Like/Tweet/+1
Ultimele subiecte
» TEXT ITINERARIU SEFARD DIN IMPERIUL OTOMAN IN TARILE ROMANE2Scris de Admin 26.08.17 22:37
» TEXT ITINERARIU SEFARD DIN IMPERIUL OTOMAN IN TARILE ROMANE1
Scris de Admin 26.08.17 22:36
» Comunitatea evreiască din Botoșani (2)
Scris de Admin 26.08.17 22:30
» Comunitatea evreiască din Botoșani (1)
Scris de Admin 26.08.17 22:30
» ITINERARIU SEFARD DIN IMPERIUL OTOMAN IN TARILE ROMANE (1)
Scris de Admin 26.08.17 22:19
» ITINERARIU SEFARD DIN IMPERIUL OTOMAN IN TARILE ROMANE (2)
Scris de Admin 26.08.17 22:18
» DESPRE ANTISEMITISMUL MAREȘALULUI ION ANTONESCU
Scris de Admin 04.08.17 23:54
» Romanizarea Romaniei 1940-44 legi antisemite, CNRomanizare
Scris de Admin 04.08.17 21:13
» ROMÂNIA LUI ANTONESCU ȘI LOGICA VIOLENȚEI(3): VIOLENŢA MILIT
Scris de Admin 05.03.17 11:01
» Anunțuri Administrative
Scris de Admin 25.02.17 20:07
ANTISEMITISM[DIVERSE..OPINII]
Pagina 8 din 11
Pagina 8 din 11 • 1, 2, 3 ... 7, 8, 9, 10, 11
ANTISEMITISM[DIVERSE..OPINII]
Rezumarea primului mesaj :
Ultima editare efectuata de catre Admin in 16.08.13 8:48, editata de 3 ori
Antisemitismul, in ascensiune la nivel mondial
Antisemitismul, in ascensiune la nivel mondial
Antisemitismul, inclusiv ura impotriva evreilor promovata de o serie de guverne si defaimarea sub forma criticilor aduse Israelului, a cunoscut o ascensiune la nivel global in ultimul deceniu, se arata intr-un raport al Departamentului de Stat al Statelor Unite.
***
Raportul, intitulat Antisemitismul Contemporan Global, prezentat Congresului joi, 14 martie, avertizeaza ca ambasadele americane au semnalat o crestere a numarului atacurilor care au vizat populatia, proprietatile, institutiile si centrele religioase evreiesti in ultimul deceniu.
"Astazi, la peste 60 de ani de la Holocaust, antisemitismul nu este doar un fapt istoric, ci este un eveniment actual", se arata in raportul citat de Reuters. Documentul nu ofera statistici detaliate deoarece astfel de cifre ar viza doar statele occidentale mult mai dispuse sa semnaleze astfel de incidente. Se mentioneaza insa ca si alte guverne si institutii au prezentat curente similare.
De exemplu, Institutul Stephen Roth din cadrul Universitatii din Tel Aviv a prezentat 593 de incidente antisemite majore in 2006, cel mai mare numar semnalat din 2000, precizeaza raportul. Dintre acestea, 277 au fost atacuri fizice impotriva evreilor iar 105 impotriva sinagogilor. Peste jumatate din aceste incidente au avut loc in vestul Europei.
Un atac comis in 2006 s-a soldat cu moartea unui evreu francez, Ilan Halimi. Tinarul de 23 de ani a fost descoperit dezbracat, incatusat si cu corpul acoperit de arsuri in apropierea unei cai ferate din Paris in februarie 2006, murind la scurt timp din cauza ranilor suferite.
In timp ce prejudecatile traditionale antisemite persista, alte forme de manifestare au evoluat in paralel, dezvaluie raportul. "Caracterisitica specifica a noii forme de antisemitism consta in criticile aduse sionismului sau politicii Israelului care, intentionat sau nu, au efectul promovarii prejudecatilor impotriva tuturor evreilor prin demonizarea Israelului si atribuind deficientele percepute ale Israelului caracterului sau evreiesc", a adaugat sursa citata.
Aceste practici sint comune in Orientul Mijlociu si in comunitatile musulmane din Europa, dar a fost incurajata si de o serie de activitati desfasurate la Natiunile Unite, atrage atentia raportul. Diferite agentii ale Natiunilor Unite siunt solicitate sa investigheze ceea ce sint de fapt "informatii exagerate privind presupuse atrocitati si alte incalcari ale drepturilor omului de catre Israel", prezinta documentul.
Astfel de critici aduse Israelului "incurajeaza intentionat sau nu antisemitismul". Aceasta ostilitate se poate traduce prin violenta fizica, precum cresterea incidentelor antisemite la nivel global in timpul conflictului din 2006 intre Israel si gruparea siita Hezbollah.
Raportul, dat publicitatii de Biroul Emisarului Special pentru Monitorizarea si Combaterea Antisemitismului, urmeaza unui alt document similar dat publicitatii in 2005. Noul raport a fost dedicat congresmenului Tom Lantos, singurul supravietuitor al Holocaustului care a servit in Congresul american, care a murit luna trecuta la virsta de 80 de ani.
Raportul Departamentului de Stat prezinta, de asemenea, exemplul mai multor Guverne si lideri care sustine ca "au inflamat ura antisemita in propriile societati si chiar in afara granitelor lor". Documentul il citeaza pe presedintele iranian Mahmoud Ahmadinejad, care a pus sub semnul indoielii Holocaustul, si pe cel venezuelean, Hugo Chavez, care a "demonizat public" Israelul, potrivit Departamentului de Stat. Guvernul sirian "demonizeaza in mod repetat evreii prin declaratii publice si propaganda oficiala", in timp ce in Belarus "institutiile statului produc si distribuie liber material antisemit".
Presa de stat egipteana si saudita este, de asemenea, responsabila de promovarea unor mesaje antisemite, activitate de care se face responsabil si postul de radio catolic polonez Maryja, potrivit raportului.
Formele traditionale de antisemitism reprezinta in continuare o problema in statele din Europa Centrala si Europeana, printre care Rusia si Ucraina. Violentele antisemite din Franta, Germania si Marea Britanie reprezinta probleme semnificative, in timp ce incidentele antisemite din Argentina, Australia, Canada si Africa de Sud sint in crestere, avertizeaza raportul Departamentului de Stat
Antisemitismul, inclusiv ura impotriva evreilor promovata de o serie de guverne si defaimarea sub forma criticilor aduse Israelului, a cunoscut o ascensiune la nivel global in ultimul deceniu, se arata intr-un raport al Departamentului de Stat al Statelor Unite.
***
Raportul, intitulat Antisemitismul Contemporan Global, prezentat Congresului joi, 14 martie, avertizeaza ca ambasadele americane au semnalat o crestere a numarului atacurilor care au vizat populatia, proprietatile, institutiile si centrele religioase evreiesti in ultimul deceniu.
"Astazi, la peste 60 de ani de la Holocaust, antisemitismul nu este doar un fapt istoric, ci este un eveniment actual", se arata in raportul citat de Reuters. Documentul nu ofera statistici detaliate deoarece astfel de cifre ar viza doar statele occidentale mult mai dispuse sa semnaleze astfel de incidente. Se mentioneaza insa ca si alte guverne si institutii au prezentat curente similare.
De exemplu, Institutul Stephen Roth din cadrul Universitatii din Tel Aviv a prezentat 593 de incidente antisemite majore in 2006, cel mai mare numar semnalat din 2000, precizeaza raportul. Dintre acestea, 277 au fost atacuri fizice impotriva evreilor iar 105 impotriva sinagogilor. Peste jumatate din aceste incidente au avut loc in vestul Europei.
Un atac comis in 2006 s-a soldat cu moartea unui evreu francez, Ilan Halimi. Tinarul de 23 de ani a fost descoperit dezbracat, incatusat si cu corpul acoperit de arsuri in apropierea unei cai ferate din Paris in februarie 2006, murind la scurt timp din cauza ranilor suferite.
In timp ce prejudecatile traditionale antisemite persista, alte forme de manifestare au evoluat in paralel, dezvaluie raportul. "Caracterisitica specifica a noii forme de antisemitism consta in criticile aduse sionismului sau politicii Israelului care, intentionat sau nu, au efectul promovarii prejudecatilor impotriva tuturor evreilor prin demonizarea Israelului si atribuind deficientele percepute ale Israelului caracterului sau evreiesc", a adaugat sursa citata.
Aceste practici sint comune in Orientul Mijlociu si in comunitatile musulmane din Europa, dar a fost incurajata si de o serie de activitati desfasurate la Natiunile Unite, atrage atentia raportul. Diferite agentii ale Natiunilor Unite siunt solicitate sa investigheze ceea ce sint de fapt "informatii exagerate privind presupuse atrocitati si alte incalcari ale drepturilor omului de catre Israel", prezinta documentul.
Astfel de critici aduse Israelului "incurajeaza intentionat sau nu antisemitismul". Aceasta ostilitate se poate traduce prin violenta fizica, precum cresterea incidentelor antisemite la nivel global in timpul conflictului din 2006 intre Israel si gruparea siita Hezbollah.
Raportul, dat publicitatii de Biroul Emisarului Special pentru Monitorizarea si Combaterea Antisemitismului, urmeaza unui alt document similar dat publicitatii in 2005. Noul raport a fost dedicat congresmenului Tom Lantos, singurul supravietuitor al Holocaustului care a servit in Congresul american, care a murit luna trecuta la virsta de 80 de ani.
Raportul Departamentului de Stat prezinta, de asemenea, exemplul mai multor Guverne si lideri care sustine ca "au inflamat ura antisemita in propriile societati si chiar in afara granitelor lor". Documentul il citeaza pe presedintele iranian Mahmoud Ahmadinejad, care a pus sub semnul indoielii Holocaustul, si pe cel venezuelean, Hugo Chavez, care a "demonizat public" Israelul, potrivit Departamentului de Stat. Guvernul sirian "demonizeaza in mod repetat evreii prin declaratii publice si propaganda oficiala", in timp ce in Belarus "institutiile statului produc si distribuie liber material antisemit".
Presa de stat egipteana si saudita este, de asemenea, responsabila de promovarea unor mesaje antisemite, activitate de care se face responsabil si postul de radio catolic polonez Maryja, potrivit raportului.
Formele traditionale de antisemitism reprezinta in continuare o problema in statele din Europa Centrala si Europeana, printre care Rusia si Ucraina. Violentele antisemite din Franta, Germania si Marea Britanie reprezinta probleme semnificative, in timp ce incidentele antisemite din Argentina, Australia, Canada si Africa de Sud sint in crestere, avertizeaza raportul Departamentului de Stat
Cultura si civilizatie
Cultura si civilizatie / Cultura (10-03-2008) Yad Vashem- Museul Holocaustului - Jerusalem, de adrian grauenfels:
"Horatio, sunt pe pamant si in ceruri mai multe lucruri decat scriu ziarele voastre"
Tagore
Ce sarcina apasatoare dar si nobila - ridicarea unui muzeu al Holocaustului in Israel.
Motoul acestei constructii deosebite este luat din psalmul Isaiah 56-5:
"And I shall give them in My house and within My walls a memorial and a name (Yad Vashem) that shall not be cut off"...
Noul muzeu, in realizarea arhitectului israelian Moshe Safdie, este un exemplu de arhitectura brutala, potrivita subiectului expus intr-un crescendo emotional care
insoteste vizitatorul, imediat coplesit de tragedia subiectului.
Proiectul lui Safdie (completat la 15 Martie 2005) este in sectiune un triunghi indreptat spre cer, iar spatial o prizma de 10 mt latime si 13 mt inaltime serpuind pe o lungime de aproape 200 mt. Sectiunea triunghiulara
reprezinta jumatatea Stelei lui David (dupa cum jumatate din populatia evreeasca a pierit in Holocaust). Acoperisul de sticla al prismei lasa o lumina difuza sa scalde culorile apasatoare ale betonului.
Spre centrul tunelului sectiunea prismei se ingusteaza coplesind claustrofobic vizitatorul. Suntem in mijlocul unei infernale calatorii in timp, orologiul unui prizonier expus chiar la intrare amesteca personalul cu narativul expozitiei cronicizat de evenimentele holocaustului. Axa timpului este si axa muzeului despre care Safdie spune la inaugurare:
"Sa nu impodobiti peretii!.. Sa fie lumina in muzeu dupa cum Holocaustul a avut loc la lumina zilei si nu pe ascuns.
Sa mergem pe beton desculti, cum mergeam pe caldaramul ghetourilor."
Nu exista nici un reper al confortului, unghiurile sunt dure, ascutite, taioase ca si sarma ghimpata a lagarelor de concentrare.
Safdie descrie lucrarea sa ca o structura complexa, post tensionata cu o sectiune mereu schimbatoare. Structura este functionala dar simbolica. Cenusiul betonului crud sugereaza zilele intunecoase ale Holocaustului, naratia se desfasoara fluida, afectiva dar zguduitoare de-a lungul constructiei. In interior 2800 exponate, mii de fotografii si documente sunt marturii ale tragediei, cunoastem arta produsa in lagare, in ascunzatori, in timpul incercarilor de evadare (280 de opere).
Muzeul se termina cu un urcus molcom spre muntii din zare culminand cu o iesire dramatica spre cer si Ierusalimul de azi.
Astfel Safdie ne incarca in final cu un sentiment de speranta, renastere si pace.
***
Periplul spre Holocaust incepe cu proiectia unui film despre viata evreeasca in Europa antebelica. O vitrina ne prezinta obiecte personale, fotografii, scrisori, carti de identitate arse pe jumatate, un intreg univers despuiat si violat cu brutalitate.
Pasii ne duc mai departe in sala Germaniei intre 1933-1939, anii de cristalizare a nazismului, a teoriilor rasiale. Germania isi extermina invalizii si bolnavii. De aici un drum scurt duce la persecutia evreeasca.
Evreii se refugiaza in ghetouri Doctrina nazista cere purificarea rasei.
Radioul german difuzeaza discursuri care dezumanizeaza natiunea germana. Hitler porunceste distributia unui aparat de radio in fiece locuinta. Vocea sa cere obsesiv inlaturarea evreilor, a celor slabi. Cartile, eruditia, intelectul sunt obstacole in calea doctrinei naziste. Hitler decide arderea cartilor de arta, literatura, filozofie. Heine lanseaza o profetie sumbra:
"Cine arde azi carti va arde maine oameni".
Poporul german tolereaza antisemitismul si ura rasiala.
Evreei sunt jefuiti de bunuri, izgoniti si omorati in progromuri organizate in mai toate comunitatile evreesti din Europa rasariteana.
Din 1938 Hitler deporteaza evreii germani in Polonia, viata in 4 ghetouri este descrisa de muzeu: Lodz, Warsovia, Terezin, Kubna.
