Like/Tweet/+1
Ultimele subiecte
» TEXT ITINERARIU SEFARD DIN IMPERIUL OTOMAN IN TARILE ROMANE2Scris de Admin 26.08.17 22:37
» TEXT ITINERARIU SEFARD DIN IMPERIUL OTOMAN IN TARILE ROMANE1
Scris de Admin 26.08.17 22:36
» Comunitatea evreiască din Botoșani (2)
Scris de Admin 26.08.17 22:30
» Comunitatea evreiască din Botoșani (1)
Scris de Admin 26.08.17 22:30
» ITINERARIU SEFARD DIN IMPERIUL OTOMAN IN TARILE ROMANE (1)
Scris de Admin 26.08.17 22:19
» ITINERARIU SEFARD DIN IMPERIUL OTOMAN IN TARILE ROMANE (2)
Scris de Admin 26.08.17 22:18
» DESPRE ANTISEMITISMUL MAREȘALULUI ION ANTONESCU
Scris de Admin 04.08.17 23:54
» Romanizarea Romaniei 1940-44 legi antisemite, CNRomanizare
Scris de Admin 04.08.17 21:13
» ROMÂNIA LUI ANTONESCU ȘI LOGICA VIOLENȚEI(3): VIOLENŢA MILIT
Scris de Admin 05.03.17 11:01
» Anunțuri Administrative
Scris de Admin 25.02.17 20:07
ISTORIE=ROMANIA
2 participanți
Pagina 30 din 31
Pagina 30 din 31 • 1 ... 16 ... 29, 30, 31
ISTORIE=ROMANIA
Rezumarea primului mesaj :
https://sites.google.com/site/repereistoriaromaniei/
https://sites.google.com/site/repereistoriaromaniei/
Ultima editare efectuata de catre Admin in 08.03.14 21:44, editata de 8 ori
MANDRIA DE-A FI DACI
MANDRIA DE-A FI DACI
„noi nu suntem urmasii Romei, ci romanii sunt urmasii dacilor”
(Nicolae Densusianu, „Dacia preistorica”)
(Nicolae Densusianu, „Dacia preistorica”)
UITAREA ISTORIEI
Cum incepe lichidarea unui popor? Se incepe prin a-i sterge memoria: ii distrugi cartile, cultura, religia, istoria si apoi altcineva ii va scrie alte carti, ii va da alta religie, alta cultura, ii va inventa alta istorie (de origine latina, greaca, slavica, dupa momentul politic). Intre timp poporul incepe sa uite ceea ce este sau ceea ce a fost, iar cei din jur il vor uita si mai repede; limba nu va mai fi decat un simplu element folcloric, care mai devreme sau mai tarziu va muri de moarte naturala. Noile forme "istorice" vor aduce elemente si simboluri noi de adoratie care le vor indeparta pe cele vechi. Din vechiul strat spiritual vor ramane undeva la un etaj inferior al cunoasterii numai cateva expresii, traditii, impresii, fragmente de nume de localitati, munti si ape, fara un inteles aparent. Formele vechi care candva au ocupat valenta transcendentalului, vor fi deplasate de formele noi care vor dicta componenta si functia "noului popor". Asa s-a intamplat si la noi!
Silviu N. Dragomir, in lucrarea «Controverse», evidentiaza un aspect tulburator legat de pierderea, in decursul timpului, a numeroase documente istorice care ar fi fost foarte pretioase pentru restabilirea adevarului istoric in ceea ce-i priveste pe stramosii nostri, dacii. De exemplu, despre limba dacilor nu ne-au parvenit din istorie nici un fel de date certe, toate lucrarile de referinta fiind pierdute una cate una, intr-un mod cu totul straniu. Astfel, Dacia, jurnalul imparatului Caius Ulpius Traianus, s-a pierdut cu totul ilogic; Getica, scrisa de Criton, medicul personal al lui Traian, a avut aceeasa soarta; Istoria getilor, a prelatului-filozof Dio Chrysostomos, numit si Ioan Gura de Aur, s-a pierdut si ea intr-un mod total nejustificat pentru o lucrare scrisa de un filozof de o asemenea talie; Getica, o sinteza realizata de nepotul acestuia din urma, cunoscut sub numele de Dio Cassius Cocceianus, a disparut in mod similar fara nici o urma, iar din impresionanta lucrare Istoria Romanilor, scrisa in 24 de volume de alexandrinul Appianus, un istoric grec care a relatat in mod special cuceririle romane, s-a pierdut numai cartea a XIII-a, exact cea care se referea la geto-daci. Si exista inca multe alte exemple de memorii, istorii etc., printre care merita sa mentionam si poeziile lui Ovidiu scrise in limba getilor in cursul exilului sau in Dacia, la randul lor singurele versuri disparute din intreaga sa opera ramasa aproape intacta. Cu toate acestea, s-a pastrat fraza scrisa de Ovidiu: „Mi se pare ca eu insumi am uitat limba latina si am invatat sa vorbesc ca getii si sarmatii”.
PRIMUL ALFABET
In anul 1916 s-au descoperit 3 tablite de lut in asezarea Tartaria de pe Muresul transilvan. Tablitele acoperite cu semne grafice asemanatoare cu scrierile pictografice sumeriene de la sfarsitul mileniului IV i.Hr. s-au dovedit a fi, in urma cercetarilor cu 1000 de ani mai vechi decat primele marturii ale scrierii sumeriene, ele datand, deci, de acum aproape 7000 de ani.
Marija Gimbutas vorbeste despre spatiul carpato-dunarean ca despre vatra vechii Europe, considerandu-l locul unde Europa a inceput sa existe. Stiintific s-a demonstrat ca civilizatia de pe teritoriul Daciei a aparut cu foarte mult timp inaintea celorlalte. "Romania este vatra a ceea ce am numit "vechea Europa", o entitate culturala cuprinsa intre 6500-3500 B.C., axata pe o societate matriarhala, teocratica, pasnica, iubitoare si creatoare de arta, care a precedat societatile Indo-Europenizate patriarhale, de luptatori, din epocile Bronzului si Fierului. A devenit de asemenea evident ca aceasta straveche civilizatie europeana precede cu cateva milenii pe cea sumeriana, facand imposibila ipoteza conform careia civilizatia razboinica si violenta a sumerienilor ar fi fost cea mai timpurie de pe glob".
In timp ce Anglia abia se separa de continent, si din peninsula devenea insula, in spatiul dacic apareau pentru prima data in lume roata, plugul, jugul, caruta cu 2, 3 si 4 roti si primul mesaj din istoria omenirii.
In concluzie noi suntem stramosii tuturor popoarelor latine si nicidecum o ruda marginala, abia acceptata. Acest lucru ar trebui sa ne faca sa ne mandrim si nu sa cautam contraargumente.
Iosif Cuesdean: Arheologii din lumea intreaga au constatat ca pe teritoriul Romaniei se afla nucleul vechii civilizatii europene, in urma cu aproximativ 8000 de ani. Pe atunci nu existau nici greci, nici latini, dar rumanii stramosi existau, pentru ca limba rumana este cea mai veche limba europeana, de vreme ce ea este vorbita cu sunetele naturii, cu onomatopee. Greaca clasica si latina clasica sunt creatii artificiale ale elitei rumanesti, din mediul urban, plecand de la morfemele ancestrale ale rumanilor tarani.
