.
Istoricul Radu Ioanid relatează, în volumul său "Răscumpărarea evreilor", cea mai valoroasă lucrare pe tema vânzării de oameni, despre o întâlnire la Bucureşti între Ceauşescu şi premierul israelian Golda Meir. 14 ore ar fi discutat cei doi despre emigrarea evreilor şi procesul de pace din Orientul Mijlociu. Ion Mihai Pacepa a povestit că împotriva lui Meir fusese pus la cale un atentat la Bucureşti de către patru arabi, însă DIE a salvat-o.
Serviciul care s-a ocupat de operaţiunile valutare speciale a fost rebotezat după 1978 în UM0517/AVS, dar a continuat să fie condus de colonelul Stelian Octavian Andronic. Motivul: era implicat în mult prea multe operaţiuni şi era titularul şi mandatarul unui număr de conturi şi companii-fantomă din Occident. În 1982, Serviciul a fost rebotezat, din nou, cu ocazia înfiinţării ICE Dunărea (UM 107) având nu întâmplător acronimul UM 0107/AVS. În fruntea serviciului a fost numit maiorul devenit apoi lt. colonel Constantin Anghelache, care a preluat de la Andronic operaţiunile în derulare, conturi etc. Anghelache a lucrat după 1990 ca vicepreşedinte la clubul Rapid şi este unul din apropiaţii antrenorului Mircea Lucescu, dar şi al lui George Copos.

Scris de Admin 11.10.06 11:29

Antisemitism la Steaua si Dinamo
In mediile suporterilor si conducatorilor cluburilor de fotbal prospera o cultura a violentei si a rasismului, tolerata de autoritati.

Banc: „Cum sint numiti oltenii de catre oficialitati? Jidani refuzati la export". Mostra de „umor" provine de pe un site al suporterilor echipei Steaua, unde mai gasim afirmatii de genul: „Ce bine e sa fii stelist! Visul tuturor ciinilor si al jidanilor asta va fi! Sa tina cu Steaua! Ii vom corupe si ii vom forta sa se supuna domniei steliste! Sa ingenuncheze in fata Dictatorului Steaua!". Desigur, clubul nu e direct responsabil pentru tot ce scrie fiecare suporter in haul Internetului. Dar la adresa oficiala citim opinia altui stelist: „Fara machedon, Steaua ajungea ca National, implorind jidanii sa investeasca". De partea lui Dinamo, un anume Zoccolo Duro si-a facut pagina de web. Imagini cu saluturi cu bratul ridicat si cruci legionare asezoneaza texte de genul: „Cind or sa vada evreii steagul grupului de suporteri Panzert cred ca isi vor aminti de Auschwitz". Aceasta este doar o selectie din oceanul de insanitati pe care il poate descoperi oricine acceseaza forumurile suporterilor principalelor cluburi de fotbal din Romania. Iar spectacolul de pe stadion e in aceeasi nota, cu scandari rasiste care au adus fotbalul romanesc in atentia UEFA.

E clar ca in jurul unor cluburi de fotbal s-au format adevarate grupari paramilitare, care au inceput sa se infrunte pe strazi, prin nori de gaze lacrimogene si in acompaniamentul brigazilor de jandarmi. Aceasta e urmarea logica a unei culturi a urii, cultivata chiar de conducatorii cluburilor cu pricina. „Giovanni" Becali, de la Dinamo, a afirmat ca finanteaza un „cuib" si a prezis ca Miscarea Legionara va ajunge la putere in Romania, in zece ani. „Gigi" Becali, „finantatorul" de la Steaua, e cunoscut pentru apelul la sloganuri legionare si pentru brutalitatile locotenentului sau, M.M. Stoica. Inapoi la Dinamo, Cornel Dinu se lauda cu prietenia lui Arkan, un criminal de razboi din Serbia acuzat de Tribunalul Penal International de crime de razboi. Seful acestui grup, Mitica Dragomir, patrona un jurnal („Atac la persoana") cunoscut pentru iesirile sale antisemite, un ziarist de acolo fiind chiar condamnat penal.

De vina pentru situatia aceasta este si actualul ministru de Interne, Blaga, care tolereaza ca baza sportiva a Ministerului de Interne si unii generali din acelasi minister sa fie implicati in aceasta afacere sordida care a devenit F.C. Dinamo. De vina e si actualul ministru al Apararii, Atanasiu, care accepta ca ministerul sau si generalii din subordine sa fie amestecati in circul de la Steaua lui Becali. Ma pregateam sa inchei acest articol cind vad la televizor o stire: Ministerul de Interne se pregateste sa dea 15 milioane de euro pentru ca bogatasii cu pistol de la Dinamo sa capete un stadion mai bun. O investitie mai buna din banii publici nici ca se putea. Cu dividende in huliganism si antisemitism.