Dar lumea intreaga tace, chiar participa la umilirea evreilor, siliti sa poarte permanent petecul galben cusut pe haine. "Jude" scrie pe aceste stigme care devin simbolul unei turme prigonite, destramate.
In 1941 Germania pune pe roate solutia finala.
In Rusia, Romania, Serbia, Croatia evreii sunt urmariti si masacrati.
In 1942 se stabileste programul solutiei finale - genocid pentru evreii Europei si nordul Africii.
***
Un pavilion special este dedicat deportarii.
Sine de tren, garnituri cu vagoane de transport vite serveau la deportarea incarcaturii umane prin toata Europa - 100 de prizonieri per vagon - inchisi fara aer sau apa dusi ca vitele spre lagarele de exterminare.
Ne aflam intr-o gara rece cu banci de metal si podea pietruita, cu felinare galbui ce arunca o lumina stranie prevestitoare a mortii.
Prin colturile salii zarim valize abandonate, cufere cu obiectele deportatilor.
Expuse: agende, carti postale, efecte personale. Se scrie in ungara, idis romana, greaca. Cineva deseneaza un peste, simbolul tacerii, simbolul unui popor dus spre distrugere in mutenie.
Cineva scrie cu un carbune pe peretele interior al vagonului de vite:
"Sunt eu Eva, aici in vagon, cu fiul meu Abel
Daca il vezi pe fiul meu mai mare Cain
spune-i ca noi..."
Aceste trenuri ale mortii, trec zi si noapte pe langa sate si orase.
Prin padurile Europei ... Safdie plaseaza sine de tren peste o prapastie, cu un singur vagon oprit exact in punctul de echilibru intre abis si cer.
Este o calatorie spre anihilare dar si spre neuitare, acest vagon singular si plin de tensiune emotionala vizeaza Jerusalemul, capitala eterna a poporului evreu.
***
O alta sectiune a muzeului, deosebit de impresionanta, este dedicata lagarelor de concentrare si luptei dusa pentru supravietuire. Crematoriile sunt permanent in functiune, zi si noapte, fumul si strigatele celor executati framanta neostoit memoria supravietuitorilor. Unul cate unul acesti martori ai crimelor comise dispar in umbra. Ei pleaca in nefinta lasand urmashilor marturii dezolante care sunt inregistrate si proiectate pe monitoare. Faptele monstruoase par incompatibile unei civilizatii care a oferit arta, stiinta, filozofie, umanism. Si totusi.. Cum a fost posibil?
Este un moment de reculegere si introspectie.
Machete si obiecte originale din lagare ne sunt prezentate: gardul electric portile de fier si de sarma ghimpata, gramezi de incaltari ale deportatilor, paturile de lemn fara saltele pe care dormeau detinutii..
Afara, prizonieri siliti sa cante in orchestre. Se cantau marsuri celor condusi la gazare, intr-o defilare absurda spre moarte.. sunete cinice cu care calaii acopereau groaza si suferinta.
Un supravietuitor scrie:
"Cine a intrat nu va mai iesi de aici, cine nu a intrat in veci nu va putea intelege."
***
Cuvantul mamei adresate fiului inaintea mortii:
Fii sigur blandul meu copil
ca nu vei mai afla adevarul
Nici capul tau frumos
nu va rasufla un alt aer bogat
in gazul asta..
Vom fii cu toti liberi
sa agonisim pace
in oasele noastre.
***
Spre finalul razboiului lagarele sunt eliberate de aliati. Un pavilion este dedicat de muzeu supravietuitorilor lagarelor mortii, cautarea familiei, a celor salvati, cei ramasi in viata. Incepe emigrarea spre Israel. Documente si marturii stringente sunt culese de Yad Vashem, catalogate, cercetate si expuse.
Un pavilion ovoidal (The Hall of Names) este construit din doua conuri opuse. Cel superior de 10 metri inaltime contine 600 fotografii si documente atestand soarta victimelor. Portretele se reflecta in bazinul umplut cu apa
realizat de conul inferior cioplit in munte.
Peretii acestei sali contin rafturi cu dosare negre (fiecare stocand 300 de fotografii si fise) acoperind in total 2 milioane de nume de evrei femei, barbati si copii, pieriti in Holocaust.
E prevazut spatiu suficient pentru inca cele 4 milioane de nume care lipsesc din aceasta sumbra cartoteca, amintire generatiilor ce vor veni.
***
Muzeul Yad Vashem datorat lui Moshe Safdie se alatura cu prestanta altor muzee dedicate Holocaustului: Washington, Berlin, Belgia, Budapesta, Olanda, Polonia, Londra, Stockholm.
Yad Vashem continua sa adune marturii si nume a celor pieriti in cea mai mare tragedie a istoriei moderne. Mesajul este clar si ireversibil: Never Again!
Surse: Yad Vashem organization, Dan Predescu, Lily Eylon-Jerusalem
citeste[...]Tagore
Ce sarcina apasatoare dar si nobila - ridicarea unui muzeu al Holocaustului in Israel.
Motoul acestei constructii deosebite este luat din psalmul Isaiah 56-5:
"And I shall give them in My house and within My walls a memorial and a name (Yad Vashem) that shall not be cut off"...
Noul muzeu, in realizarea arhitectului israelian Moshe Safdie, este un exemplu de arhitectura brutala, potrivita subiectului expus intr-un crescendo emotional care
insoteste vizitatorul, imediat coplesit de tragedia subiectului.
Proiectul lui Safdie (completat la 15 Martie 2005) este in sectiune un triunghi indreptat spre cer, iar spatial o prizma de 10 mt latime si 13 mt inaltime serpuind pe o lungime de aproape 200 mt. Sectiunea triunghiulara
reprezinta jumatatea Stelei lui David (dupa cum jumatate din populatia evreeasca a pierit in Holocaust). Acoperisul de sticla al prismei lasa o lumina difuza sa scalde culorile apasatoare ale betonului.
Spre centrul tunelului sectiunea prismei se ingusteaza coplesind claustrofobic vizitatorul. Suntem in mijlocul unei infernale calatorii in timp, orologiul unui prizonier expus chiar la intrare amesteca personalul cu narativul expozitiei cronicizat de evenimentele holocaustului. Axa timpului este si axa muzeului despre care Safdie spune la inaugurare:
"Sa nu impodobiti peretii!.. Sa fie lumina in muzeu dupa cum Holocaustul a avut loc la lumina zilei si nu pe ascuns.
Sa mergem pe beton desculti, cum mergeam pe caldaramul ghetourilor."
Nu exista nici un reper al confortului, unghiurile sunt dure, ascutite, taioase ca si sarma ghimpata a lagarelor de concentrare.
Safdie descrie lucrarea sa ca o structura complexa, post tensionata cu o sectiune mereu schimbatoare. Structura este functionala dar simbolica. Cenusiul betonului crud sugereaza zilele intunecoase ale Holocaustului, naratia se desfasoara fluida, afectiva dar zguduitoare de-a lungul constructiei. In interior 2800 exponate, mii de fotografii si documente sunt marturii ale tragediei, cunoastem arta produsa in lagare, in ascunzatori, in timpul incercarilor de evadare (280 de opere).
Muzeul se termina cu un urcus molcom spre muntii din zare culminand cu o iesire dramatica spre cer si Ierusalimul de azi.
Astfel Safdie ne incarca in final cu un sentiment de speranta, renastere si pace.
***
Periplul spre Holocaust incepe cu proiectia unui film despre viata evreeasca in Europa antebelica. O vitrina ne prezinta obiecte personale, fotografii, scrisori, carti de identitate arse pe jumatate, un intreg univers despuiat si violat cu brutalitate.
Pasii ne duc mai departe in sala Germaniei intre 1933-1939, anii de cristalizare a nazismului, a teoriilor rasiale. Germania isi extermina invalizii si bolnavii. De aici un drum scurt duce la persecutia evreeasca.
Evreii se refugiaza in ghetouri Doctrina nazista cere purificarea rasei.
Radioul german difuzeaza discursuri care dezumanizeaza natiunea germana. Hitler porunceste distributia unui aparat de radio in fiece locuinta. Vocea sa cere obsesiv inlaturarea evreilor, a celor slabi. Cartile, eruditia, intelectul sunt obstacole in calea doctrinei naziste. Hitler decide arderea cartilor de arta, literatura, filozofie. Heine lanseaza o profetie sumbra:
"Cine arde azi carti va arde maine oameni".
Poporul german tolereaza antisemitismul si ura rasiala.
Evreei sunt jefuiti de bunuri, izgoniti si omorati in progromuri organizate in mai toate comunitatile evreesti din Europa rasariteana.
Din 1938 Hitler deporteaza evreii germani in Polonia, viata in 4 ghetouri este descrisa de muzeu: Lodz, Warsovia, Terezin, Kubna.
Dar lumea intreaga tace, chiar participa la umilirea evreilor, siliti sa poarte permanent petecul galben cusut pe haine. "Jude" scrie pe aceste stigme care devin simbolul unei turme prigonite, destramate.
In 1941 Germania pune pe roate solutia finala.
In Rusia, Romania, Serbia, Croatia evreii sunt urmariti si masacrati.
In 1942 se stabileste programul solutiei finale - genocid pentru evreii Europei si nordul Africii.
***
Un pavilion special este dedicat deportarii.
Sine de tren, garnituri cu vagoane de transport vite serveau la deportarea incarcaturii umane prin toata Europa - 100 de prizonieri per vagon - inchisi fara aer sau apa dusi ca vitele spre lagarele de exterminare.
Ne aflam intr-o gara rece cu banci de metal si podea pietruita, cu felinare galbui ce arunca o lumina stranie prevestitoare a mortii.
Prin colturile salii zarim valize abandonate, cufere cu obiectele deportatilor.
Expuse: agende, carti postale, efecte personale. Se scrie in ungara, idis romana, greaca. Cineva deseneaza un peste, simbolul tacerii, simbolul unui popor dus spre distrugere in mutenie.
Cineva scrie cu un carbune pe peretele interior al vagonului de vite:
"Sunt eu Eva, aici in vagon, cu fiul meu Abel
Daca il vezi pe fiul meu mai mare Cain
spune-i ca noi..."
Aceste trenuri ale mortii, trec zi si noapte pe langa sate si orase.
Prin padurile Europei ... Safdie plaseaza sine de tren peste o prapastie, cu un singur vagon oprit exact in punctul de echilibru intre abis si cer.
Este o calatorie spre anihilare dar si spre neuitare, acest vagon singular si plin de tensiune emotionala vizeaza Jerusalemul, capitala eterna a poporului evreu.
***
O alta sectiune a muzeului, deosebit de impresionanta, este dedicata lagarelor de concentrare si luptei dusa pentru supravietuire. Crematoriile sunt permanent in functiune, zi si noapte, fumul si strigatele celor executati framanta neostoit memoria supravietuitorilor. Unul cate unul acesti martori ai crimelor comise dispar in umbra. Ei pleaca in nefinta lasand urmashilor marturii dezolante care sunt inregistrate si proiectate pe monitoare. Faptele monstruoase par incompatibile unei civilizatii care a oferit arta, stiinta, filozofie, umanism. Si totusi.. Cum a fost posibil?
Este un moment de reculegere si introspectie.
Machete si obiecte originale din lagare ne sunt prezentate: gardul electric portile de fier si de sarma ghimpata, gramezi de incaltari ale deportatilor, paturile de lemn fara saltele pe care dormeau detinutii..
Afara, prizonieri siliti sa cante in orchestre. Se cantau marsuri celor condusi la gazare, intr-o defilare absurda spre moarte.. sunete cinice cu care calaii acopereau groaza si suferinta.
Un supravietuitor scrie:
"Cine a intrat nu va mai iesi de aici, cine nu a intrat in veci nu va putea intelege."
***
Cuvantul mamei adresate fiului inaintea mortii:
Fii sigur blandul meu copil
ca nu vei mai afla adevarul
Nici capul tau frumos
nu va rasufla un alt aer bogat
in gazul asta..
Vom fii cu toti liberi
sa agonisim pace
in oasele noastre.
***
Spre finalul razboiului lagarele sunt eliberate de aliati. Un pavilion este dedicat de muzeu supravietuitorilor lagarelor mortii, cautarea familiei, a celor salvati, cei ramasi in viata. Incepe emigrarea spre Israel. Documente si marturii stringente sunt culese de Yad Vashem, catalogate, cercetate si expuse.
Un pavilion ovoidal (The Hall of Names) este construit din doua conuri opuse. Cel superior de 10 metri inaltime contine 600 fotografii si documente atestand soarta victimelor. Portretele se reflecta in bazinul umplut cu apa
realizat de conul inferior cioplit in munte.
Peretii acestei sali contin rafturi cu dosare negre (fiecare stocand 300 de fotografii si fise) acoperind in total 2 milioane de nume de evrei femei, barbati si copii, pieriti in Holocaust.
E prevazut spatiu suficient pentru inca cele 4 milioane de nume care lipsesc din aceasta sumbra cartoteca, amintire generatiilor ce vor veni.
***
Muzeul Yad Vashem datorat lui Moshe Safdie se alatura cu prestanta altor muzee dedicate Holocaustului: Washington, Berlin, Belgia, Budapesta, Olanda, Polonia, Londra, Stockholm.
Yad Vashem continua sa adune marturii si nume a celor pieriti in cea mai mare tragedie a istoriei moderne. Mesajul este clar si ireversibil: Never Again!
Surse: Yad Vashem organization, Dan Predescu, Lily Eylon-Jerusalem
Ziua Internationala a Holocaustului - 2008
Ziua Internationala a Holocaustului - 2008
Ziua Internationala a Holocaustului gaseste comunitatea mondiala in situatia de a nu fi inteles istoria recenta in toate detaliile ei, adesea atroce. Eforturile de pastrare a amintirii acelor evenimente care au dus la instituirea conceptului de “Holocaust” se lovesc de incercarile de minimalizare sau chiar negare a semnificatiei acelor parti de istorie. In acelasi timp, manifestarile si incidentele anti-Semite inregistreaza in ultimul timp o recrudescenta ingrijoratoare.
***
Ziua de 27 ianuarie a devenit Ziua Internationala de Comemorare a Holocaustului in urma rezolutiei adoptate la 1 noiembrie 2005 de Organizatia Natiunilor Unite. Prin acest document, se respinge orice negare a Holocaustului si incurajeaza cele 191 de state membre ale Adunarii Generale ONU sa transmita viitoarelor generatii lectia genocidului, pentru ca aceasta pagina neagra a istoriei sa nu se mai repete. Astfel, se recomanda dezvoltarea de programe educationale pentru a incerca sa se previna viitoare acte de genocid.
