ITALIA

Sicilia în octombrie

Sardinia, insula dintre ape de cleştar, poluată cu uraniu

Veneţia a declarat război porumbeilor
Marţi 18 septembrie 2007, 10:20

Considerat cel mai romantic oraş al Italiei, Veneţia ramâne o destinaţie favorită pentru zeci de tineri îndrăgostiţi. Pieţele, plimbarile cu gondola şi nu în ultimul rând porumbeii care... continuare

Insula Elba: artă, istorie şi natură

Mostra de la Veneţia împlineşte 75 de ani

Cea de-a 64-a ediţie a Festivalului de Film de la Veneţia va fi o ediţie aniversară, dat fiind faptul că Mostra de la Veneţia împlineşte 75 de ani.

Evenimentul cinematografic se desfăşoară în perioada 29 august - 8 septembrie în trei locaţii: Palazzo del Cinema, Palagalileo şi Palazzo del Casino. Festivalul de la Veneţia este cel mai vechi festival de film din lume. Prima ediţie s-a desfăşurat în august 1932, când au participat 39 de filme de lung şi scurtmetraj din opt ţări. Primul „Leu de Aur“ a fost decernat în 1952. Actorii şi regizorii din întreaga lume vor fi prezenţi la acest eveniment în cadrul căruia 60 de producţii cinematografice aspiră la trofeele acestei ediţii aniversare.

Festivalul de la Veneţia a fost deschis cu lungmetrajul „Atonement“ al tânărului regizor britanic Joe Wright. Filmul este o adaptare după romanul omonim al scriitorului Ian McEwan şi o are în rolul principal pe Keira Knightley. Acesta este cea de-a doua producţie cinematografică realizată de regizorul britanic, după ce, în anul 2005, filmul său, „Pride & prejudice“, i-a adus Keirei Knightly o nominalizare la Oscar. Din distribuţie mai fac parte James McAvoy, Romola Garai, Saoire Ronan şi Vanessa Redgrave. Coproducţia sino-taiwaneză „Blood Brothers“, produsă de John Woo, va încheia festivalul. În film este prezentat debutul regizoral al lui Alexei Tan, iar din distribuţie vor face parte actori tineri, precum Daniel Wu, Chang Chen şi Liu Ye.

Competiţia pentru „Leul de Aur“, de anul acesta, va fi dominată de filmele americane şi cele britanice. Directorul Mostrei de la Veneţia a declarat că „o treime din cei selecţionaţi vor fi, cel mai probabil, americani“. Juriul va fi format din regizorul chinez Znah Yimou, care a câştigat de două ori prestigiosul trofeu „Leul de Aur“, pentru filmele „The story of Qiuju“ şi „Not one less“, Catherine Breillat, Jane Campion, Emanuele Crialese, câştigătorul „Leului de Argint“, în 2006, cu „Nuovomondo“, Alejandro Gonzalez Inarritu, Ferzan Ozpetek şi Paul Verhoeven. Cel mai bun film din cadrul festivalului va fi premiat cu „Leul de Aur“, pe când cel mai bun regizor va fi recompensat cu „Leul de Argint“.

Regizorul italian Bernardo Bertolucci, în vârstă de 66 de ani, va primi un „Leu de Aur“ onorific la încheierea celei de-a 64-a ediţii a Festivalului de la Veneţia, acordat cu ocazia aniversării a 75 de ani de existenţă a Mostrei de la Veneţia. Totodată, regizorul american Tim Burton, în vârstă de 49 de ani, va fi recompensat cu un premiu pentru întreaga carieră.

Taormina, un muzeu în aer liber

La Verona, in vizita la familia Capulet Prezentatoarea rubricii mondene a emisiunii "6! Vine presa!" a strabatut in concediu aproape toata Italia, impreuna cu Nicola, iubitul ei.