Scris de Admin 10.10.06 9:47

Ziua Holocaustului comemorată şi la Botoşani
Ieri, 9 octombrie, în judeţul Botoşani s-au desfăşurat diverse acţiuni de comemorare a Holocaustului. Muzeul Judeţean de Istorie împreună cu Comunitatea Evreilor din Botoşani a organizat o acţiune dedicată marcării Zilei Holocaustului. Holocaustul este un fenomen unic în lume, prin caracterul rece al uciderii în masă, şi în acelaşi timp reprezintă cea mai mare crimă a umanităţii împotriva poporului evreu. Potrivit muzeografului Gheorghe Median, această acţiune gigantică de exterminare a populaţiei evreieşti din Europa s-a desfăşurat între 1933 – 1945. „Pentru că şi pe teritoriul României a existat o comunitate puternică evreiască şi pentru că întâmplările istoriei au făcut ca şi ea să sufere şi să suporte ceea ce s-a numit discriminare, ca un omagiu adus celor care, fără vina lor, şi-au pierdut viaţa organizăm de anul trecut acţiuni de comemorare”, a precizat muzeograful Gheorghe Median. Muzeul Judeţean de Istorie a găzduit un simpozion la care au participat reprezentanţi ai muzeului, liderul Comunităţii Evreilor, Gustav Finchel şi elevi de la diverse şcoli din municipiu. Atât Gustav Finchel, Gheorghe Median şi George Arhip le-au vorbit copiilor de la Şcoala nr.11, respectiv Şcoala nr.14 Botoşani. După cum susţine Gustav Finchel, data de 9 octombrie a fost declarată ca Ziua Holocaustului deoarece în această zi a început deportarea evreilor din România. „În România holocaustul s-a desfăşurat în patru etape condiţionate de factori politici interni şi externi şi în primul rând de intrarea în război”, a precizat reprezentantul Comunităţii Evreilor din Botoşani. Având în vedere faptul foarte multe din localităţile de pe raza judeţului au adăpostit evrei, existând o mare comunitatea a acestora, evreii din Botoşani au resimţit foarte dur ceea ce a însemnat holocaustul. De asemenea, acţiuni de comemorare a acestui eveniment nefericit din istorie au mai avut loc şi în judeţ. Astfel, la Dorohoi au fost prezenţi reprezentanţii Direcţiei pentru Cultură Culte şi Patrimoniul Cultural Naţional şi reprezentanţi ai Inspectoratului Şcolar Judeţean, iar la Bucecea a fost prezent muzeograful Ionel Bejenaru

Scris de Admin 10.10.06 8:09

S-a pus piatra de temelie la Monumentul Holocaustului

La evenimentul de ieri
de la Bucureşti a fost prezent însuşi directorul Memorialului Holocaustului de la Washington, Radu Florescu

Preşedintele Traian Băsescu s-a declarat, ieri, emoţionat de imaginile despre Holocaustul din România pe care le-a văzut, anul trecut, la Washington şi despre care a spus că i-au schimbat sistemul de valori "construit pe educaţia primită".
Şeful statului a participat la ceremonia de dezvelire a pietrei de temelie a monumentului dedicat memoriei Holocaustului din România. Monumentul este amplasat pe Splaiul Independenţei, în spatele Primăriei Generale a Capitalei. La eve-niment au mai fost prezenţi ministrul Culturii, Adrian Iorgulescu, ministrul Afacerilor Externe, Mihai Răzvan Ungureanu, reprezentanţi ai comunităţii evreieşti şi ai Bisericii Ortodoxe Române.
În discursul rostit, preşedintele a subliniat că evenimentul este "un moment care confirmă, o dată în plus, decizia de a ne recupera istoria adevărată". "Monumentul este unul care vrea să atenţioneze public că erori ca cele săvârşite în perioada în care puterea de stat din România şi-a asumat discriminarea evreilor şi rromilor nu trebuie să se mai repete". Şeful statului a amintit că România a făcut eforturi de recuperare a istoriei asumându-şi concluziile Comisiei internaţionale cu privire la Holocaust, înfiinţând Institutul "Ellie Wiesel" şi editând primul manual de liceu care tratează perioada în care "evreii erau deportaţi, ucişi şi trataţi ca persoane de categoria a doua".
Preşedintele a relatat că, anul trecut, la Washington, a vizitat Memorialul Holocaustului, iar imaginile pe care le-a văzut acolo despre România l-au impresionat şi i-au schimbat sistemul de valori "construit printr-o educaţie" ca aceea pe care a primit-o.
"Erau simboluri ale României, de care, în felul nostru, toţi suntem mândri şi le vedeţi în imaginile din Muzeul Holocaustului", a spus Băsescu. El a precizat că a văzut fotografii cu "convoaie de evrei şi rromi păzite de militari în uniforma Armatei române, vagoane cu inscripţia CFR şi evrei coborâţi şi îmbrânciţi din vagoane". A văzut "suprafeţe mari cu oameni împuşcaţi", în imagini apărând şi "uniformele armatei române şi grămezi de săndăluţe".
Şeful statului consideră că acele imagini ar trebui văzute de toată lumea.
La rândul său, ministrul Afacerilor Externe, Mihai Răzvan Ungureanu, a afirmat că, "de-a lungul multor ani de îndoctrinare comunistă, adevărul istoric despre perioada Holocaustului din România a fost ascuns".
Marş în tăcere
Câteva zeci de rromi au participat, ieri, în centrul Bucureştiului, la un marş pentru comemorarea victimelor Holocaustului şi pentru a atrage atenţia autorităţilor asupra problemelor actuale ale etniei.
Participanţii au purtat banderole negre pe care era inscripţionat cu alb litera Z, provenită de la cuvântul german Zigeuner, purtată de rromii aflaţi în lagărele de exterminare din timpul celui de-al doilea război mondial.
Totodată, manifestanţii la mitingul care a avut loc pe traseul Şoseaua Kiseleff - Piaţa Victoriei - Piaţa Romană - Piaţa Universităţii au purtat pancarde pe care scria "Nu lăsaţi istoria să se repete", "Învăţaţi depre noi", "De ce manualele de istorie nu vorbesc depre noi". Acţiunea a avut loc în tăcere.
Conform datelor Comisiei române pentru crime de război, prin deportarea rromilor în Transnistria, din perioada 1942-1944, au murit 38.000 de rromi, între care în jur de şase mii de copii.
Acţiunea a avut loc în contextul în care rromii din Europa au cerut, miercurea trecută, Naţiunilor Unite, includerea lor în comemorările anuale ale Holocaustului, în calitate de victime recunoscute ale regimului nazist, discriminate însă în continuare în Europa.http://www.azi.ro/actual.htm