Nu poate fi nici o indoiala ca acele sunete ce repeta sunetele din natura sunt cele mai vechi cuvinte europene. In romana exista cel putin 300 de onomatopee si cel putin 300 de cuvinte cu compunere onomatopeica, ceea ce nu mai exista in nici o alta limba europeana. Limba romana este asa de veche incat ea incepe cu sunetele din natura, primele coduri de comunicare sonora a omului primitiv european.
Este o mare absurditate afirmatia unor lingvisti cum ca dacii erau aproape muti pana la venirea romanilor lui Traian si ca ei au ajuns sa vorbeasca limbi straine in 165 de ani de ocupatie pe doar 14% din teritoriul dac al lui Decebal.
MOTIVELE SUSTINERII LATINITATII
Teoria formarii poporului roman se bazeaza pe celebra afirmatie a lui Grigore Ureche, care, nu se stie de ce, a scris ca „toti romanii de la Rim (Roma, adica) se trag”. Apoi diferiti carturari, scriitori, istorici, au dezvoltat teoria incredibila a formarii poporului roman, pe care marea majoritate a romanilor o accepta automat astazi, in ciuda incoerentei sale. Xenofilia intelectualilor romani si-a spus cuvantul, considerand civilizatia romana mult superioara traditiei dacice, cand realitatea este exact pe dos. Minciuna latinizarii/romanizarii dacilor a fost creata in secolul XIX, odata cu Scoala Ardeleana si continua intr-un mod ciudat pana in zilele noastre. Desi exista dovezi coplesitoare care ne fac sa punem la indoiala originea latina a acestui popor se continua si in zilele noastre sustinerea unei teze care pare din ce in ce mai nestiintifica. Cei care au pus in circulatie aceasta idee (originea latina a poporului nostru) au fost intelectualii din Scoala Ardeleana, care, aveau o intentie laudabila in fond, prin sustinerea latinitatii acestui popor. Un motiv politic pur. O minciuna nobila pentru un scop nobil. Au recunoscut-o Iorga, Titulescu etc.
Stapanirea maghiara din acele timpuri, sustinea ca ea este promotoarea civilizatiei vestice (de origine latina), civilizatie superioara, iar ei sunt datori sa scoata popoarele pe care le stapaneau la "lumina" civilizatiei. Sub acest pretext, ungurii au subjugat si exploatat popoarele din centrul Europei. Intelectualii romani au cautat sa combata aceasta teorie. Ei s-au folosit de cucerirea Daciei de catre romani pentru a incerca provocarea unei dispute ideologice pe aceasta tema.
Acestia au exagerat in mod evident si deliberat contributia romanilor la formarea poporului roman, mergand pana acolo incat au pretins ca noi suntem un popor latin. Cei mai categorici in respingerea oricarui amestec al romanilor cu dacii sunt Samuil Micu si Petru Maior, care isi fac din exterminarea dacilor si din faptul ca printre colonistii adusi de la Roma se aflau si familii aristocratice garantia puritatii latine a poporului roman ca si a „nobletei” sale: „... [Traian] foarte multi lacuitori au adus in Dachia din toata lumea romanilor, dara mai ales din Roma si din Italia, precum adevereaza inscriptiile, care pana-n zioa de astazi custa [exista], mai cu sama in Ardeal; din care inscriptii aceaia inca se dovedeste, ca nu numai gloate misele [din oameni de rand], ci si familii de frunte au fost duse sau stramutate in Dachia.”
Nu putem trece, desigur, nici peste erorile invatatorilor Scolii Ardelene, cu privire la puritatea latina a originii limbii si poporului roman, ca si peste alte neajunsuri derivand din aceasta conceptie gresita. Am vazut, pana acum, ca tot sustin – mai mult sau mai putin consecvent – originea romana a poporului si limbii romane. Pe aceasta linie, pentru ei, romanii nu erau decat urmasii nealterati ai colonistilor romani adusi in Dacia de imparatul Traian, dupa cum limba romana era latina vorbita de acestia, dar corupta de-a lungul secolelor, datorita influentelor straine la care a fost supusa de urmasi. Ei sustin, in principiu, disparitia elementului autohton daco-getic si, ca atare, neaga aportul acestuia la formarea limbii si a poporului roman.
Este binecunoscut faptul ca s-a incercat o latinizare fortata a limbii, care a esuat, doar pentru a dovedi acest lucru. Se dorea sa comunice faptul ca poporul roman nu are nevoie sa fie civilizat de catre asa zisii reprezentanti ai civilizatiei latine in aceasta zona. Ideea ce o sustineau este ca acest popor este urmasul poporului roman in aceasta zona si nu este nevoie ca cineva sa ne civilizeze. Poporul roman s-a nascut civilizat, s-a nascut latin. Astfel puteau sa combata pe plan ideologic stapanirea maghiara din aceste vremuri. Desi a disparut motivul pentru care s-a recurs la aceasta teorie, ideea a ramas si s-a perpetuat intr-un mod ciudat si, astazi, o invatam la orele de istorie.
Consideram ca acest lucru trebuie remediat si istoria reala a acestui popor trebuie sa fie cunoscuta de fiecare roman. Elevul roman trebuie sa stie cine ii sunt strabunii lui. Cei care cunosc istoria reala a acestui pamant sunt priviti cu circumspectie de persoanele care nu stiu adevarul si cred ceea ce au invatat.
Tot un demers in acest sens, al latinizarii poporului nostru, a fost si adoptarea cuvantului roman/romanesc/Romania asa cum il stim noi azi cand a fost creat statul Romania (fiind anume plagiata denumirea proprie Imperiului Bizantin pentru denumirea statului nou format), a fost introdus alfabetul latin, a inceput introducerea de latinisme si frantuzisme... anume atunci termenul mai vechi rumin / ruminesc / ruminie / rumineasca a fost inlocuit cu roman (cu i din a) pentru a "latiniza" mai mult in mod artificial aceste denumiri.
In lucrarea sa „Romania, inima vechii Europe”, Dr. Lucian Iosif Cuesdean sustine ca numele de „ruman” nu semnifica nicidecum „urmas al Romei” asa cum spunea Grigore Ureche in a sa lucrare, ci „om de pe rau”: „RUMAN este primul taran european. Firesc, numele lui este legat de rau. Nu exista agricultura fara apa. Rumanii sunt primul popor de agricultori din Europa. Istoria Europei incepe cu romanii. Nu poate exista nici un fel de urbanism fara agricultura, fara o sursa constanta de hrana. Rumanii nu sunt urmasii Romei, ci oamenii de pe rauri.” Cuesdean mai sustine ca mai intai au aparut „rumanii” si abia apoi au aparut „vedii” si „tracii” iar cuvantul „ruman” ar fi compus din „ru”, o eufonie, o prescurtare pentru „rau”, si „man” o eufonie pentru „man” care inseamna „om” in limbile mai multor popare inrudite „rumanilor”. Astfel se explica si obiceiul de a include numele raului in numele de grup ale „rumanilor” ex: somes-eni, mures-eni, olt-eni, arges-eni.”