Turism
Versilia

Sorento - minune a tarmului tirenian

Scaldand tarmul de vest al Peninsulei Italice, marea Tireniana ofera calatorului indragostit de natura privelisti de o frumusete unica. Dintre acestea, Golful Neapole, aflat la poalele Vezuviului, etaleaza adevarate minuni, facandu-te sa juri, in sinea ta, ca te vei mai intoarce neaparat in acele sublime locuri.Pe langa vestitul oras, care poarta numele golfului si despre care am mai notat cateva randuri fugare, in acest colt de pagina, exista aici o serie de alte mici localitati, adevarate bijuterii, in care frumusetea facuta de mana omului o concureaza pe cea naturala.
Dintre acestea, Sorento, asezata pe un mal de tuf vulcanic, se inalta dreapta spre cer. Era locul de vacanta preferat al romanilor. In Evul Mediu a cunoscut stapanirea bizantina si apoi a devenit un ducat normand independent. A fost calcata adesea de sarazini, dar locuitorii au stiut sa faca fata dusmanului. Marele poet italian Torquato Tasso s-a nascut aici in 1544, in mireasma livezilor de lamai si portocali. Mestesugarii au produs matasuri si dantele vestite pe continent, contribuind la bunastarea cetatii.
Catedrala, reconstituita in mare parte in epoca moderna, domina cele doua strazi principale ale orasului: Corso Italia si Via Tasso. Interiorul acestei minunate constructii expune cateva piese de mare valoare, printre care: tronul episcopal, un altar datand din secolul al XVI-lea si o fresca din secolul al XV-lea, reprezentand Adoratia pastorilor.
De mare interes poate fi, de asemenea Basilica San Antonio. Constructie de tip medieval, a fost renovata in stil baroc. Mormantul Sfantului poate fi vazut in cripta aflata intr-o capela construita inainte de secolul al XIV-lea si incorporata ulterior basilicii. Interiorul, cu o nava principala si doua laterale, contine numeroase picturi din secolul al XVII-lea. Alaturi de acestea trebuie amintita scena din sacristie reprezentand Nasterea, exemplu de arta populara a secolului al XVII-lea realizata de cei mai cunoscuti sculptori ai genului.
Nu departe de acest impunator monument, Sedile Dominova, o eleganta galerie din secolul al XV-lea, impresioneaza prin prosetiunea inca pastrata, iar Biserica Sfantului Francis se mandreste cu minunata clopotnita in stil maur, cu dantelaria in piatra, datand din secolul al XIV-lea.
Pe langa toate aceste minuni in piatra, nu trebuie uitat Muzeul „Correale di Terranova” instalat in palatul contilor cu acelasi nume inca din secolul al XVIII-lea. Muzeul contine o impresionanta colectie de arta aplicata: majolica, mobile in stil baroc napolitan, portelanuri Capodimonte, ceasuri si picturi ale scolii din Campania.
Langa Sorento, la Punta del Capo, se afla ruinele vilei romane care a apartinut lui Pollius Felix. Zidurile ei, atat cat au mai ramas, se inalta deasupra micului golf, strajuit de colti de stanca printre care serpuieste o carare ingusta. Expresia „vezi Napoli si apoi poti muri” capata aici noi dimensiuni. Desigur cel care a scornit aceasta vorba s-a referit nu doar la un oras, ci la intreaga zona din jurul golfului. Soare si apa, lumina si penumbra, totul creeaza o splendida armonie in care trecutul si prezentul pasesc alaturi, aducand deopotriva amintiri si sperante in sufletele locuitorilor, gata oricand sa-si petreaca cateva clipe invartindu-se in ritmul stravechii tarantele.