Scris de Admin 09.10.06 16:17

Intelectualii si fascismul
Institutul Goethe, in colaborare cu Facultatea de Stiinte Politice a Universitatii din Bucuresti si cu sprijinul Pactului de Stabilitate in Europa de Sud-Est, promovat prin Ministerul de Externe al Republicii Federale a Germaniei si Institutul Polonez din Bucuresti, a organizat pe 24-25 noiembrie masa rotunda intitulata Intelectualii si fascismul in Europa Centrala si de Sud-Est. Istorie si Memorie. În cuvantul de deschidere, Sabine Hentzsch, directoarea Institutului Goethe din Bucuresti, a salutat prezenta profesorilor si cercetatorilor din tara si strainatate, ca si pe cea a ambasadorului Germaniei la Bucuresti, Excelenta Sa Wilfried Gruber, si a ambasadoarei Israelului, Excelenta Sa Rodica Radian Gordon. Sabine Hentzsch a tinut sa precizeze ca aceasta masa rotunda reprezinta o etapa pregatitoare pentru organizarea unui mare simpozion cu aceeasi tema care va avea loc in 2006. La masa rotunda de saptamana trecuta au participat istorici din Romania si din strainatate, printre care: acad. Alexandru Zub (presedintele Sectiei de Istorie a Academiei Romane), Andrei Oisteanu (Universitatea din Bucuresti), Razvan Paraianu (CEU, Budapesta), Mihai Chioveanu (IRIR, Bucuresti), Edward Kanterian (Oxford University), Bogdan Koszel (Universitatea “Adam Mickiewitz”, Poznan), Horst Juninger (Universitatea Tübingen), Plamen Tzvetkov (New Bulgarian University), Tihomir Ponos (jurnalist, Vjesnik, Zagreb), Uwe Dathe (lector DAAD, Kiev).
Mai multe comunicari au pornit de la analiza impactului religiei asupra consolidarii ideii nationale, ideile religioase (catolice la polonezi, ortodoxe in spatiul romanesc) jucand un rol important in cristalizarea etnicitatii. Cei prezenti au incercat sa explice afinitatea unor intelectuali din Centrul si Sud-Estul Europei fata de ideologia fascista. Explicatiile au pornit de la existenta unor idei nationaliste, xenofobe inca din secolul al XIX-lea, la acestea adaugandu-se un puternic sentiment religios, de apartenenta la crestinism. Astfel ca in Polonia se vorbea de “bunul polonez”, identificat cu catolicul, evreul devenind intruchiparea burghezului instarit, urat de toti. În spatiul ortodox, intelectualii vorbeau despre superioritatea ortodocsilor, acestia avand sansa de mantuire, in comparatie cu evreul, a carui suferinta era absurda. Miscarea nationalista a fost pregatita, inca din secolul XIX, si de miscarile culturale, cultura devenind un argument politic, in sensul ca, daca politica divide, cultura uneste. Pe acest fond a prins radacini ideologia fascista, care era un curent al vremii respective. Cazul lui Mircea Eliade a stat in centrul atentiei mai multor comunicari care incercau sa identifice modelele cultural-ideologice care l-au impins pe tanarul savant sa imbratiseze ideologia totalitara.
Horst Juninger a adus in discutie neonazismul existent astazi in Germania, iar Tzvetkov a vorbit despre ideile de extrema dreapta promovate de “odraslele” fostelor cadre din aparatul de Securitate din timpul comunismului in Bulgaria.
Vineri, 25 noiembrie, a fost vizionat un documentar, realizat de Lucia Hossu Longin, dupa Jurnalul lui Mihail Sebastian, urmat de discutii pe tema cartii traduse de curand in germana de Edward Kanterian.
Asa cum a spus Andrei Oisteanu, ambele “documente”, ne fac sa intelegem Holocaustul nu numai ca exterminare, ci si ca ucidere sociala, uneori mai grea decat cea fizica. Edward Kanterian a insistat mai mult asupra Jurnalului, cartea avand parte, in Germania, de vreo 52 de recenzii, ceea ce este extraordinar pentru un autor roman. In cuvintele lui Geo Serban, cartea, iar acum si documentarul reprezinta un examen de constiinta pentru orice intelectual roman.

http://www.revista22.ro/html/index.php?art=2244&nr=2005-11-30

Scris de Admin 09.10.06 9:30

Holocaustul in scoli, sub forma de cursuri optionale
In unitatile de invatamant gimnaziale si liceale din Bucuresti sunt organizate 12 cursuri optionale pe tema Holocaustului, care fac parte din curriculum, la decizia scolii. Azi se comemoreaza Ziua Holocaustului din Romania in 6 unitati de invatamant din Capitala, avand sesiuni de referate, vizionarea filmului „Trenul vietii“.

Scris de Admin 07.10.06 8:14

S-au descoperit conturile deschise de evreii din România în timpul războiului
Documente ale Securitatii, declasificate acum de Bucuresti, vor clarifica soarta depozitelor de fonduri evreiesti "romanizate" din bancile elvetiene, scrie cotidianul "Le Courrier", citat de ziarul "Adevarul". Potrivit Congresului Mondial al evreilor (WJC), intr-o nota a Securitatii, s-a gasit numarul unui cont al imputernicitului guvernului Antonescu pentru reglementarea regimului evreilor in Romania, Radu Lecca. Acesta a fost cel care s-a ocupat de "romanizarea" banilor evreilor din Romania. Fondurile depuse de Lecca au fost blocate de Berna la venirea comunistilor in Romania. Presedintele Federatiei Comunitat,ilor Evreiesti, Aurel Vainer, a declarat ca nu a fost inca informat de gasirea acestei note a Securitatii.
http://www.isro-press.net/Portal/index.php?option=com_content&view=article&id=513:bd-412&catid=113:bd-2006-2007&Itemid=59

Scris de Admin 06.10.06 16:50

"In Republica Moldova nu se poate vorbi de un anti-semitism oficial" - Interviu cu Teodor Magder, directorul executiv al Asociatiei Comunitatilor Evreiesti din Republica Moldova, realizat de postul Radio Europa Libera