Alte intamplari dubioase in legatura cu istoria noastra
Arheologii din lumea intreaga au constatat ca pe teritoriul Romaniei se afla nucleul vechii civilizatii europene, in urma cu aproximativ 8000 de ani. Pe atunci nu existau nici greci, nici latini, dar rumanii stramosi existau, pentru ca limba rumana este cea mai veche limba europeana, de vreme ce ea este vorbita cu sunetele naturii, cu onomatopee. Greaca clasica si latina clasica sunt creatii artificiale ale elitei rumanesti, din mediul urban, plecand de la morfemele ancestrale ale rumanilor tarani.
Cind profesoara de arheologie Marija Gimbutas, de la Universitatea din Los Angeles, California, a inceput sa vorbeasca despre spatiul carpato-dunarean ca despre vatra vechii Europe, locul de unde Europa a inceput sa existe, era de asteptat ca si istoricii nostri sa reactioneze la fel. Dar, din partea lor s-a auzit numai tacere. Cartile Marijei Gimbutas sunt traduse in Romania.
De asemenea, profesorii Leon E. Stover si Bruce Kraig in cartea "The Indo-european heritage", vorbesc despre Vechea Europa, a mileniului 5 i.d.H., care-si avea locul in centrul Romaniei de azi. Putem oare sa nu fim mandri?
Faptul ca noi suntem stramosii tuturor popoarelor latine si nicidecum o ruda marginala, abia acceptata, ar trebui sa ne faca sa ne mandrim si nu sa cautam contraargumente.
Nu putem sa intelegem de ce unora le este rusine cu originea lor tracica si isi inventeaza origini asa-zis nobile, de genul celei romane. Roma a fost o civilizatie social-materiala, ca si Europa de astazi, dar poporul roman si-a pastrat obiceiurile si limba din vechime (dacice) - cu influentele firesti ale trecerii timpului si contactului cu diverse civilizatiihttp://www.fundatiaromanamontreal.org/nr_55-mandria_daci.htm
Au ajuns chinezii in Dacia?
Au ajuns chinezii in Dacia?
http://www.formula-as.ro/reviste_748__144__tara-daqin.html
http://www.formula-as.ro/reviste_748__144__tara-daqin.html
SARMISEGETUZA
SARMISEGETUZA
http://www.formula-as.ro/reviste_746__144__in-raiul-regilor-daci:-sarmisegetuza.html
http://www.formula-as.ro/reviste_746__144__in-raiul-regilor-daci:-sarmisegetuza.html
Revista Agero - Istorie. Posibile puncte de legământ între D
Istorie veneţiană mai veche
Revista Agero - Istorie. Posibile puncte de legământ între Dacia romană şi Veneţia
Înainte de a exista orasul Veneţia, se formaseră deja mici comunităţi pe traseul cel mai scurt între Aquileia, oraş din Câmpia Friuli distrus de hunii lui Attila la anul 452, şi Ravenna, oraş în actuala regiune italiană Emilia-Romagna. Pe vremea invaziilor barbare, siguranţa relativă oferită de zona de coastă Veneto şi puzderia de insule veneţiene atrăgea refugiaţi din oraşele înconjurătoare, ameninţate de barbari. Un detaliu mai puţin cunoscut, dar important pentru noi, este acela că mulţi dintre veteranii legiunii Macedonica se retrăgeau la Veneto chiar din timpurile romane cele mai autentice.
Dr.Titus Filipaş >>
Revista Agero - Istorie. Posibile puncte de legământ între Dacia romană şi Veneţia
Înainte de a exista orasul Veneţia, se formaseră deja mici comunităţi pe traseul cel mai scurt între Aquileia, oraş din Câmpia Friuli distrus de hunii lui Attila la anul 452, şi Ravenna, oraş în actuala regiune italiană Emilia-Romagna. Pe vremea invaziilor barbare, siguranţa relativă oferită de zona de coastă Veneto şi puzderia de insule veneţiene atrăgea refugiaţi din oraşele înconjurătoare, ameninţate de barbari. Un detaliu mai puţin cunoscut, dar important pentru noi, este acela că mulţi dintre veteranii legiunii Macedonica se retrăgeau la Veneto chiar din timpurile romane cele mai autentice.
Dr.Titus Filipaş >>
Aurul dacilor
Aurul dacilor
La panda in Muntii Orastiei
Conform documentelor, comorile dacice din Muntii Orastiei zapacesc mintile oamenilor inca din Evul Mediu. Se sopteste ca si misteriosul Graal s-ar afla in acesti munti. Legendele locale pomenesc de tezaure uriase, ascunse in pesteri sau in pamant, dar si de cumplite blesteme abatute asupra gasitorilor, loviti de nebunie, de paralizie sau de mutilare. Cu toate acestea, goana dupa aur continua, spre disperarea arheologilor si politistilor. Am dat o fuga pana acolo, ca sa vedem ce se mai intampla.
Cica ar fi cautat fier vechi!
Acolo, hotii si "vardistii" nu se joaca, ci sunt intr-o permanenta panda unii catre altii, dupa cum ne-a informat purtatorul de cuvant al IPJ Hunedoara, subinspector Nitu Bogdan, care ne-a dezvaluit si ultima captura in munti. Astfel, politistii Compartimentului Patrimoniu din cadrul Serviciului de Investigatii Criminale si cei ai Postului de Politie Orastioara de Sus efectueaza cercetari in cauza privindu-l pe Calin H., de 31 de ani, din Orastie, locuind fara forme legale in Orastioara de Sus, fara ocupatie, fara antecedente penale, prins in flagrant in ziua de 23. noiembrie a.c., in jurul orei 22.00, in timp ce detinea si utiliza ilegal, in zona siturilor arheologice, un detector de metale marca Promet 3, in valoare de 500 de euro.
Faptasul le-a declarat politistilor ca a cumparat aparatul din targul de marfuri de la Santuhalm, in anul 2000, si ca-l utiliza pentru a gasi fier vechi! In cauza s-a dispus confiscarea detectorului, iar faptuitorul este cercetat in stare de libertate pentru comiterea infractiunii de acces si utilizare a detectorului de metale in situri arheologice in mod ilegal. Daca va fi gasit vinovat, el risca o pedeapsa cu inchisoarea intre 1 si 5 ani.
Comori de argint
In primele noua luni ale acestui an, au mai fost cercetate noua persoane pentru savarsirea infractiunilor la regimul patrimoniului cultural national, respectiv nerespectarea regimului de ocrotire a unor bunuri si falsificarea bunurilor culturale mobile. Ni s-au oferit si cateva exemple. Astfel, la 20.01.2006, a fost depistat P.I., din Orastie, care detinea 25 de monede din argint din perioada romana de tip denar republican si imperial, precum si mai multe piese de ceramica si bronz din aceeasi perioada.
La 7.02.2006, a fost depistat S.I., din Orastie, care detinea ascunse 91 de monede din argint, de tip denar imperial si tetradrahme din perioada romana si respectiv greaca, intentionand valorificarea acestora.
La 7 iunie a.c., a fost depistat A.C., din Sarmizegetusa, care detinea la domiciliul sau 181 de monede din argint de tip denar imperial din perioada romana, care au fost gasite in timp ce sapa un sant in gradina casei, insa a omis sa le predea autoritatilor abilitate in termenul prevazut de lege (48 de ore).
Astfel s-a reusit recuperarea a 306 monede si piese antice susceptibile a face parte din patrimoniul cultual national sustrase din siturile arheologice de pe raza judetului Hunedoara, valoarea acestora fiind estimata la 40.000 de euro. Dosarele au fost declinate Parchetului de pe langa Curtea de Apel Alba Iulia, spre solutionare.
