ISTORIE=ROMANIA

Valentin Dimitriuc pleaca de la ideea ca istoriografiei noastre pâna în secolul al XIV-lea îi pot fi reprosate mai multe aspecte. Primul ar fi ca se considera ca istoria românilor începe doar dupa cucerirea romana, acceptându-se faptele romanizarii ca o cutuma de care nu putem scapa. Sunt omise dovezi arheologice ale istoriei stramosilor nostri, tracii, tracii, dacii.

 În al doilea rând se neaga faptul ca romanii au plecat din Dacia Traiana ca rezultat al luptei permanente duse de populatia autohtona, retrasa în afara granitelor traiane, aliata cu getii si dacii liberi si cu gotii migratori. În al treilea rând se neaga, scrie Valentin Dimitriuc, afirmarea existentei poporului nostru, închegat si organizat în forme statale si nu doar în triburi sau uniuri de triburi precum migratorii, în cei 1000 de ani de cotropiri barbare. În al patrulea rând, deseori s-a negat faptul ca statele independente si unitare ale poporului nostru ar fi existat pe teritoriile strabune si pe vremea lui Burebista, Decebal, Gelu, Glad, Menumorut, Salunas, Ahtum, Litovoi, Ioan, Farcas, Negru Voda, Dobrotici si multi alti regi, duci si voievozi care au stapânit pamânturile noastre.

 Ultimul repros se refera la constructiile artificiale legate de romanizare. Astfel, nu este întâmplatoare alegerea ca figura centrala a volumului 3 din „Întâlniri cu istoria noastra”, cea lui Mihai Viteazul, cel care a reusit sa asigure unirea sub conducerea sa, în anul 1600, a celor trei tari românesti, }ara Româneasca, Moldova si voievodatul Transilvaniei. În fond, un eveniment care a dat semnalul, dupa cum spune Valentin Dimitriuc, întregului popor român si întregii Europe „ca mai devreme sau mai târziu natiunea româna va reusi unirea în acelasi teritoriu national, luptând permanent, hotarât si cu mult curaj, opunându-se tendintelor destabilizatoare ale marilor puteri (Imperiile Otoman, Habsburgic si Rusesc)..., concretizându-se în afirmarea Principatelor Unite independente, între 1859-1863, apoi a României complet libere în 1877-1878 si a României Mari în 1918.

În volumul 4 al lucrarii lui Valentin Dimitriuc sunt descrise evenimentele prin care s-a reusit obtinerea independentei absolute si afirmarea României Mari, în granitele stravechiului stat geto-dac al lui Burebista si Decebal, eroul central fiind regele Ferdinand I, supranumit si Unificatorul. Fara sa fie un curs de istorie, acest ciclu de carti apartine literaturii istorice, motiv pentru care autorul a tinut sa includa si capitole istorico-literare, ceea ce face ca lectura sa fie una placuta, captivanta chiar, plina de informatii utile.