Reporter: Ce a insemnat pogromul din 1903 in istoria si pentru comunitatea evreiasca din Chisinau?
Teodor Magder: Ceea ce s-a intimplat la Chisinau acum 100 de ani, zguduitoarea tragedie a pogromului, a facut ca acest eveniment sa devina un fel de simbol al celor petrecute in secolul al XX-lea. Aceste fapte abominabile, care au avut loc in orasul nostru atunci si care au dus la pieirea a 49 de vieti omenesti, nemaivorbind de numarul ranitilor, care depasea 500, lucrul acesta a avut un ecou foarte mare in lume pe timpuri si continua sa fie studiate toate mecanismele care au dus la acest pogrom. Motivul... Acele invinuiri absurde de niste asasinate din motiv ritual au fost perpetuate. Ecoul a fost foarte larg. Pogromul acesta a produs, as spune, o schimbare de mentalitate in evreimea din foarte multe tari, a dat un impuls miscarii de faurire sau de restaurare a stravechiului stat evreiesc, a patriei evreilor de pretutindeni - este vorba de statul Israel. Acest lucru este considerat de unii drept un fenomen precursor al holocaustului si al actualului terorism.S-a pastrat in amintirea oamenilor, s-a pastrat in zecile si sutele de lucrari stiintifice publicate si in asta consta actualitatea lui astazi.

R: Credeti ca acum se respecta drepturile minoritatilor si ale minoritatii evreiesti in special in Republica Moldova?
T.M: Problema drepturilor omului o punem acum, in ultimii 13ani, de cind existam ca stat suveran, spre deosebire de situatia care era in trecut si cind nu se punea aceasta chestiune. Aceste drepturi erau reduse la niste formule in cea mai mare parte. Astazi, Moldova, fiind un stat multi-etnic, in care convietuiesc in pace si buna intelegere zeci de minoritati etnice, pune aceasta problema si o rezolva. In linii mari se rezolva pozitiv, desi sint unele momente care nu si-au gasit inca o solutie; ceea ce s-a intimplat acum 100 de ani si ceea ce s-a intimplat in anii razboiului, holocaustul, aproape ca nu este reflectat in manualele noastre de istorie. Lucrul acesta trebuie facut nu pentru a gasi sau a cauta vinovati, ci pentru a crea o situatie in care repetarea unor asemenea fenomene dramatice, tragice sa nu mai aiba loc, sa fie imposibile in viitor.

R: Dar se poate vorbi in Republica Moldova despre un anti-semitism? Si, in raport cu evreii, cum considerati situatia altor minoritati nationale in Republica Moldova?
T.M: Parerea mea in aceasta privinta este ca astazi noi aici nu avem un anti-semitism de stat, in sensul ca evreii din Moldova se bucura, potrivit legislatiei, de toate drepturile si obligatiile pe care le au si celelalte minoritati etnice. Dar situatia este de asa natura ca ar fi bine probabil sa fie rezolvata si problema reprezentarii acestor minoritati in aparatul de stat, in aparatul Guvernului, in Parlament. Totusi, noi nu avem astazi un anti-semitism de stat si nu avem anti-semitism nici ca fenomen social, deoarece in republica nu avem nici un partid politic, nici o organizatie, as spune, si nici o publicatie, nici un ziar care sa propage aceste pareri eronate si invechite si, de fapt, inadmisibile.[DIVERS]

Scris de Admin 06.10.06 16:49

Comemorare a primului pogrom al secolului trecut

CHISINAU - Luni 7 aprilie s-au implinit 100 de ani de la primul pogrom al secolului XX, in care, vreme de trei zile, au fost urmariti si in cele din urma omoriti 46 de evrei. Pogromul a avut loc la Chisinau, in vremea in care Basarabia era parte a Imperiului Tarist. Pentru a participa la solemnitatile de comemorare, la Chisinau a sosit o delegatie din Israel, condusa de ministrul infrastructurilor, Aliodor Libermann, care este originar din Moldova.
Presedintele Vladimir Voronin, insotit de alte oficialitati moldovene, a fost prezent la ceremonie. "Noi tinem minte si vom cinsti memoria celor care au murit atunci si vom sterge din memoria pamantului nostru numele brutelor si ticalosilor care au savarsit pogromul de la 1903. Autorii si cei care savirsesc pogromuri nu au nationalitate, nu au credinta, iar crimele lor nu pot fi revizuite niciodata din istorie", a declarat in numele oficialitatilor moldovene Vladimir Voronin.
Atunci, la inceputul secolului XX, Chisinaul devenea centrul unor atrocitati care aveau sa cutremure lumea si care constituiau, de fapt, inceputul altora. Instigate de autoritatile ruse tariste, bande de membri ai asa-numitei "Sute negre", grupare a unor extremisti xenofobi si antisemiti, au declansat pogromul in care aproape 50 de evrei au murit, altii 500 fiind raniti. Peste 2000 de case au fost atunci distruse. (DIVERS)