Tot in aceasta perioada au fost confiscate trei detectoare de metale.
Rascumpararea a patru bratari dacice
Politistii Compartimentului Patrimoniu al IPJ Hunedoara nu au in dotare decat un autoturism ARO, si acela foarte vechi. Cu toate acestea, rezultatele lor sunt remarcabile, iar Guvernul ar trebui sa le respecte mai mult activitatea si sa nu se caliceasca la dotarea lor.
Recent, Ministerul Culturii si Cultelor (MCC) a cerut suplimentarea bugetului sau cu suma de 800.000 de lei pentru rascumpararea a patru bratari dacice de aur. Acestea au fost descoperite in SUA si fac obiectul rascumpararii intrucat posesorul, cetatean american, are acte care dovedesc ca le-a cumparat. Alte 10 bratari sustrase de infractori romani din situl arheologic Sarmizegetusa Regia din Muntii Orastiei se afla in urmarire internationala.
Potrivit ministrului Adrian Iorgulescu, in momentul de fata nu a venit nici o oferta la MCC pentru cumpararea de kosoni, probabil pentru ca detinatorii nu au acte de proprietate asupra lor.
MCC pare a fi deocamdata interesat doar de aurul si argintul dacilor, altfel lasand de izbeliste cetatea Sarmizegetusa Regia, chiar daca aceasta se afla pe lista patrimoniului UNESCO.
La panda in Muntii Orastiei
Conform documentelor, comorile dacice din Muntii Orastiei zapacesc mintile oamenilor inca din Evul Mediu. Se sopteste ca si misteriosul Graal s-ar afla in acesti munti. Legendele locale pomenesc de tezaure uriase, ascunse in pesteri sau in pamant, dar si de cumplite blesteme abatute asupra gasitorilor, loviti de nebunie, de paralizie sau de mutilare. Cu toate acestea, goana dupa aur continua, spre disperarea arheologilor si politistilor. Am dat o fuga pana acolo, ca sa vedem ce se mai intampla.
Cica ar fi cautat fier vechi!
Acolo, hotii si "vardistii" nu se joaca, ci sunt intr-o permanenta panda unii catre altii, dupa cum ne-a informat purtatorul de cuvant al IPJ Hunedoara, subinspector Nitu Bogdan, care ne-a dezvaluit si ultima captura in munti. Astfel, politistii Compartimentului Patrimoniu din cadrul Serviciului de Investigatii Criminale si cei ai Postului de Politie Orastioara de Sus efectueaza cercetari in cauza privindu-l pe Calin H., de 31 de ani, din Orastie, locuind fara forme legale in Orastioara de Sus, fara ocupatie, fara antecedente penale, prins in flagrant in ziua de 23. noiembrie a.c., in jurul orei 22.00, in timp ce detinea si utiliza ilegal, in zona siturilor arheologice, un detector de metale marca Promet 3, in valoare de 500 de euro.
Faptasul le-a declarat politistilor ca a cumparat aparatul din targul de marfuri de la Santuhalm, in anul 2000, si ca-l utiliza pentru a gasi fier vechi! In cauza s-a dispus confiscarea detectorului, iar faptuitorul este cercetat in stare de libertate pentru comiterea infractiunii de acces si utilizare a detectorului de metale in situri arheologice in mod ilegal. Daca va fi gasit vinovat, el risca o pedeapsa cu inchisoarea intre 1 si 5 ani.
Comori de argint
In primele noua luni ale acestui an, au mai fost cercetate noua persoane pentru savarsirea infractiunilor la regimul patrimoniului cultural national, respectiv nerespectarea regimului de ocrotire a unor bunuri si falsificarea bunurilor culturale mobile. Ni s-au oferit si cateva exemple. Astfel, la 20.01.2006, a fost depistat P.I., din Orastie, care detinea 25 de monede din argint din perioada romana de tip denar republican si imperial, precum si mai multe piese de ceramica si bronz din aceeasi perioada.
La 7.02.2006, a fost depistat S.I., din Orastie, care detinea ascunse 91 de monede din argint, de tip denar imperial si tetradrahme din perioada romana si respectiv greaca, intentionand valorificarea acestora.
La 7 iunie a.c., a fost depistat A.C., din Sarmizegetusa, care detinea la domiciliul sau 181 de monede din argint de tip denar imperial din perioada romana, care au fost gasite in timp ce sapa un sant in gradina casei, insa a omis sa le predea autoritatilor abilitate in termenul prevazut de lege (48 de ore).
Astfel s-a reusit recuperarea a 306 monede si piese antice susceptibile a face parte din patrimoniul cultual national sustrase din siturile arheologice de pe raza judetului Hunedoara, valoarea acestora fiind estimata la 40.000 de euro. Dosarele au fost declinate Parchetului de pe langa Curtea de Apel Alba Iulia, spre solutionare.
Tot in aceasta perioada au fost confiscate trei detectoare de metale.
Rascumpararea a patru bratari dacice
Politistii Compartimentului Patrimoniu al IPJ Hunedoara nu au in dotare decat un autoturism ARO, si acela foarte vechi. Cu toate acestea, rezultatele lor sunt remarcabile, iar Guvernul ar trebui sa le respecte mai mult activitatea si sa nu se caliceasca la dotarea lor.
Recent, Ministerul Culturii si Cultelor (MCC) a cerut suplimentarea bugetului sau cu suma de 800.000 de lei pentru rascumpararea a patru bratari dacice de aur. Acestea au fost descoperite in SUA si fac obiectul rascumpararii intrucat posesorul, cetatean american, are acte care dovedesc ca le-a cumparat. Alte 10 bratari sustrase de infractori romani din situl arheologic Sarmizegetusa Regia din Muntii Orastiei se afla in urmarire internationala.
Potrivit ministrului Adrian Iorgulescu, in momentul de fata nu a venit nici o oferta la MCC pentru cumpararea de kosoni, probabil pentru ca detinatorii nu au acte de proprietate asupra lor.
MCC pare a fi deocamdata interesat doar de aurul si argintul dacilor, altfel lasand de izbeliste cetatea Sarmizegetusa Regia, chiar daca aceasta se afla pe lista patrimoniului UNESCO.
Aproape un milion RON pentru bratarile dacice
Aproape un milion RON pentru bratarile dacice Autoritatile vor cheltui 800.000 de lei noi pentru a recupera patru bratari dacice din aur masiv.