Turism

Roma - vacanta in Cetatea EternaDaca pana acum temperaturile dogoritoare au gonit turistii din marile orase ale Europei, luna august se anunta numai buna de vizitat capitala Italiei, cand vremea se anunta aici racoroasa, propice de plimbare si preturile foarte mici, fiind plin sezon de reduceri la... orice. De asemenea, trebuie mentionat ca in aceasta perioada romanii sunt in concediu, parasind orasul pentru munte si mare, eliberand Roma, in toata gloria ei, de trafic si agitatia din restul anului. Muzeele si majoritatea obiectivelor turistice ofera in aceasta perioada, denumita “Estate Romana”, preturi speciale de intrare, platind pentru 3 sau 5 locatii diferite pretul unui singur bilet. Galeriile ofera intrare gratuita in ultima duminica din fiecare luna, datorita afluentei mai scazute de vizitatori, si astfel va puteti numara printre cei cativa zeci de turisti care admira nestingheriti Capela Sixtina sau Cetatea Vaticanului fara a se calca pe picioare la intrare. Magazinele care sunt deschise in luna august ofera reduceri de pana la 75% la hainele de designer, incaltaminte, suveniruri si decoratiuni interioare. Chiar daca hotelurile nu respecta trendul reducerilor tarifare, vestea buna este ca exista foarte multe apartamente la cheie de inchiriat in Roma, ale caror proprietari pleaca in vacanta. Astfel, un apartament de doua camere, in care au loc 4 persoane, intr-o zona pitoreasca precum Piazza Navona costa in jur de 450 de euro pentru o saptamana, in timp ce cu acesti bani doua persoane stau la hotel maxim 3 zile. In aceasta perioada, in Roma se desfasoara numeroase festivaluri si concerte la care nu lipsesc spectacolele in aer liber, precum Jazz and Image Festival, cel mai lung eveniment anual de jazz din Europa, ce dureaza pana in septembrie la Villa Celimontana, in apropiere de Colosseum. Amatorii de filme italiene se vor bucura de Festivalul de film in aer liber Tiber, unde intrarea costa doar 5 euro. Viata de noapte in Roma este una dintre cele mai animate din Europa . Punctul fierbinte al distractiei pe timp de vara este considerat Via di Monte Testaccio, cu 3 zone, una destinata concertelor in aer liber, una pentru pizzeri si terase si o zona a cluburilor deschise toata noaptea. Chiar daca majoritatea turistilor nu asociaza o excursie la Roma cu statul la plaja, aflati ca va desparte de plajele din Mediterana doar o jumatate de ora de mers cu masina, autobuzul sau metroul, ce va lasa din centrul Romei la plajele din Ostia. Aici exista atat portiuni cu intrare libera, cat si locuri amenajate pentru care platiti 10 euro pentru umbrela, la care se adauga pretul sezlongului si al altor facilitati, precum prosoape si acces la vestiare. Pretul unui bilet de avion dus-intors cu o companie low-cost este de aproximativ 180 de euro. Insa, inainte sa va decideti sa mergeti pe cont propriu, verificati oferta agentiilor de turism pentru aceasta perioada.
Agentia Del Mar Travel (tel: 031.104.23.03) ofera un sejur de 4 zile la Roma la pretul de 277 euro de persoana si include 3 nopti de cazare cu mic dejun la hotel de 3*** si transport cu avionul. Cu Fun Travel (tel: 326.45.66) mergeti 3 zile la Roma cu 343 de persoana si in pret intra biletul de avion si cazarea 2 nopti la hotel de 3*** cu mic dejun.

Venetia, ciugulita de porumbei

Arhitectura Venetiei este in pericol de a fi distrusa, insa nu de apele cu care municipalitatea se lupta in fiecare an, ci de porumbeii din Piata San Marco, relateaza cotidianul britanic "The Telegraph".

Toscana, spectacolul naturii şi al oamenilor

Un nou pod la Veneţia

Veneţia, Iorga, umbra lui Petrarca

Laura, eterna iubire! – acesta este numele cel mai des asociat cu personalitatea poetului Petrarca. Pentru veneţieni, însă, Petrarca este alăturat nu muzei sale, ci uneia dintre cele mai importante instituţii din "Serenissima": Libreria Marciana.
Ideea înfiinţării unei biblioteci publice în cetatea veneţiană i-a aparţinut, într-adevăr, lui Petrarca. În veacul al XIV-lea, poetul era recunoscut şi drept un fervent căutător şi colecţionar de manuscrise. La vremea la care, prin lungi epistole adresate dogelui Andrea Dandolo, încerca să medieze o pace între Veneţia şi Genova, poetul reuşeşte să-l convingă pe acesta să acorde importanţă reînfiinţării unei biblioteci a statului, aşa cum era pe vremea romanilor. Îşi pune la bătaie, în acest scop, propria-i colecţie de peste 200 de manuscrise. Captivaţi de ideea de a merge pe urmele lui Petrarca, la Veneţia, am solicitat un interviu dlui Marino Zorzi, directorul Bibliotecii Marciana. În cabinetul său, înconjuraţi de portretele celor care, vreme de şase veacuri s-au aflat la conducerea bibliotecii, am încercat să pătrundem în intimitatea acestui veritabil diamant al culturii europene.