Scris de Admin 02.10.06 15:17

Minoritati sub trei dictautri un documentar necesarBUCURESTI - Minoritati sub trei dictaturi este un documentar despre minoritatile etnice din Romania, difuzat saptaminal de TVR 2 de mai bine de un an, si care a inceput cu prezentarea situatiei evreilor. Regizorul care s-a ocupat de culegerea informatiilor, montarea si apoi difuzarea documentarului pe postul national de televiziune este Cristian Hadji-Culea, fost director al TVR, in prezent profesor de regie de teatru la UNATC.
Proiectul a demarat in 2001, cind Hadji-Culea a inceput sa citeasca tot felul de materiale despre evrei, documentindu-se, in acelasi timp, si in privinta regimului antonescian (era fascinat de cultul fata de Antonescu) si a modului in care evreii traiau in acea perioada. Intrucat informatiile au fost numeroase, Hadji-Culea si-a propus sa realizeze un documentar despre evrei, acestia urmind sa fie surprinsi in evolutia lor, atit inainte de anul 1944, cit si dupa, ultimele episoade surprinzind si perioada de pina in anul 1989. De ce evreii? Pentru ca ei sunt un caz special, iar Holocaustul a ucis atit de multi evrei, a spus regizorul Hadji-Culea.
Impreuna cu o echipa formata numai din citeva persoane, Hadji-Culea a inceput sa intervieveze evrei in virsta, care au fost martori la diverse evenimente istorice (au fost in lagare, au vazut care erau relatiile cu jandarmii din ghetourile din Transnistria, de exemplu). Totodata, au mai fost intervievati istorici, care au rolul de a comenta si de a reconstitui evenimentele prin prisma povestilor de viata ale celor intervievati. Astfel, s-au adunat in jur de 180 de interviuri, care sunt concentrate in jurul unui subiect anume. Cele peste 50 de episoade a cite 27 de minute fiecare sunt difuzate saptaminal de TVR 2, in primavara fiind asteptata inceperea unei alte serii, dedicata rromilor. Si acestia vor fi surprinsi pe parcursul dictaturilor carlista, antonesciana si comunista.
Scopul acestui documentar, asa cum spune insusi regizorul, este de a descoperi raportul acestor regimuri cu minoritatile, tratind, in primul rind, raportul cu minoritatile nationale: dupa evrei si rromi, vor fi episoade dedicate germanilor, maghiarilor, basarabenilor, dar si unor grupuri devenite, intr-o anumita perioada, intolerabile (de exemplu, homosexualii sau malagambistii boemii anilor 40).
In crearea acestui material, am plecat de la supararea mea, pentru ca in Romania majoritatea considera ca poate face orice. De fapt, toti facem parte dintr-o minoritate, intr-un fel sau altul, a spus Hadji-Culea. Documentarul isi propune sa devina o monografie a holocaustului evreiesc in Romania. Mai mult, credem ca acest demers va restitui o parte mai putin cunoscuta a adevarului istoric, si, in acelasi timp, va permite o noua apropiere de comunitatile originare din Romania, aflate acum in afara frontierelor tarii. Este un efort considerabil, dar necesar, a declarat regizorul Hadji-Culea cu alta ocazie.
Daca nu ati avut pina acum ocazia sa urmariti acest documentar, o puteti face in fiecare luni, pe TVR2, de la ora 09:00 sau miercuri, incepind cu ora 18:30 daca nu cumva se difuzeaza vreun meci de fotbal, a spus regizorul Hadji-Culea pe un ton glumet. Hadji-Culea.
http://www.divers.ro/cgi-bin/buletin_ro.py?id=236#3569

Scris de Admin 24.09.06 11:02

FCER vrea masuri pentru eradicarea antisemitismului
Federatia Comunitatilor Evreiesti din Romania a adresat ieri un Comunicat de Presa, semnat de deputatul Aurel Vainer, presedintele FCER, institutiilor abilitate ale statului prin care solicita luarea de masuri concrete care sa duca la eradicarea antisemitismuluii si xenofobiei. Se subliniaza "cu mahnire si indignare", ca in presa scrisa si audiovizuala continua sa apara materiale care contravin convietuirii civilizate intre diferite etnii, consolidarii democratiei, procesului de integrare a Romaniei in structurile euro-atlantice. Continua de asemenea sa fie propagate opinii si idei cu caracter antisemit, de negare a Holocaustului, acuzatii denigratoare la adresa Israelului si despre asa zisa "invazie" evreiasca in Romania. FCER este indignata de faptul ca s-au inregistrat noi cazuri de profanare a cimitirelor evreiesti si de insciptii antisemite, iar in librarii si in comertul stradal sunt vandute publicatii si carti cu caracter fascist, antisemit si de elogiere a miscarii legionare. Unele televiziuni permit in talk-show-uri sau emisiuni culturale vehicularea de idei si insulte antisemite, in contradictie cu directivele Consiliului National al Audiovizualului. Sesizarile si plangerile adresate autoritatilor nu au fost urmate de luarea unor masuri concrete, iar Politia nu a reusit sa-i gaseasca pe faptasii actelor de profanare a cimitirelor si a unor lacase de cult evreiesti. Comunicatul atrage atentia ca nu sunt suficiente vorbele frumoase, rostite de catre reprezentanti ai institutiilor de stat, sunt necesare fapte concrete. In finalul Comunicatului se arata: "FCER solicita statului si societatii romanesti sa se opuna cu responsabilitate si in mod hotarat la tot ce atenteaza la o viata in normalitate pentru toti cetatenii tarii".
http://www.ziua.ro/display.php?id=188756&data=2005-11-18

Scris de Admin 21.09.06 20:01

Pedepse mari pentru profanatorii de morminte evreiesti

"Profanarea cu orice mijloace a unui mormant, a unui monument sau a unei urne funerare ori a unui cadavru se pedepseste cu inchisoare de la trei luni la trei ani". Aceasta este una din prevederile Ordonantei de Urgenta privind reglementarea dreptului de proprietate al Federatiei Comunitatilor Evreiesti din Romania asupra lacasurilor de cult, cimitirelor si altor imobile destinate activitatii Cultului Mozaic. Se stabileste ca bunurile comunitar-religioase au caracter sacru si pot fi grevate de servituti de utilitate publica. Purtatorul de cuvant al Guvernului, Claudiu Lucaci, a explicat necesitatea acestei ordonante prin faptul ca trebuie aduse reglementari care sa tina seama ca, spre exemplu, in tara sunt "800 cimitire evreiesti, din care 600 in localitati unde nu mai sunt evrei". In acelasi timp, in Europa se constata o "recrudescenta a xenofobiei". Claudiu Lucaci a precizat ca in "doua-trei luni" va fi prezentata si o ordonanta privind cultul greco-catolic.