O enigma istorica: romanizarea
O enigma istorica: romanizarea
http://www.formula-as.ro/reviste_742__288__o-enigma-istorica:-romanizarea.html
http://www.formula-as.ro/reviste_742__288__o-enigma-istorica:-romanizarea.html
După 1900 de ani, nepoţii lui Decebal sărbătoresc la Roma
După 1900 de ani, nepoţii lui Decebal sărbătoresc la Roma
Pe urmele unei legende: tezaurul dacic
Pe urmele unei legende: tezaurul dacic
Cautatorii de comori dacice si romane si-au facut din nou aparitia pe Valea Streiului, la o departare de 20 de kilometri de siturile arheologice dacice de la Sarmizegetusa Regia, situate in Muntii Orastiei si pe Platforma Luncanilor. Este vorba de vechile asezaminte romane, din zona bailor romane Acve, ce mai functioneaza si in prezent, asezate pe DN 68, in localitatea Calan Bai, chiar pe malul raului Strei si pe Magura Calanului, pe care exista vestigii ale unei cetati fortificate dacice, chiar deasupra satului Santamaria. Localnicii stiu prea putin despre trecutul acestei zone, dar din batrani se cunoaste ca in zona a existat o dezvoltata asezare [pe larg]
Cautatorii de comori dacice si romane si-au facut din nou aparitia pe Valea Streiului, la o departare de 20 de kilometri de siturile arheologice dacice de la Sarmizegetusa Regia, situate in Muntii Orastiei si pe Platforma Luncanilor. Este vorba de vechile asezaminte romane, din zona bailor romane Acve, ce mai functioneaza si in prezent, asezate pe DN 68, in localitatea Calan Bai, chiar pe malul raului Strei si pe Magura Calanului, pe care exista vestigii ale unei cetati fortificate dacice, chiar deasupra satului Santamaria. Localnicii stiu prea putin despre trecutul acestei zone, dar din batrani se cunoaste ca in zona a existat o dezvoltata asezare [pe larg]
Dacii lucrau cu metal si tigla!
Dacii lucrau cu metal si tigla!
Dacii lucrau cu metal si tigla!
S-a gasit comoara regelui Decebal
S-a gasit comoara regelui Decebal
Politistii romani au dat in sfarsit de urma tezaurului lui Decebal. Dupa mai bine de sase ani de cautari, parti din una din cele mai ravnite si cautate comori din toate timpurile au inceput sa iasa la suprafata. La Paris a fost gasita, expusa intr-o galerie de arta, o bratara dacica realizata din aur masiv de 24 K, al carui pret a fost estimat de specialisti la 1,5 milioane de euro. Politistii spun ca asta nu e tot, pe langa aceasta, alte 14 bratari au fost furate din zona cetatii Sarmizegetusa, la inceputul anului 2000, de cautatorii de comori.
Un incident aparent banal pare sa se transforme intr-o stire de senzatie, asteptata cu sufletul la gura de cel putin sase ani: tezaurul lui Decebal a fost in sfarsit gasit. O bratara dacica a fost vazuta in Franta, pregatita pentru a fi vanduta primului cumparator amator de “trofee”.
Hotii au carat aurul din munti cu ajutorul cailor
Bratara, realizata din aur de 24 K, cu o greutate de peste un kilogram, era scoasa la vanzare intr-o galerie de arta din Paris pentru infima suma de 90.000 de euro, desi specialistii in dacologie spun ca aceasta valoreaza cel putin 1,5 milioane de euro. In baza unei informatii furnizate de Politia Romana, prin intermediul atasatului de afaceri interne la Paris, politistii de la Directia Centrala a Politiei Judiciare Franceze au ridicat bratara, expusa in capitala Frantei. Ei l-au audiat pe proprietarul obiectului si au prezentat actele procedurale procurorului care supravegheaza acest caz.
Bratara urmeaza sa fie recuperata de Romania printr-o Comisie Rogatorie Internationala, constituita la solicitarea autoritatilor romane. Aceasta bratara e singura recuperata din totalul de 15 astfel de obiecte sustrase din situl arheologic Sarmizegetusa Regia din Muntii Orastiei.
Istoria acestei bratari, ca de altfel istoria intregii comori, incepe in lunile friguroase ale inceputului de an 2000.
Grupul de vanatori de comori numit “Nedelcu”, dupa numele liderului sau, da lovitura.
La est de incinta Sarmizegetusei, pe inaltimea Caprareata, este gasit tezaurul celor 15 bratari dacice, dupa luni de zile de cautari si sute de sapaturi facute cu localnici. Comoara este atat de grea incat este coborata din munti cu ajutorul cailor. Bratarile au intre 1,4 si 1,7 kg. Din marturiile adunate la dosare, sapatorii primesc cate 15.000 de marci germane fiecare si promisiunea unui glont daca vorbesc. A doua zi tot orasul stia de gasirea comorii si de isprava clanului Nedelcu. Politia, sesizata de un jurnalist, gaseste gropile, dar, din motive inca neclare, nu urmareste infractorii, care dispar cu bratarile.
Autoritatile romane au luat foc si pregatesc cu atentie momentul in care valorosul obiect va fi repatriat. “Tot ce pot sa va spun este faptul ca operatiunea propriu-zisa se va desfasura cu maxima discretie, iar din ratiuni bine intuite nu se va comunica oficial cand, cum si pe unde va fi adusa in tara bratara. Nu vrem sa avem parte de surprize. Momentul in care ea va fi expusa va fi comunicat publicului larg, pentru ca este un bun al nostru, al intregului popor. In cazul celorlalte componente ale tezaurului va pot spune ca se desfasoara anchete complexe in zece state din Europa si de pe alte continente, iar rezultatele speram sa iasa rapid la iveala. Suntem tot mai aproape de finalizarea dosarului. Lucram la acest caz din 2001, este o victorie importanta repurtata de Politia Romana impotriva braconajului arheologic si toti romanii trebuie sa fie mandri”, ne-a spus Aurel Condruz, comisar-sef in cadrul Serviciului pentru Protejarea Patrimoniului Cultural National al IGP.
"Obiectele sunt inestimabile"
Cat sunt de valoroase aceste bratari? “Materialul, respectiv aurul, care are o anumita valoare, apoi componenta artistica, mai importanta decat aurul si care este cu atat mai valoroasa cu cat e mai veche. Pentru noi insa valoarea istorica este aceea care primeaza, iar valoarea istorica nu are pret in bani. Obiectele acestea sunt inestimabile pentru romani”, explica Mircea Angelescu, arheolog in cadrul Ministerului Culturii si Cultelor.
Doar Muzeul National de Istorie o poate proteja
Bratara ar putea intra in patrimoniul Muzeului National de Istorie, singura institutie de specialitate din tara care poate asigura conditiile de securitate necesare expunerii sale. Potrivit lui Ionel Candea, presedintele Comisiei Nationale a Muzeelor, in muzeele din Romania nu exista expusa o bratara dacica din aur. “Aceste bratari sunt foarte rare, pentru ca dacii nu prelucrau aurul, ci il tezaurizau”, a declarat Candea.
Aurul dacic a salvat imperiul lui Traian de la "faliment"
Decebal, ultimul mare rege dac (87-106), a fost organizatorul si conducatorul a doua razboaie de aparare impotriva expansiunii romane. Inzestrat cu deosebite insusiri militare si politice, a repurtat cateva victorii importante asupra romanilor.
Abil diplomat, a incheiat cu Domitian, dupa victoria romanilor de la Tapae, o pace favorabila dacilor (89), dar n-a incetat sa se pregateasca in vederea unui nou razboi cu romanii, pe care-l prevedea. A intarit armata, a fortificat cetatile si a incercat sa coalizeze impotriva romanilor toate popoarele vecine. Al doilea razboi cu romanii a inceput in 101. Desi s-a aparat eroic, poporul dac a fost supus (in cele doua campanii de la 101-102 si 105-106), iar Decebal s-a sinucis pentru a evita umilinta captivitatii.
Despre comorile fabuloase ale lui Decebal s-au spus multe. Cercetatorii au evaluat la 165 de tone aur pur si 330 de tone de argint prada luata de Traian din Dacia, cantitatea incredibila de metal pretios permitand redresarea financiara a intregului Imperiu Roman.
