MESERII

Rezumarea primului mesaj :

Munca din adâncuri
Atrase de un venit despre care au auzit că este mai bun, multe persoane se înghesuie să devină scafandri militari. Mulţi veniţi, puţini aleşi.
Centrul de Scafandri de la Constanţa se bazează acum pe 200 de militari. La momentul realizării reportajului nostru, unii erau plecaţi la antrenamente, alţii făceau scufundări la mare altitudine în lacul Vidraru, iar alţii erau la Târgu-Mureş, pentru a primi certificare naţională pentru forţele speciale, sau la Mila 18, unde se află în tabăra de supravieţuire.

În biroul căpitanului comandor Cătălin Fleşeriu, şeful de Stat Major de la Centrul de Scafandri, agitaţie mare. Telefoanele sună aproape nonstop. Fie se cere colaborarea pentru o anchetă a poliţiei, fie e nevoie de ajutorul scafandrilor pentru salvarea unor oameni. Tuturor acestor solicitări li se găseşte rezolvarea.
Fiecare armă are deviza pe măsură, iar la scafandrii militari se spune doar “dacă ar fi uşor, oricine ar putea face”. Mulţi vin, puţini rămân însă în această meserie. Cei mai mulţi sunt respinşi încă de la testare sau renunţă pe parcurs, pentru că nu pot ţine pasul la pregătire sau, dacă reuşesc, se pot îndrepta după o vreme spre firmele private de scafandri.

STARTUL MESERIEI. Totul începe cu o vizită medicală mai amplă decât de obicei, examenul psihologic, pregătirea fizică cu o condiţie absolut necesară, înotul şi apoi testarea în barocameră, pentru a se verifica rezistenţa organismului la presiune şi la amestecul de gaze, probe eliminatorii pentru posibilii candidaţi la această meserie. O simplă cădere sau slăbiciune îl elimină pe candidat din această meserie. Laboratorul de hiperbar de la Centrul de Scafandri a fost instalat în 1978 de o firmă franceză, şi de atunci mii de militari testaţi pentru mare adâncime şi-au făcut pregătirea. Instalaţia permite simularea condiţiilor reale de scufundare până la 500 de metri adâncime, explică şeful de Stat Major, cpt. cdor. Cătălin Fleşeriu. Este o metodă mult mai ieftină decât una reală în mare, în hiperbar se pot regla temperatura, lumina şi presiunea.
După trecerea testelor se poate trece la cursul de bază, dar tot la stadiul de scafandru începător, care încă nu are deprinderile necesare să reziste la adâncimi mari. Până la a deveni scafandru luptător e cale lungă şi durează ani buni de pregătire, până când se poate ajunge în forţele speciale sau în rândul scafandrilor deminori.

MAREA OSTILĂ. În adâncuri, mediul este ostil, este întuneric şi este frig. Nu se compară cu turismul subacvatic, unde totul este distracţie şi este mult mai simplu. Totuşi, spune cpt. cdor. Cătălin Fleşeriu, accidente pot apărea şi la câţiva metri adâncime, pentru că, furaţi de peisaj, stau prea mult, se ajunge la criză de aer, iar ieşirea la suprafaţă se face mult prea brusc.
Tot la Centrul de Scafandri sunt brevetaţi şi cei care lucrează în mare cu sudură subacvatică sau lucrări de motaj şi care trebuie pregătiţi pentru a cunoaşte protecţia muncii. Regulile trebuie strict respectate, orele, adâncimea, revenirea la suprafaţă, mai ales când apare amestecul de gaze. Accidentele de scufundare pot fi provocate de embolia gazoasă, bule de azot ce împiedică circulaţia sangvină, care induc şi alte pericole. Munca în echipă de doi este la fel de importantă pe lângă siguranţa de sine a scafandrului, contează atât pe el, cât şi pe coechipier pentru a ajunge cu bine la suprafaţă, din nou la aer.

MISIUNI. Pe lângă hiperbarul de la centru, divizionul de scafandri mai dispune de o astfel de instalaţie şi la bordul navei “Grigore Antipa”, vas ce are nevoie de modernizare, care este aşteptată de cei care se pregătesc la bord.
Printre exerciţiile militare pe care le execută şi cele NATO din ultimii ani, scafandrii militari sunt pregătiţi să intervină la orice solicitare. Au fost mobilizaţi la inundaţiile din judeţ, când au salvat copiii rămaşi blocaţi de viitură pe acoperişul grădiniţei, au ajutat localnici năpăstuiţi, pot fi solicitaţi de poliţie pentru a căuta victime înecate sau obiecte acuzatoare într-o anchetă.