Scris de Admin 21.09.06 17:42

Holocaustul imaginar din Romania

Dupa oficialitatile evreiesti, in timpul celui de-al doilea razboi mondial, in Romania, a avut loc un Holocaust in timpul caruia si-au pierdut viata aproximativ 420000 de evrei. De ani de zile, guvernarea antonesciana a fost considerata cea mai antisemita guvernare, dupa cea nazista, din Europa. Diferite organizatii ale evreilor din Israel si din diaspora il plaseaza pe Antonescu pe locul doi intr-un clasament al criminalilor de razboi, dupa tipul cu mustacioara si numele Adolf.
Obisnuite cu mersul cocosat in fata oricui nu-i roman si are un cuvant de spus in mersul politicii mondiale, autoritatile de la Bucuresti au adoptat de-a lungul timpului aceeasi atitudine slugarnica si in ceea ce priveste problema unui imaginar Holocaust petrecut pe teritoriul Romaniei, in perioada 1941-1944. Asta in timp ce ungurii ii organizeaza funerarii fastuoase si-i ridica statui celui care a fost Horthy.
Deportari inexistente
Nimeni nu incearca sa conteste faptul ca in perioada respectiva s-au petrecut numeroase abuzuri, numai ca romanii au “beneficiat” in egala masura de ele. Intr-o lucrare impresionanta prin volum si cantitate de informatii, a lui Raul Hilberg, aparuta la Editura Hasefer, Exterminarea evreilor in Europa, capitolul rezervat deportarilor evreilor nu aminteste nici un transport de evrei plecat din Romania spre lagarele de exterminare. In schimb, oricine poate gasi informatii despre masivele deportari desfasurate in Norvegia, Danemarca, Olanda, Luxemburg, Olanda, Belgia, Franta, Italia, Serbia, Slovacia, Bulgaria si Ungaria. In acelasi timp, lucrarea lui Hilberg aminteste si de miile de romani asasinati in aceeasi perioada (multi dintre acestia erau chiar legionari).
Se trece cu vederea destul de usor peste faptul ca, evreii deportati de pe teritoriul de astazi al Romaniei se aflau sub alte guvernari. Moshe Carmilly-Weinberger, fostul Sef-rabin al comunitatii israelite din Cluj, profesor emerit la Yeshiva University din New York, in Istoria evreilor din Transilvania (1623-1944), tine sa precizeze ca mii de evrei au scapat de Holocaust cu sprijinul autoritatilor romane.
Unul din sefii minoritatii evreiesti din Romania postdecembrista, dr.Alfred Harlaoanu remarca in Istoria universala a poporului evreu, meritele romanilor in salvarea conationalilor sai de la Holocaust. Despre masacre in masa petrecute in Romania nu gasim nici o informatie in cartea lui Josy Eisenberg, O istorie a evreilor. Pana si cel mai mare detractor al maresalului Antonescu, fostul Sef-rabin al Romaniei, Moses Rosen, afirma intr-o lucrare mai mult decat penibila, Primejdii, incercari, miracole ca, in timpul rebeliunii legionare din 21-23 ianuarie 1941, a fost salvat de doua ori de oamenii maresalului Antonescu. Fapt care nu l-a oprit sa-l catalogheze toata viata pe Maresal cu epitetul de Criminal.

Ne doare rau

Imi displace profund atitudinea mai mult decat retinuta a politicienilor romani in fata acuzelor oficialilor de la Tel Aviv; unde sunt gropile comune de pe teritoriul Romaniei (nimeni n-a descoperit macar una), de ce pe harta de la Auschwitz Romania nu apare ca unul dintre statele furnizoare de detinuti pentru crematorii, si de ce nu aminteste nimeni de faptul ca germanii au recunoscut faptul ca progromul de la Iasi a fost pus in practica de trupele Wermachtului si ca trupele romane n-au fost implicate in respectivul masacru?
N-am inteles niciodata de ce un om de valoarea lui Elie Wiesel (despre care am aflat cu regret nespus ca este bolnav, dar in afara oricarui pericol) afirma ostentativ ca familia lui a fost deportata din Romania. Nu cred ca laureatul premiului Nobel nu stie ca, la vremea aceea, Sighetu Marmatiei nu facea parte din teritoriul romanesc, dupa cum nu cred in afirmatiile unor istorici evrei potrivit carora Romania a fost singurul stat din perioada celui de-al doilea razboi mondial, exceptand Germania, in care a existat un plan de exterminare a evreilor.
Cu certitudine au existat romani care au colaborat cu nazistii in perioada respectiva, dupa cum au existat colaborationisti si printre francezi, belgieni, norvegieni, danezi sau olandezi. Culpabilizarea unei natii pentru pacatele unor indivizi este o exagerare si o denaturare a istoriei care nu poate folosi nimanui. E ca si cand, astazi, am culpabiliza intregul popor evreu pentru faptul ca o mare majoritate a liderilor comunisti din toate statele europene a fost de nationalitate evreiasca, caz in care Holocaustul Rosu ar putea fi considerat o creatie iudaica. Reactia evreilor ar fi extrem de dura. Fata de recentele remarci ale Guvernului israelian nu putem spune decat ca aceste cuvinte ”ne” doare. Rau…
http://www.gazetademaramures.ro/fullnews.php?ID=497