Mai mult, la intoarcerea la Roma imparatul Traian a organizat o sarbatoare care a tinut nu mai putin de 123 de zile, iar pentru prima si singura data in istoria lumii cetatenii au fost scutiti un an intreg de impozite.
Articol semnat de Paul Badea
http://www.libertatea.ro/index.php?section=articole&screen=categorie&cid=6
Politistii romani au dat in sfarsit de urma tezaurului lui Decebal. Dupa mai bine de sase ani de cautari, parti din una din cele mai ravnite si cautate comori din toate timpurile au inceput sa iasa la suprafata. La Paris a fost gasita, expusa intr-o galerie de arta, o bratara dacica realizata din aur masiv de 24 K, al carui pret a fost estimat de specialisti la 1,5 milioane de euro. Politistii spun ca asta nu e tot, pe langa aceasta, alte 14 bratari au fost furate din zona cetatii Sarmizegetusa, la inceputul anului 2000, de cautatorii de comori.
Un incident aparent banal pare sa se transforme intr-o stire de senzatie, asteptata cu sufletul la gura de cel putin sase ani: tezaurul lui Decebal a fost in sfarsit gasit. O bratara dacica a fost vazuta in Franta, pregatita pentru a fi vanduta primului cumparator amator de “trofee”.
Hotii au carat aurul din munti cu ajutorul cailor
Bratara, realizata din aur de 24 K, cu o greutate de peste un kilogram, era scoasa la vanzare intr-o galerie de arta din Paris pentru infima suma de 90.000 de euro, desi specialistii in dacologie spun ca aceasta valoreaza cel putin 1,5 milioane de euro. In baza unei informatii furnizate de Politia Romana, prin intermediul atasatului de afaceri interne la Paris, politistii de la Directia Centrala a Politiei Judiciare Franceze au ridicat bratara, expusa in capitala Frantei. Ei l-au audiat pe proprietarul obiectului si au prezentat actele procedurale procurorului care supravegheaza acest caz.
Bratara urmeaza sa fie recuperata de Romania printr-o Comisie Rogatorie Internationala, constituita la solicitarea autoritatilor romane. Aceasta bratara e singura recuperata din totalul de 15 astfel de obiecte sustrase din situl arheologic Sarmizegetusa Regia din Muntii Orastiei.
Istoria acestei bratari, ca de altfel istoria intregii comori, incepe in lunile friguroase ale inceputului de an 2000.
Grupul de vanatori de comori numit “Nedelcu”, dupa numele liderului sau, da lovitura.
La est de incinta Sarmizegetusei, pe inaltimea Caprareata, este gasit tezaurul celor 15 bratari dacice, dupa luni de zile de cautari si sute de sapaturi facute cu localnici. Comoara este atat de grea incat este coborata din munti cu ajutorul cailor. Bratarile au intre 1,4 si 1,7 kg. Din marturiile adunate la dosare, sapatorii primesc cate 15.000 de marci germane fiecare si promisiunea unui glont daca vorbesc. A doua zi tot orasul stia de gasirea comorii si de isprava clanului Nedelcu. Politia, sesizata de un jurnalist, gaseste gropile, dar, din motive inca neclare, nu urmareste infractorii, care dispar cu bratarile.
Autoritatile romane au luat foc si pregatesc cu atentie momentul in care valorosul obiect va fi repatriat. “Tot ce pot sa va spun este faptul ca operatiunea propriu-zisa se va desfasura cu maxima discretie, iar din ratiuni bine intuite nu se va comunica oficial cand, cum si pe unde va fi adusa in tara bratara. Nu vrem sa avem parte de surprize. Momentul in care ea va fi expusa va fi comunicat publicului larg, pentru ca este un bun al nostru, al intregului popor. In cazul celorlalte componente ale tezaurului va pot spune ca se desfasoara anchete complexe in zece state din Europa si de pe alte continente, iar rezultatele speram sa iasa rapid la iveala. Suntem tot mai aproape de finalizarea dosarului. Lucram la acest caz din 2001, este o victorie importanta repurtata de Politia Romana impotriva braconajului arheologic si toti romanii trebuie sa fie mandri”, ne-a spus Aurel Condruz, comisar-sef in cadrul Serviciului pentru Protejarea Patrimoniului Cultural National al IGP.
"Obiectele sunt inestimabile"
Cat sunt de valoroase aceste bratari? “Materialul, respectiv aurul, care are o anumita valoare, apoi componenta artistica, mai importanta decat aurul si care este cu atat mai valoroasa cu cat e mai veche. Pentru noi insa valoarea istorica este aceea care primeaza, iar valoarea istorica nu are pret in bani. Obiectele acestea sunt inestimabile pentru romani”, explica Mircea Angelescu, arheolog in cadrul Ministerului Culturii si Cultelor.
Doar Muzeul National de Istorie o poate proteja
Bratara ar putea intra in patrimoniul Muzeului National de Istorie, singura institutie de specialitate din tara care poate asigura conditiile de securitate necesare expunerii sale. Potrivit lui Ionel Candea, presedintele Comisiei Nationale a Muzeelor, in muzeele din Romania nu exista expusa o bratara dacica din aur. “Aceste bratari sunt foarte rare, pentru ca dacii nu prelucrau aurul, ci il tezaurizau”, a declarat Candea.
Aurul dacic a salvat imperiul lui Traian de la "faliment"
Decebal, ultimul mare rege dac (87-106), a fost organizatorul si conducatorul a doua razboaie de aparare impotriva expansiunii romane. Inzestrat cu deosebite insusiri militare si politice, a repurtat cateva victorii importante asupra romanilor.
Abil diplomat, a incheiat cu Domitian, dupa victoria romanilor de la Tapae, o pace favorabila dacilor (89), dar n-a incetat sa se pregateasca in vederea unui nou razboi cu romanii, pe care-l prevedea. A intarit armata, a fortificat cetatile si a incercat sa coalizeze impotriva romanilor toate popoarele vecine. Al doilea razboi cu romanii a inceput in 101. Desi s-a aparat eroic, poporul dac a fost supus (in cele doua campanii de la 101-102 si 105-106), iar Decebal s-a sinucis pentru a evita umilinta captivitatii.
Despre comorile fabuloase ale lui Decebal s-au spus multe. Cercetatorii au evaluat la 165 de tone aur pur si 330 de tone de argint prada luata de Traian din Dacia, cantitatea incredibila de metal pretios permitand redresarea financiara a intregului Imperiu Roman.
Mai mult, la intoarcerea la Roma imparatul Traian a organizat o sarbatoare care a tinut nu mai putin de 123 de zile, iar pentru prima si singura data in istoria lumii cetatenii au fost scutiti un an intreg de impozite.
Articol semnat de Paul Badea
http://www.libertatea.ro/index.php?section=articole&screen=categorie&cid=6
Ministerul Culturii răscumpără kosoni şi brăţări dacice de a
Ministerul Culturii răscumpără kosoni şi brăţări dacice de aur furate
http://www.agenda.ro/2006/30-06/senza1.html
http://www.agenda.ro/2006/30-06/senza1.html
Se vor sarbatori 1900 de ani de la transformarea Daciei in p
Se vor sarbatori 1900 de ani de la transformarea Daciei in provincie romana
Bucuresti, Romania/Romanian Global News
Muzeul National de Istorie a Romaniei va organiza in zilele de 13 si 14 octombrie, un sir de manifestari cu ocazia implinirii a 1900 de ani de la crearea provinciei romane Dacia.
