Al Doilea Razboi Mondial[2-----]

 Inaintarea germanilor si italienilor spre Canalul de Suez, prin Egipt, a fost franata de aliati in Prima Batalie de la El Alamein (iulie 1942). Atunci, trupele blindate ale lui Rommel se apropiasera la aproximativ 80 de kilometri de Alexandria (nordul Egiptului). Trupele britanice si aliate (provenind din Australia, Noua Zeelanda, Grecia etc.) ar fi trebuit sa indeparteze pericolul nazist din acea regiune, dar sub comanda generalului englez Claude Auchinleck nu au reusit. Atunci Churchill l-a inlocuit cu generalul Bernard Montgomery. Mutarea a fost una favorabila, caci infruntarea cu fortele germane si italiene va fi una plina de glorie.

 Generalul Montgomery a elaborat in vara lui 1942 un amanuntit plan de lupta, dovedind o cunoastere exceptionala a conditiilor desertice si a posibilitatilor trupelor de infanterie, blindate si mecanizate dislocate de aliati in acea regiune strategica. Vestile proaste pentru puterile Axei au continuat. Generalul Rommel se imbolnaveste si Hitler este de acord cu chemarea lui in Germania, la un sanatoriu. In locul sau este numit generalul Georg Stumme, sosit in desert (culmea!) din gerul rusesc (Hitler invadase URSS, in 1941, pentru a ocupa Moscova).

 Aliatii si-au pregatit foarte bine a doua confruntare de la El Alamein. Prima grija a lui Montgomery a fost realizarea culoarelor de inaintare (pentru infanterie usoara si blindate) prin vastele campuri de mina ale nemtilor. In acest sens, s-a folosit detectorul de mina pus la punct de locotenentul polonez Jozef Kosacki (dispozitiv folosit cu succes si la debarcarile aliatilor in Italia si Normandia). Inaintarea aliatilor a inceput la 23 octombrie, cu toate miscarile strategice executate foarte exact si cu sustinere de artilerie grea si usoara. Montgomery a reusit in primele zile sa distruga cartierul general al nemtilor. Iar generalul Stumme, profund deprimat de dureroasa infrangere, a murit dupa un infarct. Rommel a fost scos de Hitler din sanatoriu si dus in Egipt, insa aceasta schimbare nu a modificat soarta bataliei. Britanicii si aliatii lor au maturat litoralul egiptean, determinandu-i pe nemti si italieni sa se retraga. Victoria definitiva s-a consemnat la 11 noiembrie 1942.

 Strategia britanicilor, incununata de succes, l-a determinat pe Winston Churchill sa declare: „Inainte de El Alamein nu am avut victorie. Dupa El Alamein nu vom avea infrangere”. In culisele acestei declaratii statea satisfactia de a constata superioritatea utilajelor britanice in conditiile de desert si eficienta serviciilor secrete, care au interceptat multe dintre telegramele comandantilor Axei. Practic, prin aceasta victorie, aliatii inchideau un front si deschideau perspectiva debarcarii in Italia si alungarii lui Mussolini.