Scris de Admin 17.09.06 17:31

Evrei si români în vara lui 1940

Un excesiv partizanat, de neadmis într-o prezentare stiintifică,
tinde să creeze o imagine falsă asupra unui moment dramatic din
Istoria românilor invazia sovietică în Basarabia si Bucovina de
Nord în 1940. Principala problemă căreia i se vrea o concluzie
deformatoare a adevărului este raportul români-evrei în timpul
aplicării ultimatumului URSS-ului. Pentru a se atinge acest tel, se
recurge numai la amintirile (după 60 de ani!) ale evreilor trăitori
în acel moment. Dar, sursa esentială ce trebuie folosită o reprezintă
documentele de arhivă. O să prezint faptele redate într-un fond de
documente, în mare parte inedit, acela al Frontului Renasterii
Nationale. Partidul lui Carol al II-lea avea o structură proprie
paramilitară, Gărzile Nationale, cu unităti în fiecare judet si
localitate. Toate aceste unităti au transmis la Bucuresti rapoarte
amănuntite despre tot ce s-a întîmplat în timpul retragerii.
Materialul de fată este un fragment dintr-o carte a mea în curs de
aparitie: Partidul unui rege, Frontul Renasterii Nationale".
Rapoartele comandantilor Gărzilor Nationale prezentau situatia în
momentul retragerii din Basarabia si Bucovina de Nord, pe baza a mii
de declaratii ale unor participanti la evenimente si ale unor
refugiati. O primă sinteză a acestor declaratii se făcea, la Centru,
la sfîrsitul lui iulie 1940. Printre altele, se mentiona: În judetul
Fălciu, la Husi, la 2 iulie sosiseră 200 de ofiteri, fără trupă, cu
gradele rupte si în parte dezbrăcati, povestind că au fost
batjocoriti de populatia evreiască". În judetul Tutova, soldatii
veniti în conditii foarte vitrege din Basarabia, unde fuseseră
atacati si jefuiti de unităti paramilitare formate din evrei, ca să
se răzbune, aruncau pe evrei din tren, rănindu-i si omorîndu-i. În
spitalul din Bîrlad, au fost internati 40 de evrei, bătuti de către
soldati". Ostasii veniti de pe Prut, foarte indisciplinati si
furiosi, prădau magazinele evreiesti. Comandantul Gărzilor Nationale
Galati anunta: însisi ofiterii rusi s-au mirat de dezordinea din
Armata Română. Armata rusă s-a purtat corect, dar populatia
evreiască din satele basarabene a batjocorit Armata Română,
dezarmînd, dezbrăcînd si insultînd soldatii români". La Reni au fost
capturati 17 soldati români, care au dispărut. La Ungheni, 200 de
evrei si comunisti au oprit, lovit si insultat pe ostasii români care
se retrăgeau. Colonelul R. Miculescu, comandantul unui regiment de
cavalerie, a declarat că unele unităti românesti au fost înconjurate
de trupe blindate rusesti, iar populatia civilă deshăma caii de la
trăsurile regimentare românesti, sub motiv că animalele erau din
Basarabia". La 1 iulie, subunităti izolate din Regimentele 3
Grăniceri si 17 Artilerie, provocate fiind de populatia evreiască
din periferia orasului Dorohoi, au ripostat prin focuri, omorînd
circa 50 de femei, bărbati si copii. Aceste elemente izolate au fost
linistite de unitătile din Garnizoană". La 28 iunie, ora 16.30,
Armata rusă a dat drumul să plece unui tren cu refugiati, care
fusese oprit de evrei si comunisti" la Cernăuti. Un alt martor
declara: Evreii si Armata Rosie au dezarmat ostasii români la
Storojinet, i-au urcat în camioane si i-au expediat într-o destinatie
necunoscută". Evreii, parte dintre ruteni si Armata Rosie au pus
stăpînire pe bagajele si vehiculele cu care plecaseră refugiatii din
nordul Bucovinei si din Hotin. În Cernăuti, evreii comunisti, pe 28
iunie, au amenintat cu grenade pe directorul Penitenciarului si au
dat drumul celor arestati. Un locotenent de jandarmi a ordonat
plutonului său să tragă în comunisti; au fost morti si răniti. După
retragerea jandarmilor, însă, toti detinutii au fost eliberati;
ajunsi în Piata Ghica Vodă, au împuscat cîtiva gardieni din oras;
unii dintre puscăriasi, avînd încă lanturile la picioare, dar cu
pistoale în mîini, trăgeau în jandarmi; acestia au răspuns, rănind si
cîtiva civili. Mai multi germani din localitate au venit în ajutorul
jandarmilor. În Gara Crasna, un evreu a tras cu arma într-un soldat
român; evreul a fost linsat de populatie. Evreii din Noua Sulită au
distrus podul de peste Prut si, din această cauză, populatia, care
voia să se refugieze, nu a mai putut să o facă; a fost ajunsă de
Armata Rosie si i s-au luat toate bunurile cu care plecase. În multe
localităti, evreii au arborat steaguri rosii pe clădirile oficiale,
înaintea venirii rusilor. Dar, în Hotin, si un român, chiar fost
politist, a făcut acelasi lucru. În calitatea respectivă, Organizatia
comunistă condusă de 2 evrei si 2 români s-a dovedit foarte
activă. La Soroca s-au constituit, la 28 iunie, bande de teroristi
evrei, în oras evreii fiind majoritari: 14.000 din cei 20.000 de
locuitori". Au împuscat pe avocatul Stănescu. Maiorul Rodacovici,
fost primar la Bolgrad, a fost sfîsiat de viu. La Ismail, O evreică
din oras, fostă condamnată la închisoare, a îmbrăcat o bluză rosie
si, în fruntea mai multor comunisti, a plantat drapelul rosu pe mai
multe clădiri oficiale"; la 28 iunie, ora 12, a încercat să se urce
pe un slep cu refugiati români si a fost împuscată. În tot sudul
Basarabiei protagonistii batjocoririi si atacării ostasilor români,
pe lîngă evrei, au fost si găgăuzii si bulgarii. Din toată Basarabia
se anuntau agresiuni individuale, avîndu-i ca autori pe comunistii
evrei. Căpitanul Pasăre relata că la trecerea Prutului fuseseră multe
incidente; la Reni a fost o adevărată revolutie", cu 2.000-3.000 de
participanti, printre care multi comunisti din Galati". Din unele
rapoarte rezultă că desi se plasaseră în tabăra rusă, chiar si multi
evrei au avut de suferit de pe urma noilor stăpînitori. În Herta,
tancurile sovietice intraseră dirijate de evreii Brandes si Zechei;
după intrarea rusilor, evreii s-au dedat la acte de violentă
împotriva românilor; au întîmpinat cu mare însufletire pe
rusi, strigînd ura si spunînd că au venit ai nostri"; apoi, au dat
un mare banchet pentru rusi. Cu toate acestea, Armata Rosie a luat,
atît de la evrei, cît si de la români, tot avutul lor si l-a dus în
Rusia". Documentele FRN indică foarte multe dezordini în teritoriile
rămase României, pe lîngă noile granite de la Est; autorii erau, de
obicei, soldati refugiati si rătăciti de unitătile lor. Jandarmii au
intervenit, restabilind ordinea, la cererea autoritătilor locale.
Analizînd rapoartele comandantilor Gărzilor Nationale din teritoriile
ocupate, se poate constata, ca numitor comun principal, consemnarea
situării evreilor de partea ocupantului sovietic. Opinia publică
românească a receptat imediat acest fapt si, pe fondul unor
animozităti mai vechi, s-au întărit sentimentele antisemite. Si
ziaristii străini acreditati în România constatau acest lucru. La 1
iulie 1940, Radio Roma prezenta pe larg ura evreilor fată de români
în orasele ocupate de trupele sovietice", dar si ostilitatea
românilor. Messagero" scria, tot pe 1 iulie, că la Chisinău evreii
iesiti pe străzi si-au descărcat ura împotriva românilor" si,
datorită acestui lucru, s-a creat o atmosferă foarte ostilă evreilor.
În această atmosferă, vina pactizării cu inamicul a fost aruncată
asupra întregii populatii evreiesti si s-au găsit indivizi izolati
sau grupuri răzlete de soldati, care s-au considerat îndreptătiti să-
i pedepsească pe toti minoritarii respectivi. Dintre toate aceste
acte de răzbunare, cel mai dramatic s-a petrecut la Dorohoi. Din
rapoartele Gărzilor rezultă si faptul că, peste tot, autoritătile
Statului român au intervenit pentru a stopa actiunile antievreiesti.
Din documentele mentionate se desprind două concluzii: mai întîi,
faptul că doar o parte din evrei au fost ostili românilor si au
actionat împotriva acestora, ca urmare, generalizarea nu este
conformă cu adevărul; apoi, faptul că actele de represiune împotriva
evreilor nu au fost comandate de la Bucuresti, ci au fost initiative
singulare sau de grup, peste tot reprezentantii autoritătilor
intervenind pentru a lichida conflictele. În mai multe cazuri, la
aceleasi concluzii a ajuns si istoricul evreu Jean Ancel, care
scria: Trebuie notat că nu toate informatiile erau false si că au
fost evrei care au ofensat, într-adevăr, militari ai Armatei Române".
Este, evident, o recunoastere minimă, sub semnul subiectivismului,
asa cum, sub acelasi semn, pot fi plasate si relatările românilor.
Coroborate, documentele mai multor institutii, emise independent
unele de altele, duc la concluzia unor fapte mult mai grave decît
simple ofense". Chiar în epoca respectivă, reprezentanti de frunte
ai comunitătii evreiesti din România au recunoscut si condamnat
actiunile antiromânesti. Achile Saraga, fost ajutor de primar general
al Bucurestilor (nepotul librarilor Saraga din Iasi), precum si
avocatul Cohen, au predat un memoriu lui Al. Vaida-Voevod, consilier
regal, în care deplîngeau soarta tării si, totodată,
exprimau protestul împotriva actelor de teroare săvîrsite de
coreligionarii nostri în Basarabia si Bucovina".
Asadar, Istoria acelor momente este mult mai complexă decît se
încearcă astăzi a se prezenta. Partizanatul, fie proevreiesc, fie
proromânesc, nu este de admis, pentru că imaginea epocii, oferită
astăzi opiniei publice din România, trebuie să se apropie cît mai
mult de adevăr. Istoricul are datoria de a trage concluzii numai în
conformitate cu litera documentelor vremii, iar pentru rezultatul
muncii lui nu este normal a fi acuzat nici de antisemitism, nici de
antiromânism. Normal este să fie lăsat să lucreze în liniste, fără
presiuni, fără legi care să-i impună să creadă un anumit lucru
stabilit de guvernanti.
Prof. univ. dr. Petre Turlea
http://www.romare.ro/revro/curent/vulcan.htm