Reunite sub genericul „DACIA AVGVSTI PROVINCIA – Crearea provinciei” manifestarile vor include vernisarea unei expozitii, organizata in colaborare cu muzee prestigioase din Roma si cu sprijinul Institutului Italian de Cultura din Bucuresti. Din expozitie vor face parte piese de valoare exceptionala, cum ar fi portrete colosale ale imparatilor Domitian, Traian, Hadrian si Gallienus sau fragmente din reliefuri si statui descoperite in cursul cercetarilor arheologice recente din Basilica Ulpia din Forul lui Traian de la Roma. Vernisajul expozitiei va fi precedat de o parada militara stradala si mai multe demonstratii de lupta realizate de catre soldatii Legiunii Aplollinarias din Savaria (astazi Szombathely in Ungaria). Tot in aceste zile se va desfasura un simpozion national, in cadrul unui proiect finantat impreuna cu Administratia Fondului Cultural National unde vor fi dezbatute diverse subiecte stiintifice legate de cucerirea si stapanirea roamna in Dacia si se vor organiza o serie de lansari de carte, transmite Prompt Media. (foto Decebal, ultimul conducator al Daciei)
Bucuresti, Romania/Romanian Global News
Muzeul National de Istorie a Romaniei va organiza in zilele de 13 si 14 octombrie, un sir de manifestari cu ocazia implinirii a 1900 de ani de la crearea provinciei romane Dacia.
Reunite sub genericul „DACIA AVGVSTI PROVINCIA – Crearea provinciei” manifestarile vor include vernisarea unei expozitii, organizata in colaborare cu muzee prestigioase din Roma si cu sprijinul Institutului Italian de Cultura din Bucuresti. Din expozitie vor face parte piese de valoare exceptionala, cum ar fi portrete colosale ale imparatilor Domitian, Traian, Hadrian si Gallienus sau fragmente din reliefuri si statui descoperite in cursul cercetarilor arheologice recente din Basilica Ulpia din Forul lui Traian de la Roma. Vernisajul expozitiei va fi precedat de o parada militara stradala si mai multe demonstratii de lupta realizate de catre soldatii Legiunii Aplollinarias din Savaria (astazi Szombathely in Ungaria). Tot in aceste zile se va desfasura un simpozion national, in cadrul unui proiect finantat impreuna cu Administratia Fondului Cultural National unde vor fi dezbatute diverse subiecte stiintifice legate de cucerirea si stapanirea roamna in Dacia si se vor organiza o serie de lansari de carte, transmite Prompt Media. (foto Decebal, ultimul conducator al Daciei)
“ Asezarea antica Apoulon “
“ Asezarea antica Apoulon “
In ultimul secol, asezarea dacica de la Alba Iulia a constituit obiectul a numeroase ipoteze si pareri formulate de catre istorici.
In prima jumatate a secolului al XX-lea, E. Komemann, N. Iorga, I. Martian, C. Patsch, C. Daicoviciu, Gr. Florescu etc. au sustinut existenta unui sat al autohtonilor daci (vicus) sau a unei ‘fortarete" preromane. In 1949, examinând "natura obârsiei, factorul topografic si antropogeografic, inceputurile si originea numelui", I.I. Russu localiza cetatea locuitá de tribul Apulilor de pe malul drept al Muresului. In 1961, eruditul clujean a reluat problematica asezarii Apoulon si a adus noi contributii onomastice la etimologia si semnificatia tribului apulilor in Dacia antica.
Descoperirile numismatice din veacul al XIX-lea si din prima jumátate a secolului urmätor au adus unele informatii cu privire la localizarea si cronologia relativa a asezarii autohtone de la Alba Iulia . Dar, in ultima jumatate de veac, alaturi de cele si in timpul sapaturilor efectuate la Palatul Apor (1992) si cu ocazia dezgroparii câteva piese mai vechi lipsite de localizare topograficá, semnaläm descoperirea, in 1950, de cätre I.H. Crisan, la vest de Liceul "Horia, Closca si Crisan" a primelor fragmente ceramice din faza clasica a Latenului. Resturi de vase s-au identificat in incinta "Cetatii", in jurul Catedralei romano-catolice (1974), in Calea Motilor (1979) si la capatul estic al Bd. Transilvania (1987). Cercetarile efectuate de R. Heitel si V. Moga pe latura de sud a "Cetatii" (1980) au indentificat fragmente de vase, iar sectiunea III terasata la sud de Str. Mihai Viteazul (1985) a surprins stratul de cultura, groapa unui bordei si ceramica dacicä preromana. Resturi de locuire din epoca Latene s-au gäsit turnului de poarta de pe latura de sud a castrului roman (1995), unde s-au precizat din nou stratul de cultura si chiar un val de pamânt.
Din aria asezarii provin doua imitatii dacice dupa tetradrahmele emise de Filip II, regele Macedoniei (sec. III-II i.Chr.) descoperite la 1857 si un tezaur compus din monede de argint emise de orasele Apollonia si Dyrrachium intre anii 229-100 i.Chr. Alaturi de imitatiile dacice si piesele grecesti, populatia locala a folosit si monedele romane republicane (M. Vargunteius, Drusus Junior) sau imperiale (Tiberius, Nero, Otto, Vitetlius, Vespasianus, Domitianus, Nerva etc.).
Desi unele vestigii sporadice s-au semnalat pe "Platoul Romanilor" (Calea Motilor, B-dul Transilvania), numai in incinta castrului roman din "Cetate" se constatá o densitate maxima de locuire. Aici s-a conturat la 3,50-3,70 in adancime un strat masiv de depuneri din epoca Latene, suprapus de vestigiile romane timpurii (sec. II e.n.). In stadiul actual al cercetarii se poate afirma ca relicvele mentionate apartin unei asezari cu locuintele dispuse in partea centrala a terasei, indesate pe margine si razletite spre interiorul platoului. Descoperirile monetare ivite in vatra si hotarul orasului argumenteaza evolutia asezarii dacice din sec. III i.Chr. pana la inceputul sec. II d.Chr., cand in anul 106 bazinul mijlociu al Muresului a fost ocupat si colonizat de romani.
Locuirea continua a Depresiunii Alba Iulia este argumentata si de dovezile hidrografice ilustrate de ruinele antice pastrate de cele doua rânduri care curg prin apropierea sitului dacic: Ampoiul (Ampetus) si Mures (Marisius).
Prima atestare documentará a asezarii este semnalata la inceputul sec. II d.Chr. de geograful alexandrin Claudius Ptolemaeus , care confirma (Geographia. III, 8, 4) existenta localitatii. Apoulon, situata de istorici in centrul spatiului intracarpatic al Daciei preromane . Opidum-ul era locuit de tribul dacilor Appuli amintiti in poemul Consolatio ad Liviam, compus de un autor anonim si pastrat printre manuscnisele poetului Ovidiu (... Dacius orbe remoto Appulus. ..) la sfârsitul secolului I d.Chr.
Studiul semnificatiei lingvistice si etimologice a numelui indo-european dacic constata ca etnicul semnifica "putere", "tarie" ("apel"; "apol-") si se inrudeste cu varianta "ap-" (‘~aprig"), tema din care deriva si toponimul Apoulon.