Alegerea zilei de 27 ianuarie este legata de eliberarea lagarului de la Auschwitz-Birkenau din Polonia, in anul 1945, cind supravietuitorii lagarului au fost eliberati de trupele sovietice.
Peste sase milioane de evrei au murit in perioada nazismului. Auschwitz a fost cel mai mare lagar al mortii, amplasat pe teritoriu polonez de catre nazisti.
Ziua Internationala a Holocaustului a fost comemorata, incepind cu anul 2006, in numeroase tari din intreaga lume.
In Germania, la comemorarea din acest an, a fost prezentat la Muzeul evreiesc din Berlin primul volum al unei colectii de marturii scrise, strinse de istorici, intitulate "Persecutarea si uciderea evreilor europeni in Germania nazista din 1933 pina in 1945". Este vorba de un proiect amplu care se desfasoara pe parcursul a zece ani, expuse in 16 volume.
Mai multi actori germani au citit pe roluri, in prezenta presedintelui Germaniei, Horst Kohler, pasaje selectate din primul volum care numara 800 de pagini, in care se gasesc scrisori de denuntare a evreilor, scrisori de adio, rapoarte ale Gestapo-ului.
Prezent si el la eveniment, presedintele Consiliului central al rromilor din Germania, Romani Rose, i-a cerut presedintelui tarii sa ramina vigilent in fata discriminarii, al carei obiect sint anumite persoane in prezent.
Aproximativ 500.000 de rromi au fost victimele nazismului.
Romania isi reafirma angajamentul de a combate xenofobia si antisemitismul
Romania isi reafirma angajamentul de a combate "riguros", prin aplicarea legilor adoptate, discriminarea rasiala, xenofobia si antisemitismul, se spune in mesajul presedintelui cu cu prilejul Zilei Internationale de comemorare a victimelor Holocaustului.
"In numele valorilor fundamentale ale statului de drept, Romania democratica isi reafirma, cu acest prilej, respectul fata de memoria celor care au suferit si angajamentul de a combate riguros, prin aplicarea legilor adoptate, discriminarea rasiala, xenofobia si antisemitismul", se spune in mesajul prezidential.
In mesaj se precizeaza ca la 27 ianuarie “comemoram suferinta milioanelor de evrei, victime ale persecutiilor sistematice si ale ideologiei urii rasiale, cit si a membrilor comunitatii rrome si ai altor comunitati, in perioada anilor 1933 – 1945”.
Mesajul presedintelui mai arata ca de Ziua Internationala a Holocaustului "ne amintim de cei care au fost inchisi in lagarul de la Auschwitz-Birkenau, intre care se aflau si evrei din Romania, de toti cei care au murit in lagare si deportari".
"Comemorarea victimelor Holocaustului inseamna totodata evaluarea critica a trecutului, contribuind la formarea in spiritul adevarului a tinerii generatii", se mai spune in mesajul prezidential.
Ziua de 27 ianuarie a fost comemorata la Bucuresti si in mai multe orase din Romania. Capitala a marcat aceasta zi printr-un concert comemorativ organizat la Teatrul Odeon unde s-au aflat violonistul Alexandru Tomescu si orchestra dirijata de Vlad Conta.
La Satu Mare, comunitatea evreiasca din municipiu a facut, la manifestarile legate de Ziua Holocaustului, un apel la autoritatile locale pentru promovarea unui proiect de aducere aminte a satmarenilor decedati in lagarul de la Auschwitz-Birkenau.
Presedintele comunitatii evreiesti, Nicolae Decsei, a cerut sprijinul autoritatilor pentru evocarea numelor evreilor din Satu Mare care au decedat in Holocaust. “Nu avem voie sa uitam ce s-a intimplat acum peste 60 de ani. In curtea lagarului se afla cenusa a sute de mii de oameni. Fac un apel autoritatilor sa fim ajutati in scrierea numelor celor care au fost exterminati. In muzeul din Israel sint numele a peste 9.500 de evrei din Satu Mare care au murit in lagare si vrem sa le trecem numele pe sinagoga”, a declarat Decsei.
Potrivit acestuia, comunitatea evreilor din Satu Mare a pierdut 12.000 de persoane din cele 19.000 deportate. Daca in perioada interbelica evreii reprezentau circa 25% din totalul populatiei municipiului Satu Mare, acum ei sunt sub 1%, Comunitatea Evreilor numarand in jur de 100 de persoane.
La Chisinau au fost evocate “crimele maresalului Antonescu”
Cu prilejul unei reuniuni dedicata Zilei internationale a victimelor Holocaustului, ce s-a desfasurat luni la Chisinau, vicepremierul moldovean Victor Stepaniuk, a declarat in prezenta ambasadorului Rusiei in Republica Moldova, Valeri Kuzmin, ca guvernul Republicii Moldova va edita noi manuale de istorie in care vor fi tratate cu o atentie mai mare problema Holocaustului si alte crime comise de nazisti in cel de-al doilea razboi mondial, relateaza RIA Novosti.
“In manualele de istorie editate in anii '90 ai secolului trecut, multi autori cunoscuti au luat apararea criminalilor fascisti, cum a fost cazul maresalului roman Ion Antonescu, si au sustinut ca nu a fost niciun Holocaust pe teritoriul Romaniei, Republicii Moldova si Transnistriei. In opinia acestora, a mai spus Stepaniuk, Antonescu a dus o politica de pace fata de evrei. Este o minciuna care poate fi usor dovedita cu ajutorul documentelor istorice din arhivele Romaniei, Republicii Moldova si Ucrainei', a declarat vicepremierul Stepaniuc, considerat de presa de la Chisinau unul din principalii ideologi ai Partidului Comunist, aflat la putere in stinga Prutului.
Potrivit demnitarului moldovean, numai pe teritoriul Republicii Moldova, “armata romana, sub comanda lui Antonescu, a ucis pina la 600.000 de evrei”.
In ultima vreme, in Republica Moldova locul manualelor cu tenta xenofoba si care iau apararea criminalilor de razboi a fost luat de manuale de “compromise”, a afirmat Stepaniuc, adaugand ca “aceste noi manuale de istorie necesita unele ajustari”. “Ele trebuie sa contina mai multe date despre Holocaust, despre istoria minoritatilor nationale de pe teritoriul Republicii Moldova etc.”, a mentionat oficialul moldovean.
Ceremoniile comemorative au fost organizate la Chisinau de Comitetul american evreiesc “Joint” si Consiliul general public al Centrului “KEDEM”.
Si Albania a salvat evrei
Parlamentul Albaniei a desfasurat marti, 29 ianuarie, o ceremonie in cinstea miscarii de rezistenta care a ajutat minoritatea evreiasca a tarii sa scape de Holocaust in al doilea razboi mondial, relateaza AP. Conform cifrelor oficiale, peste 1.200 de evrei din tarile balcanice au fost ascunsi de familiile albaneze pe durata conflictului.
Aflat la ceremonie, seful Comisiei SUA pentru Conservarea Patrimoniului American in Strainatate, Warren Miller, a laudat Albania pentru reactia sa fata de Holocaust.
Presedinta parlamentului albanez, Jozefina Topalli, a declarat la rindul sau ca eforturile tarii de salvare a evreilor in cel de-al doilea razboi mondial sint un motiv de mindrie nationala.
Rabinul din Napoli a boicotat Ziua Holocaustului organizata de municipalitate
Rabinul sef din Napoli a refuzat sa participle la ceremonia organizata de primarul orasului cu ocazia comemorarii Holocaustului din cauza comentariilor facute de acesta cu privire la situatia din Orientul Mijlociu.
Rabinul Pierpaolo Pinhas Punturello a declarat intr-o scrisoare ca nu participa la evenimentul organizat de Ziua Internationala a Holocaustului dupa ce primarul Rosa Russo Jervolino a comparat, in timpul unei intilniri pe care a avut-o cu o delegatie palestiniana in luna octombrie, situatia israeliano-palestiniana cu ocupatia nazista, relateaza agentia de presa Adnkronos International.
“Imi doresc ca mortii sa se odihneasca in pace: din acest motiv nu pot sa ma intilnesc cu oameni care sint capabili de astfel de declaratii”, spune rabinul in scrisoarea sa.
Urmind exemplul rabinului, Fabrizio Gallichi, consilier al Uniunii Comunitatilor Evreiesti din Italia, nu a participat nici el la acest eveniment, relateaza Adnkronos.
Primaria din Napoli a sponsorizat si doua expozitii avind ca tema atrocitatile naziste pentru a marca Ziua Internationala a Holocaustului.
Antisemitismul, in crestere in SUA, Germania, Australia si Ucraina
Un raport remis la 27 ianuarie guvernului israelian releva cresterea numarului de incidente antisemite pe parcursul lui 2007 in SUA, Australia, Germania si Ucraina, dar si o scadere a acestora per ansamblu in Europa occidentala, transmite Efe.
Punctual, cel mai mare numar de atacuri impotriva membrilor comunitatilor evreiesti sau a institutiilor acestora s-au inregistrat in Marea Britanie si in Franta, unde traiesc cele mai mari asemenea comunitati, dupa SUA, Israel si Rusia.
Prezentarea raportului anual al Agentiei pentru relatiile Israelului cu comunitatile israelite din exteriorul tarii coincide cu Ziua internationala a Holocaustului si cu comemorarea eliberarii lagarului nazist de la Auschwitz.
La presiunea comunitatilor evreiesti din afara Israelului, in acest an raportul nu cuprinde decat tendintele generale, date fiind disputele din trecut legate de discrepante in evidenta incidentelor cu caracter antisemit, au precizat surse guvernamentale.
Conform documentului, inmultirea acestor incidente in Statele Unite ale Americii este pusa in legatura cu inmultirea in general a incidentelor rasiale, promovate de grupari radicale de dreapta, si este cifrata la 30% la New York.
In Ucraina, actele antievreiesti, care in trecut erau mai mult initiative spontane, au devenit mai organizate, antisemitismul fiind inclus in platforma unor partide politice si raspandindu-se in universitati.
Aceeasi tendinta se remarca si in alte tari din Europa de est, cum este Rusia, impreuna cu manifestari de xenofobie si rasism, respinse de guvernul de la Moscova, noteaza raportul prezentat de Ziua Holocaustului.
Ziua Internationala a Holocaustului gaseste comunitatea mondiala in situatia de a nu fi inteles istoria recenta in toate detaliile ei, adesea atroce. Eforturile de pastrare a amintirii acelor evenimente care au dus la instituirea conceptului de “Holocaust” se lovesc de incercarile de minimalizare sau chiar negare a semnificatiei acelor parti de istorie. In acelasi timp, manifestarile si incidentele anti-Semite inregistreaza in ultimul timp o recrudescenta ingrijoratoare.
***
Ziua de 27 ianuarie a devenit Ziua Internationala de Comemorare a Holocaustului in urma rezolutiei adoptate la 1 noiembrie 2005 de Organizatia Natiunilor Unite. Prin acest document, se respinge orice negare a Holocaustului si incurajeaza cele 191 de state membre ale Adunarii Generale ONU sa transmita viitoarelor generatii lectia genocidului, pentru ca aceasta pagina neagra a istoriei sa nu se mai repete. Astfel, se recomanda dezvoltarea de programe educationale pentru a incerca sa se previna viitoare acte de genocid.
Alegerea zilei de 27 ianuarie este legata de eliberarea lagarului de la Auschwitz-Birkenau din Polonia, in anul 1945, cind supravietuitorii lagarului au fost eliberati de trupele sovietice.
Peste sase milioane de evrei au murit in perioada nazismului. Auschwitz a fost cel mai mare lagar al mortii, amplasat pe teritoriu polonez de catre nazisti.
Ziua Internationala a Holocaustului a fost comemorata, incepind cu anul 2006, in numeroase tari din intreaga lume.
In Germania, la comemorarea din acest an, a fost prezentat la Muzeul evreiesc din Berlin primul volum al unei colectii de marturii scrise, strinse de istorici, intitulate "Persecutarea si uciderea evreilor europeni in Germania nazista din 1933 pina in 1945". Este vorba de un proiect amplu care se desfasoara pe parcursul a zece ani, expuse in 16 volume.
Mai multi actori germani au citit pe roluri, in prezenta presedintelui Germaniei, Horst Kohler, pasaje selectate din primul volum care numara 800 de pagini, in care se gasesc scrisori de denuntare a evreilor, scrisori de adio, rapoarte ale Gestapo-ului.
Prezent si el la eveniment, presedintele Consiliului central al rromilor din Germania, Romani Rose, i-a cerut presedintelui tarii sa ramina vigilent in fata discriminarii, al carei obiect sint anumite persoane in prezent.
Aproximativ 500.000 de rromi au fost victimele nazismului.
Romania isi reafirma angajamentul de a combate xenofobia si antisemitismul
Romania isi reafirma angajamentul de a combate "riguros", prin aplicarea legilor adoptate, discriminarea rasiala, xenofobia si antisemitismul, se spune in mesajul presedintelui cu cu prilejul Zilei Internationale de comemorare a victimelor Holocaustului.
"In numele valorilor fundamentale ale statului de drept, Romania democratica isi reafirma, cu acest prilej, respectul fata de memoria celor care au suferit si angajamentul de a combate riguros, prin aplicarea legilor adoptate, discriminarea rasiala, xenofobia si antisemitismul", se spune in mesajul prezidential.
In mesaj se precizeaza ca la 27 ianuarie “comemoram suferinta milioanelor de evrei, victime ale persecutiilor sistematice si ale ideologiei urii rasiale, cit si a membrilor comunitatii rrome si ai altor comunitati, in perioada anilor 1933 – 1945”.
Mesajul presedintelui mai arata ca de Ziua Internationala a Holocaustului "ne amintim de cei care au fost inchisi in lagarul de la Auschwitz-Birkenau, intre care se aflau si evrei din Romania, de toti cei care au murit in lagare si deportari".
"Comemorarea victimelor Holocaustului inseamna totodata evaluarea critica a trecutului, contribuind la formarea in spiritul adevarului a tinerii generatii", se mai spune in mesajul prezidential.
Ziua de 27 ianuarie a fost comemorata la Bucuresti si in mai multe orase din Romania. Capitala a marcat aceasta zi printr-un concert comemorativ organizat la Teatrul Odeon unde s-au aflat violonistul Alexandru Tomescu si orchestra dirijata de Vlad Conta.
La Satu Mare, comunitatea evreiasca din municipiu a facut, la manifestarile legate de Ziua Holocaustului, un apel la autoritatile locale pentru promovarea unui proiect de aducere aminte a satmarenilor decedati in lagarul de la Auschwitz-Birkenau.