Scris de Continut sponsorizat

IN ROMANIA[1]

IN ROMANIA[1]

COPIII HOLOCAUSTULUI

Memorialul Holocaustului

Romania si Holocaustul o relatie ambigua

PITA LUI DUMNEZEU

Muzeul Holocaustului-Romania

VICTIME ŞI CĂLĂI

Iran: Israelul este "o tumoare"

Din nou despre Holocaust

MASACRUL HORTHYST DE LA MOISEI!

Cimitirul Evreiesc din Arad a fost devastat

Comemorarea Holocaustului , de Gheorghe PARASCAN

Vânzarea de oameni, sursă pentru Averea Diavolului

Antisemitism la Steaua si Dinamo

Ziua Holocaustului comemorată şi la Botoşani

S-a pus piatra de temelie la Monumentul Holocaustului

Intelectualii si fascismul

Holocaustul in scoli, sub forma de cursuri optionale

S-au descoperit conturile deschise de evreii din România

In Republica Moldova nu se poate vorbi

Comemorare a primului pogrom al secolului trecut

Minoritati sub trei dictaturi un documentar necesar

FCER vrea masuri pentru eradicarea antisemitismului

Pedepse mari pentru profanatorii de morminte evreiesti

Holocaustul imaginar din Romania

Evrei si români în vara lui 1940

Re: IN ROMANIA[1]