DESTIN. "Din nefericire pentru noi, acele manuscrise donate de Petrarca nu se află aici. Donaţia a avut loc în 1362, cărţile au fost acceptate de Republică, au stat de la început în casa pe care Serenissima i-a dat-o lui Petrarca, în semn de respect, iar Petrarca le-a păstrat tot restul vieţii. Doar că el nu a locuit decât cinci ani în Veneţia, după care a plecat la Padova, luând cu el şi colecţia". Biblioteca s-a deschis totuşi un secol mai târziu, iar cel care a făcut posibil acest lucru a fost Basilius Bessarion, cardinal grec, care s-a străduit toată viaţa să organizeze apărarea grecilor atacaţi de turci. "Cel mai mare succes al său a fost însă crearea acestei minunate biblioteci, care s-a bazat pe lucrări privind Antichitatea. A strâns peste o mie de manuscrise, între care 563 în greacă. Intenţiona să creeze o bibliotecă naţională greacă, unde, aşa cum spunea el, dacă într-o zi grecii ar dispărea într-o tragedie, viaţa şi cultura lor s-ar regăsi intacte". De ce a vrut să dea aceste manuscrise Veneţiei? "Mai întâi pentru că respecta enorm structura Republicii, care îi apărea ca o încarnare a idealului platonic, a guvernării perfecte. Pe urmă pentru că avea mulţi prieteni printre veneţieni. Şi, în fine, pentru că el, fiind grec, se simţea la Veneţia ca în a doua sa patrie". Biblioteca a fost instalată în Palatul Dogilor. "În 1537, fiul dogelui Andrea Gritti voia să construiască noi imobile, care să dea impresia că Veneţia e un oraş modern. Atunci s-a construit şi palatul în care se află Libreria Marciana, în Piaţeta San Marco. Întâiul bibliotecar a fost cardinalul Bembo. Alături de el se afla Victor Grimani, care era foarte interesat de cultura antică. El a încurajat construirea bibliotecii de către arhitectul Sansovino. Biblioteca a fost deschisă abia în 1565. Au început să fie donate şi alte cărţi, iar apoi Serenissima a scos o lege care spunea că toate cărţile imprimate în Veneţia şi în întreaga Republică trebuie să aibă cel puţin o copie la Marciana. Inventarul cărţilor a crescut, avem peste un milion, dar asta nu este foarte mult pentru o bibliotecă modernă", ne mai spune dl Marino Zorzi.

CAPODOPERE. Ne interesăm care sunt capodoperele Bibliotecii Marciana. "Deţinem primul Grimani, care este o donaţie din partea cardinalului Domenico Grimani, la începutul secolului al XVI-lea. E o capodoperă. O miniatură executată în Ţările Flamande şi are 1.060 de pagini. Din punct de vedere cultural, fondul grec este însă fundamental. Mai ales «Homerus Veritus», un text al «Iliadei» lui Homer, scris în secolul al X-lea, care e fundamental pentru tradiţia manuscrisă a poemului, pentru faptul că în jurul acestei poveşti există un comentariu. Comentariu care e, de fapt, un rezumat al cărţilor scrise de vechii greci despre Homer şi care s-au pierdut. E o bibliotecă întreagă concentrată într-un manuscris".

IORGA, IDOLUL. Marino Zorzi conduce Biblioteca Marciana din 1990, iar preocuparea sa principala o constituie istoria cruciadelor. "M-au interesat cruciadele din secolul XV. M-a interesat relaţia Veneţiei cu Ţările Române. Cruciada de la Nicopole – care s-a sfârşit rău, după cum ştiţi… La a doua etapă a bătăliei de la Varna au participat şi românii. A existat o alianţă a Veneţiei cu Matei Corvin – luptam cu acelaşi duşman, dar pe fronturi diferite. Singurul prinţ român care a condus o campanie puternică împotriva turcilor a fost «Stefano il Grande»…", mai spune Marino Zorzi, arătând că ştie cine a fost marele voievod al Moldovei. "După victoria sa de la Vaslui, s-a pus în mişcare şi Matei Corvin, spre frontul din Bosnia. Momentul acela a reprezentat o speranţă pentru noi, luptam împreună pentru aceeaşi cauză."
Cum se face că îi este atât de cunoscută această etapă din istoria românilor? "Am un cult pentru profesorul Nicolae Iorga. Pe masa mea există cartea lui despre cruciade. El a făcut studii excepţionale privind perioada cruciadelor. Era de o profunzime, de o amploare incredibile. Iorga a fost un prieten al tatălui meu. Se cunoşteau foarte bine. I-a dat tatălui meu mai multe decoraţii, ordine cavalereşti, pe care le păstrez. Îşi scriau, vorbeau. Iorga reprezintă legătura mea cu România. De treizeci de ani, în fiecare zi, citesc măcar o pagină din cartea lui."