Presedintele comunitatii evreiesti, Nicolae Decsei, a cerut sprijinul autoritatilor pentru evocarea numelor evreilor din Satu Mare care au decedat in Holocaust. “Nu avem voie sa uitam ce s-a intimplat acum peste 60 de ani. In curtea lagarului se afla cenusa a sute de mii de oameni. Fac un apel autoritatilor sa fim ajutati in scrierea numelor celor care au fost exterminati. In muzeul din Israel sint numele a peste 9.500 de evrei din Satu Mare care au murit in lagare si vrem sa le trecem numele pe sinagoga”, a declarat Decsei.
Potrivit acestuia, comunitatea evreilor din Satu Mare a pierdut 12.000 de persoane din cele 19.000 deportate. Daca in perioada interbelica evreii reprezentau circa 25% din totalul populatiei municipiului Satu Mare, acum ei sunt sub 1%, Comunitatea Evreilor numarand in jur de 100 de persoane.
La Chisinau au fost evocate “crimele maresalului Antonescu”
Cu prilejul unei reuniuni dedicata Zilei internationale a victimelor Holocaustului, ce s-a desfasurat luni la Chisinau, vicepremierul moldovean Victor Stepaniuk, a declarat in prezenta ambasadorului Rusiei in Republica Moldova, Valeri Kuzmin, ca guvernul Republicii Moldova va edita noi manuale de istorie in care vor fi tratate cu o atentie mai mare problema Holocaustului si alte crime comise de nazisti in cel de-al doilea razboi mondial, relateaza RIA Novosti.
“In manualele de istorie editate in anii '90 ai secolului trecut, multi autori cunoscuti au luat apararea criminalilor fascisti, cum a fost cazul maresalului roman Ion Antonescu, si au sustinut ca nu a fost niciun Holocaust pe teritoriul Romaniei, Republicii Moldova si Transnistriei. In opinia acestora, a mai spus Stepaniuk, Antonescu a dus o politica de pace fata de evrei. Este o minciuna care poate fi usor dovedita cu ajutorul documentelor istorice din arhivele Romaniei, Republicii Moldova si Ucrainei', a declarat vicepremierul Stepaniuc, considerat de presa de la Chisinau unul din principalii ideologi ai Partidului Comunist, aflat la putere in stinga Prutului.
Potrivit demnitarului moldovean, numai pe teritoriul Republicii Moldova, “armata romana, sub comanda lui Antonescu, a ucis pina la 600.000 de evrei”.
In ultima vreme, in Republica Moldova locul manualelor cu tenta xenofoba si care iau apararea criminalilor de razboi a fost luat de manuale de “compromise”, a afirmat Stepaniuc, adaugand ca “aceste noi manuale de istorie necesita unele ajustari”. “Ele trebuie sa contina mai multe date despre Holocaust, despre istoria minoritatilor nationale de pe teritoriul Republicii Moldova etc.”, a mentionat oficialul moldovean.
Ceremoniile comemorative au fost organizate la Chisinau de Comitetul american evreiesc “Joint” si Consiliul general public al Centrului “KEDEM”.
Si Albania a salvat evrei
Parlamentul Albaniei a desfasurat marti, 29 ianuarie, o ceremonie in cinstea miscarii de rezistenta care a ajutat minoritatea evreiasca a tarii sa scape de Holocaust in al doilea razboi mondial, relateaza AP. Conform cifrelor oficiale, peste 1.200 de evrei din tarile balcanice au fost ascunsi de familiile albaneze pe durata conflictului.
Aflat la ceremonie, seful Comisiei SUA pentru Conservarea Patrimoniului American in Strainatate, Warren Miller, a laudat Albania pentru reactia sa fata de Holocaust.
Presedinta parlamentului albanez, Jozefina Topalli, a declarat la rindul sau ca eforturile tarii de salvare a evreilor in cel de-al doilea razboi mondial sint un motiv de mindrie nationala.
Rabinul din Napoli a boicotat Ziua Holocaustului organizata de municipalitate
Rabinul sef din Napoli a refuzat sa participle la ceremonia organizata de primarul orasului cu ocazia comemorarii Holocaustului din cauza comentariilor facute de acesta cu privire la situatia din Orientul Mijlociu.
Rabinul Pierpaolo Pinhas Punturello a declarat intr-o scrisoare ca nu participa la evenimentul organizat de Ziua Internationala a Holocaustului dupa ce primarul Rosa Russo Jervolino a comparat, in timpul unei intilniri pe care a avut-o cu o delegatie palestiniana in luna octombrie, situatia israeliano-palestiniana cu ocupatia nazista, relateaza agentia de presa Adnkronos International.
“Imi doresc ca mortii sa se odihneasca in pace: din acest motiv nu pot sa ma intilnesc cu oameni care sint capabili de astfel de declaratii”, spune rabinul in scrisoarea sa.
Urmind exemplul rabinului, Fabrizio Gallichi, consilier al Uniunii Comunitatilor Evreiesti din Italia, nu a participat nici el la acest eveniment, relateaza Adnkronos.
Primaria din Napoli a sponsorizat si doua expozitii avind ca tema atrocitatile naziste pentru a marca Ziua Internationala a Holocaustului.
Antisemitismul, in crestere in SUA, Germania, Australia si Ucraina
Un raport remis la 27 ianuarie guvernului israelian releva cresterea numarului de incidente antisemite pe parcursul lui 2007 in SUA, Australia, Germania si Ucraina, dar si o scadere a acestora per ansamblu in Europa occidentala, transmite Efe.
Punctual, cel mai mare numar de atacuri impotriva membrilor comunitatilor evreiesti sau a institutiilor acestora s-au inregistrat in Marea Britanie si in Franta, unde traiesc cele mai mari asemenea comunitati, dupa SUA, Israel si Rusia.
Prezentarea raportului anual al Agentiei pentru relatiile Israelului cu comunitatile israelite din exteriorul tarii coincide cu Ziua internationala a Holocaustului si cu comemorarea eliberarii lagarului nazist de la Auschwitz.
La presiunea comunitatilor evreiesti din afara Israelului, in acest an raportul nu cuprinde decat tendintele generale, date fiind disputele din trecut legate de discrepante in evidenta incidentelor cu caracter antisemit, au precizat surse guvernamentale.
Conform documentului, inmultirea acestor incidente in Statele Unite ale Americii este pusa in legatura cu inmultirea in general a incidentelor rasiale, promovate de grupari radicale de dreapta, si este cifrata la 30% la New York.
In Ucraina, actele antievreiesti, care in trecut erau mai mult initiative spontane, au devenit mai organizate, antisemitismul fiind inclus in platforma unor partide politice si raspandindu-se in universitati.
Aceeasi tendinta se remarca si in alte tari din Europa de est, cum este Rusia, impreuna cu manifestari de xenofobie si rasism, respinse de guvernul de la Moscova, noteaza raportul prezentat de Ziua Holocaustului.
Ziua mondiala a comemorarii victimelor Holocaustului, marc
Ziua mondiala a comemorarii victimelor Holocaustului, marcata de UNESCO
UNESCO va organiza, pe 28 ianuarie, la Paris, o ceremonie dedicata Zilei internationale de comemorare a victimelor Holocaustului (27 ianuarie), la care vor participa personalitati franceze si israeliene.
Ceremonia va cuprinde alocutiunile personalitatilor din Franta si Israel, in timp ce corul Armatei franceze va interepreta cantece evreiesti, iar rabinul Raphaël Cohen va recita rugaciunea evreiasca pentru morti, informeaza site-ul organizatiei.
Evenimentul va continua cu discursul presedintelui France Télévisions, Patrick de Carolis, urmat de o proiectie a unor secvente din filmul "La Résistance face a la Shoah: Quand il fallait sauver les Juifs", al doilea din seria de documentare "La Résistance". Filmul va fi difuzat in februarie la televiziunea publica franceza.
La ceremonia organizata la sediul UNESCO din Paris, vor participa: Koichiro Matsuura, directorul general UNESCO, Xavier Darcos, ministrul Educatiei Nationale din Franta, Isaac Herzog, ministrul pentru Afaceri Sociale si Servicii al statului Israel si Simone Veil, presedintele Fundatiei franceze pentru memoria Holocaustului.
Totodata, va fi vernisata expozitia "Auschwitz: les profondeurs de l’abime", realizata de Yad Vashem, Institutul de comemorare a eroilor si martirilor Holocaustului, de la Ierusalim, pornind de la doua marturii exceptionale: un album cu peste 200 de fotografii facute de SS, in mai si iunie 1944, si o serie de schite realizate de Zinovii Tolkatchev, un pictor evreu, recrut al Armatei Rosii, care desena pe campul de la Auschwitz.
Expozitia va fi deschisa la UNESCO pina pe 22 februarie.
Evenimentul este organizat de UNESCO si Delegatia Permanenta a Statului Israel la UNESCO, in parteneriat cu: France Télévisions, Yad Vashem - Institutul de comemorare a eroilor si martirilor Holocaustului si Fundatia pentru Memoria Holocaustului.
Ziua de 27 ianuarie, data de eliberare a lagarului de la Auschwitz, a fost proclamata de Adunarea Generala a Natiunilor Unite, Ziua internationala de comemorare a victimelor Holocaustului
UNESCO va organiza, pe 28 ianuarie, la Paris, o ceremonie dedicata Zilei internationale de comemorare a victimelor Holocaustului (27 ianuarie), la care vor participa personalitati franceze si israeliene.
Ceremonia va cuprinde alocutiunile personalitatilor din Franta si Israel, in timp ce corul Armatei franceze va interepreta cantece evreiesti, iar rabinul Raphaël Cohen va recita rugaciunea evreiasca pentru morti, informeaza site-ul organizatiei.
Evenimentul va continua cu discursul presedintelui France Télévisions, Patrick de Carolis, urmat de o proiectie a unor secvente din filmul "La Résistance face a la Shoah: Quand il fallait sauver les Juifs", al doilea din seria de documentare "La Résistance". Filmul va fi difuzat in februarie la televiziunea publica franceza.
La ceremonia organizata la sediul UNESCO din Paris, vor participa: Koichiro Matsuura, directorul general UNESCO, Xavier Darcos, ministrul Educatiei Nationale din Franta, Isaac Herzog, ministrul pentru Afaceri Sociale si Servicii al statului Israel si Simone Veil, presedintele Fundatiei franceze pentru memoria Holocaustului.
Totodata, va fi vernisata expozitia "Auschwitz: les profondeurs de l’abime", realizata de Yad Vashem, Institutul de comemorare a eroilor si martirilor Holocaustului, de la Ierusalim, pornind de la doua marturii exceptionale: un album cu peste 200 de fotografii facute de SS, in mai si iunie 1944, si o serie de schite realizate de Zinovii Tolkatchev, un pictor evreu, recrut al Armatei Rosii, care desena pe campul de la Auschwitz.
Expozitia va fi deschisa la UNESCO pina pe 22 februarie.
Evenimentul este organizat de UNESCO si Delegatia Permanenta a Statului Israel la UNESCO, in parteneriat cu: France Télévisions, Yad Vashem - Institutul de comemorare a eroilor si martirilor Holocaustului si Fundatia pentru Memoria Holocaustului.
Ziua de 27 ianuarie, data de eliberare a lagarului de la Auschwitz, a fost proclamata de Adunarea Generala a Natiunilor Unite, Ziua internationala de comemorare a victimelor Holocaustului
Holocaust şi Gulag: Abordări prezidenţiale şi cercetări isto
In contextul lumii rationalizate si seculare de astazi, nici o comunitate religioasa europeana, cu posibila exceptie a celei islamice, nu-si va mai clama public unicitatea in sensul preeminentei sau exemplaritatii sale absolute. Dar, in acelasi timp, orice comunitate religioasa are dreptul inalienabil sa-si afirme unicitatea in sensul ireductibilitatii. Sensul tolerantei religioase nu este acela de-a supune religiile traditionale la regimul unei rationalizari interne care sa le faca, intr-o masura convenabila, compatibile intre ele. Traditiile si, in general, optiunile religioase sau filozofice pot fi determinate sa se accepte, in forma unei ignorari mutuale civilizate si, la limita, binevoitoare. Dar nu pot fi silite in nici un fel, in baza nici unui principiu rational, sa-si modifice, altfel decit printr-o eventuala libera optiune, autoperceptia propriei unicitati, convingerea ca ofera unica forma valida de salvare spirituala.
Trebuie sa ne amintim aici ca separarea dintre comunitatea civila si comunitatea religioasa presupune nu doar stricta delimitare a autoritatii sacrale in raport cu treburile publice, dar si obligatia autoritatii laice nu doar de-a nu interveni, ci si de-a respecta viziunea despre lume si valorile comunitatii religioase.
Cu alte cuvinte, ceea ce o religie recunoaste drept revelat si absolut trebuie acceptat si respectat ca atare si de catre autoritatea seculara, in relatia sa cu respectiva comunitate religioasa, in masura in care, evident, aceasta relatie are legatura cu dimensiunea convingerilor fundamentale. Asadar, datorita constiintei foarte profunde a separarii dintre secular si religios care caracterizeaza lumea occidentala, modul in care comunitatea iudaica percepe unicitatea Holocaustului, ca eveniment religios, nu intra in conflict cu principiul general al societatii civile, conform caruia toti oamenii sint egali (deci, si toate victimele umane), indiferent de apartenenta religioasa.
Din perspectiva ratiunii seculare, unicitatea pe care o revendica traditia religioasa este perceputa ca tinind, de fapt, de incomensurabil. Experienta religioasa a rememorarii suferintei si sacrificiului inaintasilor este plasata, prin insasi natura ei, dincolo de rationalitatea care analizeaza si compara. Ceea ce presupune ca perceptia din exterior a devotiunii traite in comunitati religioase diferite ofera, daca se ia in considerare criteriul adevarului interior, trait, experienta unor lumi paralele – lumi intre care nu se pot stabili echivalente logice relevante, in orice caz nu din perspectiva celor ce practica, in totala sinceritate, respectivele traditii religioase.
Exista, insa, si o identificare crestina cu victimele evreiesti ale Holocaustului. Aceasta imensa tragedie a facut, de fapt, ca in Europa occidentala separarea laicului de religios sa fie dusa, prin acordul deplin al partilor, pina la ultimele consecinte.
Din punct de vedere religios, aceasta inseamna ca bisericile crestine vest-europene au inteles sa renunte la intrepatrunderea discursului lor cu acela al nationalismului. Este evident ca, istoriceste vorbind, catolicii si protestantii militanti au incurajat adeseori fundamentalismul etnic sau, in orice caz, nu au incercat in mod constient si sistematic sa descurajeze manipularea simbolurilor si valorilor crestine in sensul exaltarii misticoide a puritatii etnice. Astazi, insa, ambiguitatea promiscua dintre crestinism si nationalism, inca omniprezenta in perioada interbelica, nu mai este de conceput. Mesajul spiritual al bisericilor crestine europene este legat de o moderatie ecumenica si de o preocupare vie pentru universalitatea suferintei umane.