Descoperirea cetatii dacice de la Piatra Craivii ( jud. Alba ) a oferit unor arheologi ocazia identificarii ipotetice a anticului Apoulon cu aceasta fortificatie. Dar recentele vestigii semnalate la AIba Iulia aduc argumente inedite in favoarea localizärii sitului in punctele "Cetate" si "Platoul Romanilor" din jumatatea sud-esticä a terasei a doua a Muresului, ocupata la inceputul sec. II d.Chr. de castrul si canabae-le Legiunii a XIII-a Gemina.
Blocuri fasonate tip murus dacicus încorporate în constructia bisericii vechiului sat Craiva. DACIA JURNAL
Josif Constantin Dragan cauta comorile dacice?
Josif Constantin Dragan cauta comorile dacice?
Nicolae Toma/ACTUALITATEA DE LUGOJ
Un proiect megaloman
Pe Clisura Dunarii, la cativa km de Orsova, intr-un golf, care se
prelungeste dincolo de faleza, miliardarul lugojean Iosif Constantin
Dragan a inceput o lucrare gigantica, sculptarea in stanca a capului
lui Decebal. In fata acestui proiect maret, pe partea cealalta a
Dunarii, pe malul sarbesc, se afla o inscriptie romana, care in urma
construirii barajului de la Portile de Fier a trebuit sa fie mutata
cu cativa metri mai sus, peste linia apelor. De cativa ani, mai multi
sculptori, atarnati in coarde, cioplesc stanca pentru a da infatisare
chipului celebrului rege dac Decebal, cel care a purtat doua razboaie
cu imparatul Traian. Dupa ultimul, pe care Decebal l-a pierdut,
Imperiul Roman a ocupat Dacia. Bogatia acestei provincii a depasit
asteptarile romanilor. Aurul dacic a fost mentionat pana si in
Biblie. In Muntii Carpati, dacii si-au ascuns comorile, care si acum,
dupa 2 milenii, mai electrizeaza mintile impatimite dupa imbogatiri
rapide.
Tradarea lui Bicilis
Istoricul roman Dio Cassius, contemporan al lui Traian, povesteste
despre descoperirea tezaurului lui Decebal, ingropat sub albia raului
Sargetia: „In primavara anului 106, Decebal a abatut apele raului si,
punand niste prizonieri sa sape o groapa mare, in care au aruncat
tezaurul fabulos al tarii sale, alcatuit dintr-o multime de piese de
aur". Despre locul unde a fost ingropat tezaurul, Traian a aflat de
la Bicilis, o capetenie a regelui dac, care a vrut ast-fel sa se puna
sub ocrotirea romanilor. Criton, medicul personal al impara-tului
roman, a scris ca acest tezaur, cand a fost descoperit, a
cantarit „cinci milioane de libre de aur si alte zece de argint", in
afara de „cupe si de obiecte care depaseau limita oricarui pret".
Traduse in kilograme, librele romane inseamna 1.650 tone de aur si
3.300 tone de argint.
Dacia, un „El Dorado" antic
Despre bogatiile miraculoase si tezaurul dacic au circulat mai multe
informatii in lumea antica, precum si cele despre bogatia minelor de
aur, trecute in stapanirea romana. In calea cuceritorilor, poporul
dac, in special cei de vita nobila, si-a ascuns aurul prin diverse
locuri. In ultimele doua sute de ani, din cand in cand se descopera
tezaure dacice, din Banat pana in nordul Transilvaniei. Se cunosc la
ora actuala 140 de tezaure dacice, iar cercetatorii isi pun
intrebarea daca mai sunt si altele si unde ar putea fi. Ei nu pot sa
creada ca bogatia vechii Dacii se rezuma nu-mai la atat si spera ca
viitorul sa mai scoata la iveala si alte comori.
Legenda din Clisura Dunarii
O legenda, semnalata prima data de marele istoric Vasile Parvan,
arata ca descoperirea tezaurului de sub albia raului Sargetia si
tradarea lui Bicilis au fost o inscenare, pusa la cale de Decebal,
pentru a putea ascunde cat mai bine adevaratul tezaur al Daciei.
Locul unde se presupune ca e ascuns acesta este localizat in
apropiere de proiectul demarat de I.C. Dragan.
Ce spun localnicii...
Intrebati despre proiect, tinerii din zona se mira de banii aruncati
in vant. Batranii ne privesc insa cu retinere. Intr-un tarziu, un
mos, parca smuls de pe Columna lui Traian, un dac autentic, cu barba
stufoasa si ochii negri, a rupt tacerea: „Stie Dragan ce face!" „Cum
stie?" il intrebam. „Asa bine! E om scolit si a avut acces la
biblioteca din Vatican si a aflat unde a fost ingropat tezaurul lui
Decebal." A pufait simandicos din lulea si a continuat: " Sa nu crezi
dumneata ca a studiat tracii de pomana?" Localnicii ne-au mai spus ca
lucra-rile nu se rezuma strict la infatisarea capului lui Decebal.
Cativa barbati au descoperit mai multe gropi in stanca, gropi care cu
o zi inainte nu erau acolo. Copiii care mergeau cu vitele la pascut
au povestit ca au vazut si auzit cum au aruncat stanca in aer cu
exploziv, la circa 200 de metri de chipul cioplit. Asa am tras
concluzia ca perimetrul acestei lucrari gigantice este extins in mod
nejustificat.
Ne-am intors pe malul batranului Danubiu si am privit apele inspumate
gandindu-ne la ce se ascunde in spatele acestui proiect. Capul lui
Decebal parca strajuie comoara poporului sau, comoara ce asteapta sa
fie descoperita si nu jefuita! Drept pentru care, Actualitatea
continua investigatiile in zona.
DECEBAL - CEL MAI MARE STRATEG AL ANTIC
DECEBAL –– CEL MAI MARE STRATEG AL ANTICHITĂŢII
http://www.agero-stuttgart.de/REVISTA-AGERO/istorie/Decebal%20de%20IPT.htm
http://www.agero-stuttgart.de/REVISTA-AGERO/istorie/Decebal%20de%20IPT.htm
Ultima editare efectuata de catre in 24.09.06 8:00, editata de 1 ori
Ministerul Culturii vrea sa recupereze de la populatie tezau
Ministerul Culturii vrea sa recupereze de la populatie tezaurul dacic pierdut
http://www.ziarulprahova.ro/articol~categorie-cultura~stire-10447~ministerul-culturii-vrea-sa-recupereze-de-la-populatie-tezaurul-dacic.html
http://www.ziarulprahova.ro/articol~categorie-cultura~stire-10447~ministerul-culturii-vrea-sa-recupereze-de-la-populatie-tezaurul-dacic.html
DACII SI CONDUCATORII LOR AU LASAT URME SI SEMNE CARE AU AJU
DACII SI CONDUCATORII LOR AU LASAT URME SI SEMNE CARE AU AJUNS PANA IN PREZENT
http://www.cuvantul-liber.ro/articol.asp?ID=23706
http://www.cuvantul-liber.ro/articol.asp?ID=23706
Pagina 30 din 31 • 1 ... 16 ... 29, 30, 31
Pagina 30 din 31
Permisiunile acestui forum:
Nu puteti raspunde la subiectele acestui forum