"În Veneţia existau mai multe ramuri ale aceleiaşi case. A mea era singura din San Moise, iar a dogelui Marino Zorzi era din Santa Justina. Curios e că în Veneţia a rămas până azi doar ramura mea, ca şi cum eu aş fi moştenitorul ideal al celorlalţi"

"La Veneţia, în secolul XIV, cultura însemna medicina, ştiinţa. Se cunoaşte episodul în care patru veneţieni l-au caracterizat pe Petrarca drept «un om bun, dar nu prea cultivat». Nu ştia comentariile lui Aristotel. Dar el avea cultura morală, elocinţa, poezia…"
Marino Zorzi

Capri, cea mai frumoasă insulă

Arta culinara siciliana



Istoria complexa a Siciliei si-a lasat amprenta asupra arhitecturii, peisajelor, culturii si a obiceiurilor. Dar nicaieri nu este mai evidenta aceasta urma ca in arta culinara. Grecii au adus culturile de vita-de-vie si de maslini si au implementat populatiei obiceiul realizarii vinului. Romanii au introdus in gastronomie fasolea, mazarea cu pui, lintea si anumite paste. Arabii au adus migdalele, semintele de anison, caisele, anghinarele, scortisoara, portocalele, fisticul, sofranul, susanul, spanacul, pepenele rosu si orezul. Ei au introdus multe arome ce sunt acum considerate tipic siciliene, inclusiv combinatia de dulce si acrisor dintre stafide si peste. Mai mult decat atat, arabii au deschis apetitul sicilian catre dulciuri, mai exact pentru inghetata, pentru „granita\" (facuta din zapada de pe muntele Etna si de pe muntii din jur), martipan si fructe glasate. Lumea Noua a adus pe pamantul sicilian ardeiul gras si ardeiul iute, rosiile si cartofii. In ziua de azi, se mananca bine oriunde in Sicilia. Indiferent daca doriti sa serviti masa intr-un micut local traditional sau intr-un restaurant mai select cu felurile de mancare mai sofisticate si mai elaborate, bucataria siciliana nu va va dezamagi.

Retete culinare alla Sicilia

1. Chiftelute in sos tomat (Polpette al Sugo)
Ingrediente:
300gr carne tocata
100gr branza
400gr rosii
50gr paine
o ceapa
4 catei de usturoi
patrunjel
oregano
60gr sunca
2 oua
sare si piper
Mod de preparare: Amestecati carnea tocata cu branza si cu painea. Tocati patrunjelul, ceapa, usturoiul si sunca si adaugati peste carne. Adaugati apoi sarea, piperul si cele 2 oua batute bine. Amestecati toate ingredientele cu mana si faceti din compozitie chiftelute. Treceti-le prin faina si prajiti-le intr-o tigaie cu ulei incins. Intre timp, intr-o alta tigaie prajiti felii foarte subtiri de ceapa si usturoi. Taiati rosiile si adaugati-le in tigaie cu sare, piper si oregano. Acoperiti tigaia cu un capac si lasati la fiet pana cand compozitia scade si are densitatea unui sos. Apoi, adaugati chiftelutele, acoperiti cu un capac si lasati sa mai fiarba aproximativ 10-15 minute la foc mic. Serviti felul de mancare alaturi de un vin fructat si paine alba prajita.

2. Scaloppine al marsala
Ingrediente (4 portii):
500gr felii subtiri de carne de vitel sau carne de vita de calitate superioara
50gr unt
faina
vin Marsala sec
sare si piper
Mod de preparare: Frageziti feliile de carne si dati-le apoi prin faina. Topiti untul intr-o tigaie si prajiti la foc mic feliile de carne, cu sare si piper. Cand sunt gata, scoateti carnea din tigaie si tineti-o la cald. Adaugati un pahar de Marsala in tigaie si amestecti pana cand sosul devine o crema lichida. Turnati sosul peste vitel si serviti alaturi de cartofi noi si legume de sezon.