Cum se armonizeaza, insa, acest universalism cu acceptarea unicitatii Shoah-ului? Explicatia se afla in constiinta vinovata a bisericilor crestine, incepind cu cea catolica (o vinovatie pe care bisericile o impart, desigur, cu ansamblul societatii civile), legata de lipsa de reactie sau chiar atitudinea incurajatoare fata de persecutarea brutala a evreilor (e vorba aici, in primul rind, de istoria recenta, de atitudinile ambigue sau de-a dreptul promiscue adoptate de bisericile crestine, ca institutii, in epoca Holocaustului, ceea ce nu exclude recunoasterea solidaritatii cu suferinta evreilor, impinsa pina la martiriu, de care au fost capabili, in mod personal, nu putini prelati sau simpli credinciosi).
Trebuie sa ne amintim aici ca separarea dintre comunitatea civila si comunitatea religioasa presupune nu doar stricta delimitare a autoritatii sacrale in raport cu treburile publice, dar si obligatia autoritatii laice nu doar de-a nu interveni, ci si de-a respecta viziunea despre lume si valorile comunitatii religioase.
Cu alte cuvinte, ceea ce o religie recunoaste drept revelat si absolut trebuie acceptat si respectat ca atare si de catre autoritatea seculara, in relatia sa cu respectiva comunitate religioasa, in masura in care, evident, aceasta relatie are legatura cu dimensiunea convingerilor fundamentale. Asadar, datorita constiintei foarte profunde a separarii dintre secular si religios care caracterizeaza lumea occidentala, modul in care comunitatea iudaica percepe unicitatea Holocaustului, ca eveniment religios, nu intra in conflict cu principiul general al societatii civile, conform caruia toti oamenii sint egali (deci, si toate victimele umane), indiferent de apartenenta religioasa.
Din perspectiva ratiunii seculare, unicitatea pe care o revendica traditia religioasa este perceputa ca tinind, de fapt, de incomensurabil. Experienta religioasa a rememorarii suferintei si sacrificiului inaintasilor este plasata, prin insasi natura ei, dincolo de rationalitatea care analizeaza si compara. Ceea ce presupune ca perceptia din exterior a devotiunii traite in comunitati religioase diferite ofera, daca se ia in considerare criteriul adevarului interior, trait, experienta unor lumi paralele – lumi intre care nu se pot stabili echivalente logice relevante, in orice caz nu din perspectiva celor ce practica, in totala sinceritate, respectivele traditii religioase.
Exista, insa, si o identificare crestina cu victimele evreiesti ale Holocaustului. Aceasta imensa tragedie a facut, de fapt, ca in Europa occidentala separarea laicului de religios sa fie dusa, prin acordul deplin al partilor, pina la ultimele consecinte.
Din punct de vedere religios, aceasta inseamna ca bisericile crestine vest-europene au inteles sa renunte la intrepatrunderea discursului lor cu acela al nationalismului. Este evident ca, istoriceste vorbind, catolicii si protestantii militanti au incurajat adeseori fundamentalismul etnic sau, in orice caz, nu au incercat in mod constient si sistematic sa descurajeze manipularea simbolurilor si valorilor crestine in sensul exaltarii misticoide a puritatii etnice. Astazi, insa, ambiguitatea promiscua dintre crestinism si nationalism, inca omniprezenta in perioada interbelica, nu mai este de conceput. Mesajul spiritual al bisericilor crestine europene este legat de o moderatie ecumenica si de o preocupare vie pentru universalitatea suferintei umane.
Cum se armonizeaza, insa, acest universalism cu acceptarea unicitatii Shoah-ului? Explicatia se afla in constiinta vinovata a bisericilor crestine, incepind cu cea catolica (o vinovatie pe care bisericile o impart, desigur, cu ansamblul societatii civile), legata de lipsa de reactie sau chiar atitudinea incurajatoare fata de persecutarea brutala a evreilor (e vorba aici, in primul rind, de istoria recenta, de atitudinile ambigue sau de-a dreptul promiscue adoptate de bisericile crestine, ca institutii, in epoca Holocaustului, ceea ce nu exclude recunoasterea solidaritatii cu suferinta evreilor, impinsa pina la martiriu, de care au fost capabili, in mod personal, nu putini prelati sau simpli credinciosi).
Israelul lanseaza o campanie impotriva antisemitismului
Israelul lanseaza o campanie impotriva antisemitismului Guvernul israelian a lansat, cu prilejul Zilei Holocaustului care s-a comemorat marti 27 ianuarie in mai multe tari europene, o campanie impotriva antisemitismului si a „demonizarii” Israelului, relateaza agentiile de presa. Pe 27 ianuarie - aniversarea eliberarii din lagarul de concentrare Auschwitz-Birkenau - s-a stabilit in Israel prima „Zi Nationala de lupta impotriva antisemitismului”. Pe de alta parte, Ziua Holocaustului se comemoreaza in Israel printr-o zi oficiala de doliu, dar in luna mai, cu o saptamina inainte 14 mai, ziua proclamarii statului independent Israel.
Ministrul israelian pentru probleme ale diasporei, Natan Sharansky, a inaugurat la Ierusalim „Forumul de coordonare pentru lupta impotriva antisemitismului”, al carui obiectiv este combaterea atacurilor la adresa comunitatilor israeliene din diaspora. „Declaratii publicate in mijloacele de comunicare potrivit carora Israelul practica un regim ca acela de din Africa de Sud, compararea unor israelieni cu nazistii si demonizarea in general a acestei tari constituie un fenomen foarte periculos”, a declarat Natan Sharansky. Fenomenul antisemitismului este si in atentia Comisiei Europene, care pregateste un congres international pe aceasta tema. Observatorul european pentru fenomene rasiste si xenofobe mentiona, in unul dintre ultimele sale rapoarte, „o semnificativa crestere a antisemitismului in Franta, Germania, Suedia si Olanda”.
Ministrul israelian pentru probleme ale diasporei, Natan Sharansky, a inaugurat la Ierusalim „Forumul de coordonare pentru lupta impotriva antisemitismului”, al carui obiectiv este combaterea atacurilor la adresa comunitatilor israeliene din diaspora. „Declaratii publicate in mijloacele de comunicare potrivit carora Israelul practica un regim ca acela de din Africa de Sud, compararea unor israelieni cu nazistii si demonizarea in general a acestei tari constituie un fenomen foarte periculos”, a declarat Natan Sharansky. Fenomenul antisemitismului este si in atentia Comisiei Europene, care pregateste un congres international pe aceasta tema. Observatorul european pentru fenomene rasiste si xenofobe mentiona, in unul dintre ultimele sale rapoarte, „o semnificativa crestere a antisemitismului in Franta, Germania, Suedia si Olanda”.
REZULTATELE HOLOCAUSTULUI, Evreii supravietuitori
REZULTATELE HOLOCAUSTULUI, Evreii supravietuitori si infiintarea Israelului
In cele din urma Adunarea Generala a ONU a recomandat impartirea Palestinei in state arabe si evreiesti separate si crearea unor enclave internationale care includeau Ierusalimul si Bethleemul, ambele avand locuri cu o deosebita importanta religioasa pentru musulmani, evrei si crestini. In timp ce planul de impartire a fost acceptat de majoritatea evreilor, arabii din interiorul si din afara Palestinei au gasit aceasta solutie ca fiind inacceptabila. Pana in zilele noastre ostilitatea produsa de crearea Israelului ameninta pacea si stabilitatea in Orientul Mijlociu. Infiintarea Israelului la trei ani dupa infrangerea Germaniei a fost astfel un efect intarziat al Holocaustului.
http://www.referatele.com/referate/istorie/online1/REZULTATELE-HOLOCAUSTULUI--Evreii-supravietuitori-si-infiintarea-Israelului-referatele-com.php
REZULTATELE HOLOCAUSTULUI
La sfarsitul razboiului milioane de evrei, slavi, tigani, homosexuali, martori ai lui Jehova si alte categorii considerate tinte ale nazistilor murisera in Holocaust. Numarul evreilor morti depasea 5 milioane: circa 3 milioane in lagare, 1,4 milioane in executii prin impuscare si peste 600.000 in ghetouri. Unele estimari depasesc chiar suma de 6 milioane de oameni.
A Bancile elvetiene si Holocaustul
Inaintea si in timpul razboiului era un lucru des intalnit ca oamenii sa treaca in Elvetia, alungati de persecutiile nazistilor, pentru a-si depune valorile pe care le aveau in conturi elvetiene. Practicile bancare permisive si legile stricte cu privire la secretul bancar favorizau ascunderea averilor din calea nazistilor. Bancile elvetiene permiteau oamenilor sa deschida conturi si sa depuna valori in conturi identificabile numai printr-un numar sau infiintate sub nume false, pe numele unor corporatii, sau pentru terti. In timp ce aceste reguli faceau mai usoara ascunderea bunurilor inainte si dupa izbucnirea celui de-al doilea razboi mondial, recuperarea lor dupa aceea devenea aproape imposibila. Deoarece multe dintre aceste conturi nu aveau informatii esentiale, cum ar fi chiar numele adevarat al posesorului bunurilor, devenea foarte dificila revendicarea lor de catre victimele Holocaustului sau de catre mostenitorii acestora dupa terminarea razboiului. Legile cu privire la secretul bancar au facut si ele ca orice incercare de recuperare a bunurilor pierdute sa fie aproape inutila. Evreilor care traiau in tarile comuniste de dupa razboi le-a fost si mai greu sa-si revendice valorile din cauza restrictiilor de calatorie la care acestia erau supusi.
B Evreii supravietuitori si infiintarea Israelului
Un rezultat neprevazut al luptei antisemite din Europa a fost infiintarea unui stat evreu. Holocaustul a adancit dorinta supravietuitorilor si a zionistilor (nationalistii evrei) de a stabili Palestina ca stat capabil sa apere toti evreii ramasi in lume. S-au exercitat presiuni asupra Aliatilor pentru a se infiinta aici un refugiu permanent pentru evreii supravietuitori.
In cele din urma Adunarea Generala a ONU a recomandat impartirea Palestinei in state arabe si evreiesti separate si crearea unor enclave internationale care includeau Ierusalimul si Bethleemul, ambele avand locuri cu o deosebita importanta religioasa pentru musulmani, evrei si crestini. In timp ce planul de impartire a fost acceptat de majoritatea evreilor, arabii din interiorul si din afara Palestinei au gasit aceasta solutie ca fiind inacceptabila. Pana in zilele noastre ostilitatea produsa de crearea Israelului ameninta pacea si stabilitatea in Orientul Mijlociu. Infiintarea Israelului la trei ani dupa infrangerea Germaniei a fost astfel un efect intarziat al Holocaustului.
http://www.referatele.com/referate/istorie/online1/REZULTATELE-HOLOCAUSTULUI--Evreii-supravietuitori-si-infiintarea-Israelului-referatele-com.php
++Cu Walter Benjamin despre fascismul
Cu Walter Benjamin despre “fascismul” d-lui Gabriel Liiceanu (I)
http://www.observatorcultural.ro/informatiiarticol.phtml?xid=6901
http://www.observatorcultural.ro/informatiiarticol.phtml?xid=6901
++Un nou volum despre scriitorii romani evrei
Un nou volum despre scriitorii romani evrei
http://www.observatorcultural.ro/informatiiarticol.phtml?xid=2171&xrubrica=INFORMATII&print=&return=arhiva&xnrrevista=72
http://www.observatorcultural.ro/informatiiarticol.phtml?xid=2171&xrubrica=INFORMATII&print=&return=arhiva&xnrrevista=72
Ultima editare efectuata de catre in 02.12.07 9:49, editata de 1 ori
++Divulgarea secretelor de familie si cultura romana
Divulgarea secretelor de familie si cultura romana reactionara
http://www.observatorcultural.ro/informatiiarticol.phtml?xid=2813&print=true
http://www.observatorcultural.ro/informatiiarticol.phtml?xid=2813&print=true
Ultima editare efectuata de catre in 01.12.07 16:52, editata de 1 ori
++Doua colocvii filosemite
Doua colocvii filosemite
http://www.observatorcultural.ro/informatiiarticol.phtml?xid=8308&print=true
http://www.observatorcultural.ro/informatiiarticol.phtml?xid=8308&print=true
Ultima editare efectuata de catre in 30.11.07 22:44, editata de 1 ori
++Scrisoare deschisa catre Academia Romana
Scrisoare deschisa catre Academia Romana
http://www.observatorcultural.ro/informatiiarticol.phtml?xid=1528&print=true
http://www.observatorcultural.ro/informatiiarticol.phtml?xid=1528&print=true
Ultima editare efectuata de catre in 30.11.07 22:41, editata de 1 ori
++Un moment inaugural
Un moment inaugural
http://www.observatorcultural.ro/informatiiarticol.phtml?xid=736&print=true
http://www.observatorcultural.ro/informatiiarticol.phtml?xid=736&print=true
Ultima editare efectuata de catre in 30.11.07 22:20, editata de 1 ori
++Reactia de prestigiu
Reactia de prestigiu
http://www.observatorcultural.ro/informatiiarticol.phtml?xid=7188&print=true
http://www.observatorcultural.ro/informatiiarticol.phtml?xid=7188&print=true
Ultima editare efectuata de catre in 30.11.07 22:16, editata de 1 ori
++Despre complotita
Despre „complotita“
http://www.observatorcultural.ro/informatiiarticol.phtml?xid=2411&print=true
http://www.observatorcultural.ro/informatiiarticol.phtml?xid=2411&print=true
Ultima editare efectuata de catre in 30.11.07 22:39, editata de 2 ori
++Nevoia de clarificari
Nevoia de clarificari
http://www.observatorcultural.ro/informatiiarticol.phtml?xid=2406&print=true
http://www.observatorcultural.ro/informatiiarticol.phtml?xid=2406&print=true
Ultima editare efectuata de catre in 29.11.07 16:17, editata de 1 ori
++O critica radicala a democratiei
O critica radicala a democratiei
http://www.observatorcultural.ro/informatiiarticol.phtml?xid=3705&print=true
http://www.observatorcultural.ro/informatiiarticol.phtml?xid=3705&print=true
Ultima editare efectuata de catre in 29.11.07 16:12, editata de 1 ori
++Portretul artistului ca delincvent politic
Portretul artistului ca delincvent politic
http://www.revista22.ro/html/index.php?nr=2002-05-27&art=103
http://www.revista22.ro/html/index.php?nr=2002-05-27&art=103
Ultima editare efectuata de catre in 29.11.07 8:28, editata de 1 ori
++Cine este George Voicu?
Cine este George Voicu?
http://www.observatorcultural.ro/informatiiarticol.phtml?xid=3704
http://www.observatorcultural.ro/informatiiarticol.phtml?xid=3704
Ultima editare efectuata de catre in 29.11.07 8:14, editata de 1 ori
Eu ce vină am?
Eu ce vină am?
Am cunoscut personal doar trei evrei. Pe unul îl consider ca fiind printre primii cincizeci de gînditori ai Iaşului, pe altul îl dispreţuiesc enorm, iar celălalt îmi este perfect indiferent. Cu toate acestea, privind la televizor şi citind presa zilelor trecute, am trăit senzaţia că şi eu sînt făcut responsabil de Holocaust, că trebuie să-mi asum şi personal această atrocitate.
Dar cum se poate aşa ceva?
Fiindcă istoria e una din pasiunile mele, am afirmat întotdeauna că Holocaustul nu poate fi negat. Mai mult, e ilogic să îţi închipui că într-o Europă care prigonea şi ucidea evreii, noi, românii, am fost excepţia de la regulă. Pasiunea pentru istorie mă face însă să ştiu că în timpul celui de-al Doilea Război Mondial au murit şi 22 de milioane de ruşi, că politicile demografice active ale celui de-al Treilea Reich au început cu masacrarea cîtorva mii de ţigani. Nu pot să neg asemenea informaţii şi atunci mă alătur fostului preşedinte Iliescu atunci cînd susţinea că Holocaustul a fost o parte a unor atrocităţi care au cuprins întreaga omenire la mijlocul secolului trecut. Să fie cunoaşterea mai nou o vină?
De la bunici, de la oamenii mai în vîrstă pe care am avut privilegiul să îi cunosc, dar şi din cărţi, ştiu că în fruntea serviciilor care au organizat represiunea la care au fost supuşi cei mai importanţi oameni politici şi intelectuali români după 1944 au fost evrei veniţi din Rusia. Departe de mine gîndul de a generaliza! Orice popor are uscăturile sale şi, mai mult, în cazul poporului evreu, trebuie spus că el era mult prea puţin numeros în România pentru a instrumenta singur o asemenea represiune. Ceea ce nu înţeleg însă este de ce nu se aplică o asemenea măsură şi cînd vine vorba de românii sceleraţi care au ucis şi au deportat evrei. Nu poporul român e vinovat de Holocaust, ci liderii săi vremelnici, rezultaţi în urma unei dictaturi. Mareşalul Antonescu nu era ales în mod democratic, el nu avea nici un fel de legitimare populară. Şi atunci de ce să fie bunicii mei vinovaţi de ordinele de exterminare a evreilor pe care le-a dat mareşalul?
Nu cred că e normal ca un om să sufere de pe urma etniei sale, după cum cred că asta n-ar trebui să constituie nici vreun avantaj. Gîndul că armata se poate război cu bătrînii şi copiii mă arunca în braţele unei furii greu controlabile. Dar asta e valabil şi dacă armata română ucide evrei şi atunci cînd armata israeliană împuşcă intenţionat în cap fetiţe palestiniene. Cred că Holocaustul a fost o tragedie pentru România, dar a coborî drapelul în bernă în mod exclusiv pentru a marca acest eveniment, aşa cum sugerează o comisie, mi se pare uşor exagerat avînd în vedere nenumăratele drame prin care a trecut poporul nostru.
Întîi de toate, cred însă că nu există nimic mai toxic pentru relaţiile dintre evrei şi tot restul popoarelor europene decît să îi culpabilizezi pe nepoţi pentru ceea ce au făcut cîţiva dintre bunicii lor. De aceea, nu cred că guvernul României este competent să stabilească prin ordonanţă de urgenţă ce se poate spune şi ce nu se poate spune despre evrei sau despre orice alt popor. Măcar şi pentru faptul că am votat o Constituţie care zice altminteri.
Sînt convins că rîndurile de mai sus vor mai adăuga o crestătură pe un răboj secret în dreptul numelui meu. Dar consider că este un gest de minimă demnitate naţională acela de a spune lucruri precum cele de mai sus atîta vreme cît nu ni se va explica ce vină avem noi, cei născuţi la trei decenii după Holocaust, pentru cele ce s-au întîmplat atunci, evenimente certe şi pe care nu le negăm în nici un fel, dar pe care e greu de înţeles de ce trebuie să ni le asumăm în nume personal.
Am cunoscut personal doar trei evrei. Pe unul îl consider ca fiind printre primii cincizeci de gînditori ai Iaşului, pe altul îl dispreţuiesc enorm, iar celălalt îmi este perfect indiferent. Cu toate acestea, privind la televizor şi citind presa zilelor trecute, am trăit senzaţia că şi eu sînt făcut responsabil de Holocaust, că trebuie să-mi asum şi personal această atrocitate.
Dar cum se poate aşa ceva?
Fiindcă istoria e una din pasiunile mele, am afirmat întotdeauna că Holocaustul nu poate fi negat. Mai mult, e ilogic să îţi închipui că într-o Europă care prigonea şi ucidea evreii, noi, românii, am fost excepţia de la regulă. Pasiunea pentru istorie mă face însă să ştiu că în timpul celui de-al Doilea Război Mondial au murit şi 22 de milioane de ruşi, că politicile demografice active ale celui de-al Treilea Reich au început cu masacrarea cîtorva mii de ţigani. Nu pot să neg asemenea informaţii şi atunci mă alătur fostului preşedinte Iliescu atunci cînd susţinea că Holocaustul a fost o parte a unor atrocităţi care au cuprins întreaga omenire la mijlocul secolului trecut. Să fie cunoaşterea mai nou o vină?
De la bunici, de la oamenii mai în vîrstă pe care am avut privilegiul să îi cunosc, dar şi din cărţi, ştiu că în fruntea serviciilor care au organizat represiunea la care au fost supuşi cei mai importanţi oameni politici şi intelectuali români după 1944 au fost evrei veniţi din Rusia. Departe de mine gîndul de a generaliza! Orice popor are uscăturile sale şi, mai mult, în cazul poporului evreu, trebuie spus că el era mult prea puţin numeros în România pentru a instrumenta singur o asemenea represiune. Ceea ce nu înţeleg însă este de ce nu se aplică o asemenea măsură şi cînd vine vorba de românii sceleraţi care au ucis şi au deportat evrei. Nu poporul român e vinovat de Holocaust, ci liderii săi vremelnici, rezultaţi în urma unei dictaturi. Mareşalul Antonescu nu era ales în mod democratic, el nu avea nici un fel de legitimare populară. Şi atunci de ce să fie bunicii mei vinovaţi de ordinele de exterminare a evreilor pe care le-a dat mareşalul?
Nu cred că e normal ca un om să sufere de pe urma etniei sale, după cum cred că asta n-ar trebui să constituie nici vreun avantaj. Gîndul că armata se poate război cu bătrînii şi copiii mă arunca în braţele unei furii greu controlabile. Dar asta e valabil şi dacă armata română ucide evrei şi atunci cînd armata israeliană împuşcă intenţionat în cap fetiţe palestiniene. Cred că Holocaustul a fost o tragedie pentru România, dar a coborî drapelul în bernă în mod exclusiv pentru a marca acest eveniment, aşa cum sugerează o comisie, mi se pare uşor exagerat avînd în vedere nenumăratele drame prin care a trecut poporul nostru.
Întîi de toate, cred însă că nu există nimic mai toxic pentru relaţiile dintre evrei şi tot restul popoarelor europene decît să îi culpabilizezi pe nepoţi pentru ceea ce au făcut cîţiva dintre bunicii lor. De aceea, nu cred că guvernul României este competent să stabilească prin ordonanţă de urgenţă ce se poate spune şi ce nu se poate spune despre evrei sau despre orice alt popor. Măcar şi pentru faptul că am votat o Constituţie care zice altminteri.
Sînt convins că rîndurile de mai sus vor mai adăuga o crestătură pe un răboj secret în dreptul numelui meu. Dar consider că este un gest de minimă demnitate naţională acela de a spune lucruri precum cele de mai sus atîta vreme cît nu ni se va explica ce vină avem noi, cei născuţi la trei decenii după Holocaust, pentru cele ce s-au întîmplat atunci, evenimente certe şi pe care nu le negăm în nici un fel, dar pe care e greu de înţeles de ce trebuie să ni le asumăm în nume personal.
Data publicării: 12-10-2005
Poporul ales
Poporul ales
Ura impotriva evreilor, manifestata deopotriva la crestini si musulmani, cred ca isi are originile in faptul ca ambele religii au ceva sa le reproseze celor care la vremea cind incepea numaratoarea mistica a anilor s-au aflat la locul nepotrivit si la un moment asijderea – in cazul crestinilor, la Ierusalim pe cind Isus vietuia pe acolo.
Si cum se spune ca au luat si nefericita decizie de a-l crucifica, ura celor care ulterior i-au imbratisat credinta s-a transmis din generatie in generatie pina in prezent.
In sutele de ani scurse de atunci, adversitatile fata de evrei s-au manifestat in diverse feluri si au culminat cu ororile fara de seaman facute la ordinul lui Adolf Hitler. Fara indoiala, Holocaustul reprezinta una dintre cele mai negre pete de pe istoria umanitatii, iar el trebuie condamnat fara rezerve. Ceea ce s-a intimplat insa in ultimele zile a intrecut orice imaginatie. Pentru ca o serie de consideratii, de altfel de bun-simt, ale presedintelui Ion Iliescu au fost pe punctul de a provoca o criza diplomatica intre Romania si Israel. Si de ce, pentru ca seful statului a avut "insensibilitatea" de a spune ca au mai murit si altii in ultima cafteala planetara. Si a zis despre polonezi si nu despre rusi, cei care au reprezentat mai mult de jumatate dintre victimele conflagratiei, adica, atentie!, peste 20 de milioane de suflete! Ca n-au fost omoriti "pentru originea lor", asta e alta mincare de peste, da’ de murit au murit la fel de chinuiti, ca nu e mai rau sa fii gazat in lagarele de concentrare decit sa-ti dai sufletul de frig, foame sau carbonizat de bombele incendiare aruncate cu miile peste orase ca Stalingrad. Asta a spus presedintele si cel mult putea fi acuzat ca e prea sensibil pentru un politician.
Pina la urma, scandalul s-a stins, iar cei care au avut ceva pravalii prin spatiul carpato-danubiano-pontic si le vor primi inapoi sau isi vor rotunji conturile de victime ale comunismului. Pentru ca se pare ca de fapt asta ii durea pe cei de pe malul nebombardat al Iordanului, iar declaratiile sefului statului unde multi au fugit cindva din calea fascistilor au fost doar un pretext. Adica sintem si noi un popor ales ca si ei. Numai ca pe noi ne-au ales ei, ca sa readuca in atentie tragedia din timpul conflagratiei. Gheseftul nostru!
Ura impotriva evreilor, manifestata deopotriva la crestini si musulmani, cred ca isi are originile in faptul ca ambele religii au ceva sa le reproseze celor care la vremea cind incepea numaratoarea mistica a anilor s-au aflat la locul nepotrivit si la un moment asijderea – in cazul crestinilor, la Ierusalim pe cind Isus vietuia pe acolo.
Si cum se spune ca au luat si nefericita decizie de a-l crucifica, ura celor care ulterior i-au imbratisat credinta s-a transmis din generatie in generatie pina in prezent.
In sutele de ani scurse de atunci, adversitatile fata de evrei s-au manifestat in diverse feluri si au culminat cu ororile fara de seaman facute la ordinul lui Adolf Hitler. Fara indoiala, Holocaustul reprezinta una dintre cele mai negre pete de pe istoria umanitatii, iar el trebuie condamnat fara rezerve. Ceea ce s-a intimplat insa in ultimele zile a intrecut orice imaginatie. Pentru ca o serie de consideratii, de altfel de bun-simt, ale presedintelui Ion Iliescu au fost pe punctul de a provoca o criza diplomatica intre Romania si Israel. Si de ce, pentru ca seful statului a avut "insensibilitatea" de a spune ca au mai murit si altii in ultima cafteala planetara. Si a zis despre polonezi si nu despre rusi, cei care au reprezentat mai mult de jumatate dintre victimele conflagratiei, adica, atentie!, peste 20 de milioane de suflete! Ca n-au fost omoriti "pentru originea lor", asta e alta mincare de peste, da’ de murit au murit la fel de chinuiti, ca nu e mai rau sa fii gazat in lagarele de concentrare decit sa-ti dai sufletul de frig, foame sau carbonizat de bombele incendiare aruncate cu miile peste orase ca Stalingrad. Asta a spus presedintele si cel mult putea fi acuzat ca e prea sensibil pentru un politician.
Pina la urma, scandalul s-a stins, iar cei care au avut ceva pravalii prin spatiul carpato-danubiano-pontic si le vor primi inapoi sau isi vor rotunji conturile de victime ale comunismului. Pentru ca se pare ca de fapt asta ii durea pe cei de pe malul nebombardat al Iordanului, iar declaratiile sefului statului unde multi au fugit cindva din calea fascistilor au fost doar un pretext. Adica sintem si noi un popor ales ca si ei. Numai ca pe noi ne-au ales ei, ca sa readuca in atentie tragedia din timpul conflagratiei. Gheseftul nostru!
Data publicării: 02-08-2003
Este antisemita Europa?...
Este antisemita Europa?...
Nu demult, in Israel, a explodat o "bomba", poate mai puternica decit cele ale palestinienilor. Ea a fost trimisa spre aceasta tara de Uniunea Europeana si a lezat nu numai pe evreii din Israelul de acum, ci si memoria celor ucisi in Holocaust: un sondaj de opinie organizat de UE care arata ca pericolele cele mai mari pentru pacea mondiala sint reprezentate de Israel, de SUA si de Coreea de Nord.