3. Vinete prajite in sos tomat (Parmigiana di melanzana)
Ingrediente (6 portii):
1/2 litru de suc de rosii
4 vinete mari
sare
ulei de masline
150gr branza parmezan gratinata
cateva frunze de busuioc proaspat
Mod de preparare: Taiati vinetele in felii groase de 1 cm pe care le frecati apoi cu sare. Prajiti feliile in ulei de masline pana cand capata o culoare maronie si se fragejesc. Adaugati intr-un vas de servit straturi de vinete, sus de rosii si parmezan gratinat. Ornati pe deasupra cu frunze de busuioc. Preparatul se serveste pe post de aperitiv.

4. Schiacciata alla Siciliana
Ingrediente (4 portii):
Pentru aluat:
1 kg faina alba
50gr drojdie de bere
jumatate de pahar cu apa calda
ulei de masline
sare si piper
Pentru umplutura: Frumusetea acestui fel de mancare este ca poate fi umplut cu absolut orice considerati dvs. sau cu orice aveti in frigider. Cu toate acestea, noi va recomandam carne tocata pentru carnati cu ceapa, usturoi, sos de tomate si ierburi.
Mod de preparare: Dizolvati drojdia in putina apa calda si adaugati peste faina. Amestecati adaugand cate putina apa pana cand obtineti o consistenta ferma. Presarati peste coca rezultata faina si lasati-o la crescut timp de 1 ora, acoperita cu un servet. Dupa ce coca a crescut adaugati ulei de masline putin cate putin. Formati din aluat cercuri cercuri groase de 1 cm. Presarati umplura dorita pe deasupra si indoiti aluatul in forma de calzone (semicerc). Introduceti placintelele rezultate in cuptorul bine incins, timp de 30 de minute.Serviti calde.

5. Paste cu peste spada (Pasta con pesce spada)
Ingrediente (4 portii):
400gr penne sau fusilli
un file de peste spada de 2 cm grosime taiat cubulete
o conserva rosii decojite sau rosii cherry
un catel de usturoi
o ceapa
menta
ulei de masline
sare si piper
vin alb
Mod de preparare: Taiati usturoiul si ceapa si prajiti-le intr-o tigaie cu putin ulei de masline. Adaugati bucatelele de peste spada si lasati sa se rumeneasca. Stropiti apoi cu putin vin alb si micsorati foscul. Adaugati rosiile, sarea, piperul si menta si mai lasati la foc mic timp de cateva minute. Fierbeti pastele si amestecati-le cu pestele cu sos din tigaie. Serviti cald, adaugand catev frunze de menta. Preparatul poate fi servit drept fel principal alaturi de o salata de cruditati si de un pahar de vin alb rece.
...continuare

Turnul din Pisa, intrecut de biserici

Dupa noua secole de faima nedisputata, celebrul Turn din Pisa isi vede amenintat prestigiul de doua turnuri de biserica din Germania, despre care localnicii spun ca ar fi mult mai inclinate decat vechea constructie italiana.

Coloseumul din Roma

Cunoscut original sub numele de Anfiteatrul Flavian, dupa numele familiei imparatului Vespasian, sub a carei domnie incepuse constructia, Coloseumul din Roma este probabil cea mai impresionanta cladire a Imperiului Roman, vizitata anual de sute de mii de turisti.

Imparatul Vespasian, fondatorul dinastiei Flavian, a inceput constructia Coloseumului in anul 72 d.c, iar dupa sapte ani de munca intensa, constructia nu atinsese mai mult de trei sferturi din inaltimea stabilita a amfiteatrului. Insa, dupa doar un an, cladirea era terminata si inaugurata de catre Titus, fiul si urmasul la tron a lui Vespasian. Festivitatile de inaugurare au durat o suta de zile.
Uriasul anfiteatru a fost construit in locul unui lac artificial, parte dintr-un parc construit de Nero in centrul Romei, care includea deasemenea si Domus Aurea, cat si statuia Colossus. Aceasta gigantica statuie a lui Nero a dat numele actual al monumentului.
Pentru inceput, Coloseumul a servit pentru luptele intre fiare, apoi a venit randul oamenilor sa lupte cu animalele, urmati de gladiatorii care se infruntau intre ei pe viata si pe moarte. In prezent, monumentul este unul dintre cele mai vechi repere istorice si reprezinta o carte deschisa pentru orice turist