In zadar unii lideri ai tarilor din UE (ca Berlusconi) au incercat sa justifice ca intrebarile au fost prost formulate, realitatea este cea prezentata – lumea din occidentul european a intins degetul mustrator, cu mici nuante de la tara la tara, spre aceste state. Daca SUA au reactionat ponderat si Coreea de Nord a tacut in anarhia ei comunista, liderii Israelului de toate culorile politice si-au exprimat o revolta fara precedent – exprimata mai dur de rabinul Marvin Hier (fondatorul centrului Simon Viesenthal), potrivit careia rezultatul este "o dovada ca in societatea europeana anisemitismul este inradacinat mai adinc decit oricind de la terminarea razboiului". Bineinteles, in toate tarile din UE (ca sa nu mai amintim de tarile din rasaritul Europei) sint cercuri extremiste, dar asta nu inseamna ca "antisemitismul este inradacinat mai adinc decit oricind". Populatia din tarile UE (in marea ei majoritate) nu este, nu poate fi antisemita (o impune asta istoria recenta), insa ea a inregistrat negativ politica de mina forte a guvernului Ariel Sharon fata de rascoala palestiniana ce dureaza de mai multi ani (cu victime in ambele tabere). SUA, ca pericol al pacii, au fost inregistrate in legatura cu razboiul din Irak, cu care o parte din tarile Europei occidentale nu au fost de acord, iar Coreea de Nord, cu tendinta ei de a se inarma atomic. De aceea cred ca liderii Israelului s-au grabit legind rezultatul acestui sondaj cu antisemitismul. Apoi trebuie sa observam ca unii evrei, care sint indreptatiti sa impuna lumii lectia extrem de dureroasa a Holocaustului, manifesta uneori o oarecare aroganta, ca si cum milioanele de martiri evrei ucisi de regimurile fasciste si naziste le-ar conferi automat o anumita aureola. Sa fim bine intelesi, tragica lectie a Holocaustului trebuie insusita de toate tarile in care aceasta crima industrializata s-a petrecut si este necesar ca fiecare tara in parte sa-si asume trecutul asa cum a fost. Insa, perceptia generala a omului din Europa este acum ca in ambele tabere se afla vinovatia, iar cum Israelul este un stat puternic inarmat, in acesta perceptie el reprezinta un pericol. Si nu e vorba despre antisemitism.
Nu demult, in Israel, a explodat o "bomba", poate mai puternica decit cele ale palestinienilor. Ea a fost trimisa spre aceasta tara de Uniunea Europeana si a lezat nu numai pe evreii din Israelul de acum, ci si memoria celor ucisi in Holocaust: un sondaj de opinie organizat de UE care arata ca pericolele cele mai mari pentru pacea mondiala sint reprezentate de Israel, de SUA si de Coreea de Nord.
In zadar unii lideri ai tarilor din UE (ca Berlusconi) au incercat sa justifice ca intrebarile au fost prost formulate, realitatea este cea prezentata – lumea din occidentul european a intins degetul mustrator, cu mici nuante de la tara la tara, spre aceste state. Daca SUA au reactionat ponderat si Coreea de Nord a tacut in anarhia ei comunista, liderii Israelului de toate culorile politice si-au exprimat o revolta fara precedent – exprimata mai dur de rabinul Marvin Hier (fondatorul centrului Simon Viesenthal), potrivit careia rezultatul este "o dovada ca in societatea europeana anisemitismul este inradacinat mai adinc decit oricind de la terminarea razboiului". Bineinteles, in toate tarile din UE (ca sa nu mai amintim de tarile din rasaritul Europei) sint cercuri extremiste, dar asta nu inseamna ca "antisemitismul este inradacinat mai adinc decit oricind". Populatia din tarile UE (in marea ei majoritate) nu este, nu poate fi antisemita (o impune asta istoria recenta), insa ea a inregistrat negativ politica de mina forte a guvernului Ariel Sharon fata de rascoala palestiniana ce dureaza de mai multi ani (cu victime in ambele tabere). SUA, ca pericol al pacii, au fost inregistrate in legatura cu razboiul din Irak, cu care o parte din tarile Europei occidentale nu au fost de acord, iar Coreea de Nord, cu tendinta ei de a se inarma atomic. De aceea cred ca liderii Israelului s-au grabit legind rezultatul acestui sondaj cu antisemitismul. Apoi trebuie sa observam ca unii evrei, care sint indreptatiti sa impuna lumii lectia extrem de dureroasa a Holocaustului, manifesta uneori o oarecare aroganta, ca si cum milioanele de martiri evrei ucisi de regimurile fasciste si naziste le-ar conferi automat o anumita aureola. Sa fim bine intelesi, tragica lectie a Holocaustului trebuie insusita de toate tarile in care aceasta crima industrializata s-a petrecut si este necesar ca fiecare tara in parte sa-si asume trecutul asa cum a fost. Insa, perceptia generala a omului din Europa este acum ca in ambele tabere se afla vinovatia, iar cum Israelul este un stat puternic inarmat, in acesta perceptie el reprezinta un pericol. Si nu e vorba despre antisemitism.
Data publicării: 13-11-2003
Studierea holocaustului in intreaga lume, propusa UNESCO
Studierea holocaustului in intreaga lume, propusa UNESCO
MINISTERUL DE EXTERNE Ministerul de Externe al Israelului lucreaza de zor sa mentina in atentia internationala holocaustul, la mai bine de 60 de ani dupa ce acesta a avut loc. Conform The Jerusalem Post, editia din 16 octombrie, ministerul a trimis Organizatiei pentru Educatie, Stiinta si Cultura a ONU (UNESCO) o rezolutie prin care cere infiintarea unui curs sponsorizat de UNESCO si destinat sa familiarizeze studentii din intreaga lume cu holocaustul si rolul acestuia in istorie.
Rezolutia isi propune sa pastreze vie memoria holocaustului si totodata sa previna negarea acestuia, mai scrie JP. “Este nevoie ca UNESCO, principalul organism educativ al ONU, sa se implice activ in comemorarea holocaustului,” a afirmat Orli Gil, unul dintre oficialii Ministerului. “Nu e vorba doar de ceremonii. UNESCO il va duce mai departe, in scolile si institutiile din intreaga lume.”
UNESCO va vota proiectul de rezolutie in cea de-a 34-a Conferinta Generala care a inceput saptamana trecuta si va dura pana pe 3 noiembrie. Conform sursei citate, 70 de tari de pe toate continentele, inclusiv un stat arab, sustin rezolutia.
Rezolutia este parte a unei agende care avanseaza pas cu pas, in fiecare an, si a carei tinta este transformarea holocaustului intr-o dogma mondiala, a carei simpla punere in discutie atrage pedepse penale. Dupa incriminarea negarii holocaustului in mai multe tari europene si presiuni facute pentru o abordare similara la nivelul intregii Uniuni Europene, fetisizarea tragediei poporului evreu continua la ONU si in institutiile afiliate acesteia. In 2005, ONU a stabilit Ziua Internationala a Comemorarii Holocaustului pe 27 ianuarie (ziua eliberarii lagarului de la Auschwitz ). Un an mai tarziu, in 2006, ONU a adoptat o rezolutie care condamna explicit negarea holocaustului.
MINISTERUL DE EXTERNE Ministerul de Externe al Israelului lucreaza de zor sa mentina in atentia internationala holocaustul, la mai bine de 60 de ani dupa ce acesta a avut loc. Conform The Jerusalem Post, editia din 16 octombrie, ministerul a trimis Organizatiei pentru Educatie, Stiinta si Cultura a ONU (UNESCO) o rezolutie prin care cere infiintarea unui curs sponsorizat de UNESCO si destinat sa familiarizeze studentii din intreaga lume cu holocaustul si rolul acestuia in istorie.
Rezolutia isi propune sa pastreze vie memoria holocaustului si totodata sa previna negarea acestuia, mai scrie JP. “Este nevoie ca UNESCO, principalul organism educativ al ONU, sa se implice activ in comemorarea holocaustului,” a afirmat Orli Gil, unul dintre oficialii Ministerului. “Nu e vorba doar de ceremonii. UNESCO il va duce mai departe, in scolile si institutiile din intreaga lume.”
UNESCO va vota proiectul de rezolutie in cea de-a 34-a Conferinta Generala care a inceput saptamana trecuta si va dura pana pe 3 noiembrie. Conform sursei citate, 70 de tari de pe toate continentele, inclusiv un stat arab, sustin rezolutia.
Rezolutia este parte a unei agende care avanseaza pas cu pas, in fiecare an, si a carei tinta este transformarea holocaustului intr-o dogma mondiala, a carei simpla punere in discutie atrage pedepse penale. Dupa incriminarea negarii holocaustului in mai multe tari europene si presiuni facute pentru o abordare similara la nivelul intregii Uniuni Europene, fetisizarea tragediei poporului evreu continua la ONU si in institutiile afiliate acesteia. In 2005, ONU a stabilit Ziua Internationala a Comemorarii Holocaustului pe 27 ianuarie (ziua eliberarii lagarului de la Auschwitz ). Un an mai tarziu, in 2006, ONU a adoptat o rezolutie care condamna explicit negarea holocaustului.
Israelul denunta antisemitismul european
Israelul denunta antisemitismul european
Un sondaj al Comisiei Europene, potrivit caruia majoritatea europenilor sustine ca Israelul reprezinta cea mai mare amenintare la adresa pacii mondiale, este considerat de autoritatile de la Tel Aviv drept o dovada a unui antisemitism latent.
Israelul a reactionat cu indignare la inceputul acestei saptamini fata de rezultatele unui sondaj efectuat, luna trecuta, la comanda Comisiei Europene, in cele 15 tari membre ale UE, conform carora statul evreu constituie cea mai mare amenintare la adresa pacii mondiale, intrecind, din acest punct de vedere, Coreea de Nord, Iranul si Afganistanul.
Cotidianul spaniol El Pais a difuzat recent rezultatele preliminare ale sondajului. Astfel, sint de aceasta parere nu mai putin de 60 la suta dintre cei care au raspuns la sondaj, procentajele cele mai ridicate fiind inregistrate in Olanda, Luxemburg si Austria. Franta, pe care unele cercuri israeliene o acuza de lipsa de simpatie fata de statul evreu, face opinie separata, fara a crede astfel ca Israelul primejduieste cel mai mult pacea lumii.
Sondajul a fost realizat pe un esation de 7.515 cetateni din state membre ale Uniunii Europene. Oficialitatile de la Tel Aviv au reactionat cu vehementa. Ministrul insarcinat cu relatiile cu diaspora, Nathan Chtcharansky, sustine ca in spatele criticilor la adresa Israelului se afla un sentiment antisemit. "Uniunea Europeana, care a demonstrat ca este sensibila la probleme legate de drepturile omului, trebuie sa inceteze aceasta campanie ce vizeaza diabolizarea Israelului", a declarat, pentru cotidianul Yediot Aharonot, fostul militant pentru drepturile omului.
Potrivit El Pais, studiul demonstreaza ca 59 la suta dintre europeni sustin ca Israelul este, dintr-o lista de tari - Statele Unite, Irak, Iran, Afganistan, Coreea de Nord - cea mai mare amenintare la adresa pacii mondiale. Avi Pazner, fost ambasador al Israelului la Roma si Paris, a declarat ca sondajul nu este suficient de credibil. Imaginea pe care europenii o au despre Israel este rezultatul unei campanii mediatice negative din timpul celor trei ani de Intifada.
"Cred ca informatiile oferite de presa in ultimii trei ani au fost nedrepte si dezechilibrate si au creat o imagine deformata a conflictului israeliano-palestinian", a precizat el. In replica la acest scandal, presedintia italiana a Uniunii Europene (UE) s-a declarat, luni 3 noiembrie, "surprinsa si contrariata" de sondajul de opinie, precizind ca aceste rezultate nu reflecta pozitia UE.
"In numele Uniunii Europene, ministrul italian de Externe, Franco Frattini, se declara surprins si contrariat de rezultatele sondajului de opinie realizat de Comisia Europeana", se arata intr-un comunicat oficial. "Rezultatele sondajului nu reflecta pozitia UE", continua Frattini. Seful diplomatiei italiene subliniaza ca Uniunea Europeana este si mai contrariata stiind ca israelienii se confrunta cu atacuri teroriste. Frattini a reamintit ca presedintia italiana a UE a obtinut acordul tuturor membrilor UE pentru a introduce gruparea Hamas pe lista organizatiilor teroriste. In acelasi timp, ambasadorul Israelului in Italia, Ehud Gol, considera ca scopul acestui sondaj de opinie este de a denigra Israelul intr-un moment foarte delicat. "Din aceasta cauza va fi mai dificil ca UE sa joace un rol in procesul de pace din Orientul Mijlociu", a spus Gol.
"Nu stiu cine a luat decizia de a face acest sondaj. Probabil Chris Patten, comisarul european pentru relatii externe. Nu stiu sigur, dar oricine ar fi luat decizia, acest sondaj este contrar politicii pe care ar trebui sa o adopte UE", a continuat diplomatul israelian.
"Israelul este singura tara democratica din Orientul Mijlociu. Sintem inconjurati de 22 de tari nedemocratice si de 55 de tari musulmane, putine putind fi numite democratii", a subliniat ambasadorul israelian. "Acest sondaj de opinie ma trimite cu gindul la votul de la Natiunile Unite impotriva liniei de securitate pe care Israelul o construieste pentru a se apara", a continuat diplomatul israelian. "Nu construim acest zid pentru a trai intr-un ghetou, ci pentru a ne apara de dusmani care doresc sa ne distruga", a conchis Gol.
Si mai dura a fost reactia Centrului Simon Wiesenthal, care a initiat o petitie internationala pentru condamnarea Comisiei Europene, pledind, intre altele, ca UE sa nu mai fie reprezentata in asa-numitul cvartet (in care mai intra ONU, SUA si Rusia), insarcinat cu misiunea de a incerca sa aplaneze conflictul dintre israelieni si palestinieni. "Rezultatele socante ca Israelul ar fi cea mai mare amenintare la adresa pacii... sfideaza logica si constituie izbucnirea rasista a unei imaginatii fanteziste, demonstrind ca antisemitismul este inradacinat in societatea europeana mai adinc decit oricind de la terminarea razboiului", a afirmat rabinul Marvin Hier, fondatorul Centrului. Pe de alta parte, o cunoscuta personalitate politica a opozitiei israeliene, Alon Liel, fost director general in Ministerul de Externe si consilier al ex-premierului Ehud Barak, a atras atentia ca israelienii ar trebui sa mediteze asupra motivelor pentru care europenii gandesc asa despre ei: "Ne urasc cu adevarat sau realmente se tem (de ceea ce se intimpla in zona)? Predilectia noastra naturala este de a scoate din sertar arma noastra obisnuita de autoaparare - arma antisemitismului -, dar, de data aceasta, probabil, nu este cazul sa procedam in acest mod".
Un sondaj al Comisiei Europene, potrivit caruia majoritatea europenilor sustine ca Israelul reprezinta cea mai mare amenintare la adresa pacii mondiale, este considerat de autoritatile de la Tel Aviv drept o dovada a unui antisemitism latent.
Israelul a reactionat cu indignare la inceputul acestei saptamini fata de rezultatele unui sondaj efectuat, luna trecuta, la comanda Comisiei Europene, in cele 15 tari membre ale UE, conform carora statul evreu constituie cea mai mare amenintare la adresa pacii mondiale, intrecind, din acest punct de vedere, Coreea de Nord, Iranul si Afganistanul.