Veneţia, laguna iubirii

Cu trenul la Veneţia
l Legătură directă de la Arad
De la intrarea în vigoare a actualului Mers de tren (decembrie 2006), pe ruta Timişoara-Veneţia şi retur se poate circula direct numai din staţia Arad, cu trenul rapid 354 - „Mureş”, care pleacă la ora 11,21 şi soseşte la Budapesta Kelleti, ora 15,17. În continuare, vagoanele de Veneţia se ataşează la trenul Internaţional „Euronight” - 240, cu sosire la Zagreb, ora 4,59, iar la Veneţia, ora 7,16. La întoarcere, vagoanele pentru România se ataşează la trenul Internaţional „Euronight” 241, cu plecare din Veneţia, ora 21,04 - Zagreb la ora 4,59 - Budapesta Kelleti, ora 10,53; din Budapesta vagoanele se ataşează la trenul rapid 355, care soseşte la Arad la ora 18,15. Pentru trenul de Veneţia, la dus, se poate ajunge la Arad cu trenul personal 2603 sau cu acceleratul 1835/1836; iar la întoarcere, se poate ajunge la Timişoara cu trenul Intercity 237/236 sau cu personalul 3118. De reţinut l pe ruta Arad-Veneţia şi retur circulă un vagon de dormit şi două vagoane de clasa a II-a, respectiv: vagonul de dormit circulă zilnic, iar vagoanele de clasa a II-a circulă, la dus, în zilele de joi şi duminică, iar la întoarcere, miercurea şi duminica l trenul circulă şi pe reţeaua feroviară din Croaţia, de aceea, călătorii trebuie să aibă asupra lor paşaportul, Croaţia nefiind ţară membră U.E. Informaţii la serviciul Trafic internaţional, din cadrul Agenţiei de voiaj Timişoara, strada Măceşului nr. 37A, tel. 0256-491 889.
http://www.agenda.ro/2007/26-07/turism.html

Turnul din Pisa, indreptat
Faimosul monument a fost readus la inclinatia din secolul al XIX-lea.

Faimosul turn inclinat din Pisa a fost salvat de la o prabusire lenta, dar sigura, gratie unui amplu proiect de stabilizare, care a costat 30 de milioane de euro.

Turnul, care era pe punctul de a se darama, a fost indreptat cu 45 de centimetri, revenind la pozitia sa din 1838, releva &bd [...]

Turiştii britanici distrug Roma
http://www.gandul.info/turistii-britanici-distrug-roma.html?3938;838649
Oficialii din Roma au lansat un avertisment serios la adresa turiştilor care se îmbată şi distrug monumentele ce fac deliciul unei lumi întregi. Turiştii ar trebui să-şi mai domolească impulsul de a pune mâna pe sticla de băutură atunci când se află în Roma. Vorba aceea, „când te afli la Roma, comportă-te ca romanii”. Problema este că Oraşul Etern îşi numără an de an tot mai multe răni – ca şi alte zone frecventate de britanici, precum coastele Spaniei sau ale Greciei.
Pieţele centrale ale Romei, o bijuterie pentru orice arheolog, sunt colonizate noaptea de băutori înrăiţi din Marea Britanie şi SUA, scrie The Telegraph. Problemele acestea provin dintr-o „cultură a băuturii”, complet străină Italiei, spune primarul adjunct, Mariapia Garavaglia. Şi pentru că cererea de băutură este atât de mare, unii s-au gândit că şi oferta trebuie să fie pe măsură, aşa că barurile au început să răsară la fiecare colţ. Primăriţa adjunctă i-a implorat deci pe turişti să-şi schimbe proastele obiceiuri, dar a promis şi acţiuni concrete – mai multe patrule care să-i păzească atât pe localnici, cât şi monumentele. Numai în ultimele două luni, turiştii abţiguiţi au distrus fântâna Barcaccia din secolul XVII, în timp ce un turist beat era cât pe ce să intre cu tot cu maşină în ea

La Roma, vezi istoria omenirii, cadru cu cadru