Cotidianul spaniol El Pais a difuzat recent rezultatele preliminare ale sondajului. Astfel, sint de aceasta parere nu mai putin de 60 la suta dintre cei care au raspuns la sondaj, procentajele cele mai ridicate fiind inregistrate in Olanda, Luxemburg si Austria. Franta, pe care unele cercuri israeliene o acuza de lipsa de simpatie fata de statul evreu, face opinie separata, fara a crede astfel ca Israelul primejduieste cel mai mult pacea lumii.
Sondajul a fost realizat pe un esation de 7.515 cetateni din state membre ale Uniunii Europene. Oficialitatile de la Tel Aviv au reactionat cu vehementa. Ministrul insarcinat cu relatiile cu diaspora, Nathan Chtcharansky, sustine ca in spatele criticilor la adresa Israelului se afla un sentiment antisemit. "Uniunea Europeana, care a demonstrat ca este sensibila la probleme legate de drepturile omului, trebuie sa inceteze aceasta campanie ce vizeaza diabolizarea Israelului", a declarat, pentru cotidianul Yediot Aharonot, fostul militant pentru drepturile omului.
Potrivit El Pais, studiul demonstreaza ca 59 la suta dintre europeni sustin ca Israelul este, dintr-o lista de tari - Statele Unite, Irak, Iran, Afganistan, Coreea de Nord - cea mai mare amenintare la adresa pacii mondiale. Avi Pazner, fost ambasador al Israelului la Roma si Paris, a declarat ca sondajul nu este suficient de credibil. Imaginea pe care europenii o au despre Israel este rezultatul unei campanii mediatice negative din timpul celor trei ani de Intifada.
"Cred ca informatiile oferite de presa in ultimii trei ani au fost nedrepte si dezechilibrate si au creat o imagine deformata a conflictului israeliano-palestinian", a precizat el. In replica la acest scandal, presedintia italiana a Uniunii Europene (UE) s-a declarat, luni 3 noiembrie, "surprinsa si contrariata" de sondajul de opinie, precizind ca aceste rezultate nu reflecta pozitia UE.
"In numele Uniunii Europene, ministrul italian de Externe, Franco Frattini, se declara surprins si contrariat de rezultatele sondajului de opinie realizat de Comisia Europeana", se arata intr-un comunicat oficial. "Rezultatele sondajului nu reflecta pozitia UE", continua Frattini. Seful diplomatiei italiene subliniaza ca Uniunea Europeana este si mai contrariata stiind ca israelienii se confrunta cu atacuri teroriste. Frattini a reamintit ca presedintia italiana a UE a obtinut acordul tuturor membrilor UE pentru a introduce gruparea Hamas pe lista organizatiilor teroriste. In acelasi timp, ambasadorul Israelului in Italia, Ehud Gol, considera ca scopul acestui sondaj de opinie este de a denigra Israelul intr-un moment foarte delicat. "Din aceasta cauza va fi mai dificil ca UE sa joace un rol in procesul de pace din Orientul Mijlociu", a spus Gol.
"Nu stiu cine a luat decizia de a face acest sondaj. Probabil Chris Patten, comisarul european pentru relatii externe. Nu stiu sigur, dar oricine ar fi luat decizia, acest sondaj este contrar politicii pe care ar trebui sa o adopte UE", a continuat diplomatul israelian.
"Israelul este singura tara democratica din Orientul Mijlociu. Sintem inconjurati de 22 de tari nedemocratice si de 55 de tari musulmane, putine putind fi numite democratii", a subliniat ambasadorul israelian. "Acest sondaj de opinie ma trimite cu gindul la votul de la Natiunile Unite impotriva liniei de securitate pe care Israelul o construieste pentru a se apara", a continuat diplomatul israelian. "Nu construim acest zid pentru a trai intr-un ghetou, ci pentru a ne apara de dusmani care doresc sa ne distruga", a conchis Gol.
Si mai dura a fost reactia Centrului Simon Wiesenthal, care a initiat o petitie internationala pentru condamnarea Comisiei Europene, pledind, intre altele, ca UE sa nu mai fie reprezentata in asa-numitul cvartet (in care mai intra ONU, SUA si Rusia), insarcinat cu misiunea de a incerca sa aplaneze conflictul dintre israelieni si palestinieni. "Rezultatele socante ca Israelul ar fi cea mai mare amenintare la adresa pacii... sfideaza logica si constituie izbucnirea rasista a unei imaginatii fanteziste, demonstrind ca antisemitismul este inradacinat in societatea europeana mai adinc decit oricind de la terminarea razboiului", a afirmat rabinul Marvin Hier, fondatorul Centrului. Pe de alta parte, o cunoscuta personalitate politica a opozitiei israeliene, Alon Liel, fost director general in Ministerul de Externe si consilier al ex-premierului Ehud Barak, a atras atentia ca israelienii ar trebui sa mediteze asupra motivelor pentru care europenii gandesc asa despre ei: "Ne urasc cu adevarat sau realmente se tem (de ceea ce se intimpla in zona)? Predilectia noastra naturala este de a scoate din sertar arma noastra obisnuita de autoaparare - arma antisemitismului -, dar, de data aceasta, probabil, nu este cazul sa procedam in acest mod".
Yad Vashem.....un depozit al memoriei
”Yad Vashem – un depozit al memoriei”
52.000 de marturii vor intra in 2007 in colectia Centrului Vizual din Ierusalim.
O vizita scurta la Yad Vashem , cel mai amplu memorial consacrat Holocaustului, dureaza cam trei ore. Intrarea este libera. Sunt in permanenta foarte multi turisti sau localnici, organizati pe grupuri. Ei asculta indicatiile ghidului printr-o casca, dar mai ales nu risca sa se piarda. La intrare sunt rugati sa inchida telefoanele mobile, sa nu faca fotografii si chiar sa arunce gumele de mestecat din gura.Noua cladire a Complexul Muzeal a fost inaugurata in urma cu doi ani, dar constructia ei a durat zece ani.
Yad Vashem-ul a fost de fapt infiintat in 1953, din dorinta de a pastra memoria evreilor din toata lumea disparuti in Holocaust. In timp, el a reusit sa alcatuiasca cea mai ampla baza de date referitoare la evreii disparuti in Holocaust si la supravietuitori. Noua cladire, proiectata de cunoscutul arhitect Moshe Safti, are forma unui paralelipiped cu spatii libere pe lateral, dar si in plafon, destinate unor ferestre care lasa loc luminii. Fiind la Ierusalim ca invitata a Festivalului de Film, fac parte dintr-un grup format, cu exceptia mea, din regizori si producatori. Un grup pestrit – doi italieni, doi francezi, doua daneze, lucru care pare s-o incante pe doamna care ne serveste drept ghid si care, timp de trei ore, ne poarta intr-o goana nebuna dintr-o sala intr-alta (pierzandu-i pe francezi pe drum). Am vizitat si muzeul similar deschis recent la Berlin , muzeele rezistentei din Tallinn, Riga, precum si Muzeul Insurectiei din Varsovia, dar la Yad Vashem am descoperit mult mai multa sobrietate decat ma asteptam de la cel mai important memorial de acest gen. Solutiile de expunere sunt cat mai discrete cu putinta, cat mai eficiente si mai austere, pentru ca informatia sa ajunga la privitor nedistorsionata. Iar informatia e absolut covarsitoare. Dupa trei ore de goana printre alte grupuri, am ramas cu frustrarea ca nu am avut destul timp sa privesc cat mai multe fotografii, obiecte personale, filme de arhiva, ca n-am citit cat mai mult din explicatiile de pe panouri, ca n-am stat macar zece minute intr-o sala. Trec aici ce mi-a ramas in minte, lucruri fugare: papusa Gerta, expusa in vitrina, ea i-a apartinut Evei Modval, nascuta in 1936 in Transilvania si deportata la Auschwitz (daca nu ma insel, a supravietuit), coditele impletite ale unei alte fetite din Transilvania, Lili Hirsch (1932-1944), o pereche de ochelari reconstituita din bucatele minuscule si care e singura amintire cu care a ramas Tola Melter de la mama sa, ucisa tot la Auschwitz , montajul de imagini care curg pe ecranul triunghiular din hol, chiar la intrare, in care evrei din Cehia, Germania sau Polonia ne fac cu mana. Ghidul spune ca, spre deosebire de muzeul vechi, cel nou se concentreaza pe istorii personale. Aceasta e tendinta ultimilor ani, pe care am intalnit-o si in alte parti, si aceasta e si cea mai potrivita pentru a ajunge direct la mintea si inima omului obisnuit. Un moment deosebit al vizitei a fost cel in care, ajunsi in sectiunea consacrata celor care au salvat evrei, una dintre daneze a spus ca si tatal ei a salvat evrei ajutandu-i sa plece cu barcile. Marturia tatalui nu figura in arhivele Yad Vashem, de aceea ghidul i-a dat imediat o carte de vizita ca sa scrie ce s-a intamplat.
Yad Vashem-ul e un depozit al memoriei colective si personale. Directoarea de la Centrul Vizual ne-a spus mai multe despre munca acestui centru care nu functioneaza ca arhiva, ci ca biblioteca. Baza de date e uluitoare, daca vii la Ierusalism poti vedea la unul din cele 50 de calculatoare practic orice lungmetraj, scurtmetraj sau film de animatie legat de Holocaust. Marturiile supravietuitorilor au inceput sa fie inregistrate pe video din 1987, dar acum totul e digitalizat, iar titlurilor existente li se vor adauga pana la sfarsitul anului inca 52.000 de marturii stranse de Shoah Foundation, infiintata de Steven Spielberg.
» Yad Vashem contine, printre altele, Complexul Muzeal, Memorialul Copiilor, Gradina Celor Drepti, Muzeul de Arta, Centrul Vizual, Institutul International pentru Cercetarea Holocaustului, scoala Internationaa de Studii asupra Holocaustului.
PRELUAT DIN "Buna dimineata, Israel!"
52.000 de marturii vor intra in 2007 in colectia Centrului Vizual din Ierusalim.
O vizita scurta la Yad Vashem , cel mai amplu memorial consacrat Holocaustului, dureaza cam trei ore. Intrarea este libera. Sunt in permanenta foarte multi turisti sau localnici, organizati pe grupuri. Ei asculta indicatiile ghidului printr-o casca, dar mai ales nu risca sa se piarda. La intrare sunt rugati sa inchida telefoanele mobile, sa nu faca fotografii si chiar sa arunce gumele de mestecat din gura.Noua cladire a Complexul Muzeal a fost inaugurata in urma cu doi ani, dar constructia ei a durat zece ani.
Yad Vashem-ul a fost de fapt infiintat in 1953, din dorinta de a pastra memoria evreilor din toata lumea disparuti in Holocaust. In timp, el a reusit sa alcatuiasca cea mai ampla baza de date referitoare la evreii disparuti in Holocaust si la supravietuitori. Noua cladire, proiectata de cunoscutul arhitect Moshe Safti, are forma unui paralelipiped cu spatii libere pe lateral, dar si in plafon, destinate unor ferestre care lasa loc luminii. Fiind la Ierusalim ca invitata a Festivalului de Film, fac parte dintr-un grup format, cu exceptia mea, din regizori si producatori. Un grup pestrit – doi italieni, doi francezi, doua daneze, lucru care pare s-o incante pe doamna care ne serveste drept ghid si care, timp de trei ore, ne poarta intr-o goana nebuna dintr-o sala intr-alta (pierzandu-i pe francezi pe drum). Am vizitat si muzeul similar deschis recent la Berlin , muzeele rezistentei din Tallinn, Riga, precum si Muzeul Insurectiei din Varsovia, dar la Yad Vashem am descoperit mult mai multa sobrietate decat ma asteptam de la cel mai important memorial de acest gen. Solutiile de expunere sunt cat mai discrete cu putinta, cat mai eficiente si mai austere, pentru ca informatia sa ajunga la privitor nedistorsionata. Iar informatia e absolut covarsitoare. Dupa trei ore de goana printre alte grupuri, am ramas cu frustrarea ca nu am avut destul timp sa privesc cat mai multe fotografii, obiecte personale, filme de arhiva, ca n-am citit cat mai mult din explicatiile de pe panouri, ca n-am stat macar zece minute intr-o sala. Trec aici ce mi-a ramas in minte, lucruri fugare: papusa Gerta, expusa in vitrina, ea i-a apartinut Evei Modval, nascuta in 1936 in Transilvania si deportata la Auschwitz (daca nu ma insel, a supravietuit), coditele impletite ale unei alte fetite din Transilvania, Lili Hirsch (1932-1944), o pereche de ochelari reconstituita din bucatele minuscule si care e singura amintire cu care a ramas Tola Melter de la mama sa, ucisa tot la Auschwitz , montajul de imagini care curg pe ecranul triunghiular din hol, chiar la intrare, in care evrei din Cehia, Germania sau Polonia ne fac cu mana. Ghidul spune ca, spre deosebire de muzeul vechi, cel nou se concentreaza pe istorii personale. Aceasta e tendinta ultimilor ani, pe care am intalnit-o si in alte parti, si aceasta e si cea mai potrivita pentru a ajunge direct la mintea si inima omului obisnuit. Un moment deosebit al vizitei a fost cel in care, ajunsi in sectiunea consacrata celor care au salvat evrei, una dintre daneze a spus ca si tatal ei a salvat evrei ajutandu-i sa plece cu barcile. Marturia tatalui nu figura in arhivele Yad Vashem, de aceea ghidul i-a dat imediat o carte de vizita ca sa scrie ce s-a intamplat.
Yad Vashem-ul e un depozit al memoriei colective si personale. Directoarea de la Centrul Vizual ne-a spus mai multe despre munca acestui centru care nu functioneaza ca arhiva, ci ca biblioteca. Baza de date e uluitoare, daca vii la Ierusalism poti vedea la unul din cele 50 de calculatoare practic orice lungmetraj, scurtmetraj sau film de animatie legat de Holocaust. Marturiile supravietuitorilor au inceput sa fie inregistrate pe video din 1987, dar acum totul e digitalizat, iar titlurilor existente li se vor adauga pana la sfarsitul anului inca 52.000 de marturii stranse de Shoah Foundation, infiintata de Steven Spielberg.
» Yad Vashem contine, printre altele, Complexul Muzeal, Memorialul Copiilor, Gradina Celor Drepti, Muzeul de Arta, Centrul Vizual, Institutul International pentru Cercetarea Holocaustului, scoala Internationaa de Studii asupra Holocaustului.
PRELUAT DIN "Buna dimineata, Israel!"
Pagina 8 din 11 • 1, 2, 3 ... 7, 8, 9, 10, 11
Pagina 8 din 11
Permisiunile acestui forum:
Nu puteti raspunde la subiectele acestui forum