MILITAR SAU PRIVAT . Riscurile sunt la fel de mari şi pentru un scafandru care lucrează la o firmă privată, unde mai mult el trebuie să fie mai bine pregătit pentru a merge în adâncimi. Şcoliţi la Centrul de Scafandri şi în căutarea unui venit care să le asigure un trai mai bun, cei pasionaţi de o meserie grea trebuie să fie la fel de conştienţi că la cea mai mică greşeală îşi pot risca viaţa. “Într-un fel este să mori erou, într-un fel este să mori prost” este o vorbă valabilă în munca de scafandru. Accidentele pot apărea oricând, chiar şi la cea mai mică adâncime, de la 40 de metri, gândeşti altfel, este explicaţia unui manager de firmă privată de scafandri.
Cei care muncesc într-o astfel de meserie au de înfruntat multe provocări. Scafandrii comerciali trebuie să se menţină într-o formă deosebită şi să îşi întreţină deprinderile la superlativ, pentru că sunt solicitaţi mult mai mult să coboare în adâncuri. La fel de valabil în armată, dar şi în privat este că pericole sunt de o parte şi de alta şi la cea mai mică ezitare se poate pierde totul, mai ales viaţa.

Topul meseriilor mincinoase


17:54Anumite meserii au căpătat o proastă reputaţie din cauza unor reprezentanţi care s-au remarcat în special prin „gogoşi" grosolane. Ipocrizia, lipsa de profesionalism şi manipularea sunt principalele criterii care i-au determinat pe români şi pe alţi europeni să-i arate cu degetul pe mincinoşii de profesie.

Meserii care îmbolnăvesc plămânii


18:16Tuberculoza, astmul şi chiar cancerul pot fi favorizate de anumite profesii. Până la 20% din cazurile de astm apărute la adulţi sunt cauzate de contactul cu agenţi chimici la locul de muncă, arată statisticile

Cinci meserii pe care le poti incepe la orice varsta!
1. Asistent kinetoterapeut Acestia ajuta medicii kinetoterapeuti in reabilitarea fizica a pacientilor sai, iar tu vei obtine gradul de asistent printr-un curs acreditat, simplu si rapid. Beneficiile salariale sunt de ordin mediu. 2. Asistent medical Un curs pe durata catorva luni iti ofera

Top: Cele mai sexy meserii
Meseria de pompier, a eroilor care salveaza chiar si pisicile ramase in copaci, ocupa primul loc in preferintele femeilor in materie de profesii

Cu ce joburi îi aşteaptă UE pe români


20:30Piaţa muncii externe dă semne de revenire, astfel că românii îşi pot găsi de lucru în agricultură, industrie şi sistemul sanitar. Articol complet

Califica-te in alte meserii pe timp de criza!

Ingrijitoare batrani la domiciliu, pedagog de recuperare, formator de formatori, managerul de proiect sunt cateva dintre cursurile cele mai cautate si cele care vor fi derulate de Fundatia Sancta Maria Hilfe. Detalii»

Cea mai veche meserie din lume”



A devenit o obișnuință ca, din când în când, să se pună în discuție o cestiune de mare importanță pentru țară: legalizarea prostituției. Când se face acest lucru nu se uită a se adăuga eterna balivernă potrivit căreia prostituția este „cea mai veche meserie din lume” (sau, mă rog, „printre cele mai vechi”). Din acest motiv am să expun și eu un scurt punct de vedere. Nu îmi voi putea reprima anumite tușe ironice, dar cu toată îmcărcătura socială a problemei, mie nu mi se pare că legalizarea prostituției este o temă serioasă (s-ar putea să mă înșel: cine știe câte prostituate – de toate felurile – îl vor fi votat la ultimele alegeri pe cel care le-a promis legalitate, fraternitate, libertate, să trăiască mult mai bine, să le reformeze statul etc.).
[Continuare →]

Meserii dispărute recent: linotipişti, zeţari. Urmează jurnaliştii?


Cei care au mai prins presă prin anii 90, sau chiar înainte, şi au fost prin tipografie, desigur că-şi vor aminti că, acolo, existau cîţiva regi: linotipiştii, zeţarii, culegătorii...

Care sunt meseriile viitorului ?

Compania de cercetari de piata Fast Future a fost angajata de Departamentul pentru afaceri, inovatii si aptitudini din Marea Britanie sa alcatuiasca o lista a meseriilor, pentru a incuraja o mai buna intelegere a stiintelor viitorului. Detalii»

Prostituţia, cea mai veche meserie

Topul meseriilor cu cel mai mare risc de divorţ
http://www.ziarulnational.com/stiri/La-zi/1260208991-Topul-meseriilor-cu-cel-mai-mare-risc-de-divor-
Doamnelor şi domnilor, căutările dumneavoastră pot lua sfîrşit. Doctorul Michael Aamodt, psiholog al Radford University din Virginia, a reuşit să pună la punct o formulă cu ajutorul căreia să calculeze care sînt meseriile cu cele mai mari şanse de a-i condamna pe cei care le practică să ajungă la divorţ. El a împărţit numărul total de oameni divorţaţi sau separaţi care au aceeaşi meserie la populaţia totală din care i-a scăzut pe cei care nu s-au căsătorit niciodată. În felul acesta a reuşit să calculeze care sînt cele mai sigure şi cele mai nesigure meserii din punct de vedere al şanselor ca oamenii ce le practică să aibă căsătorii fericite. Se pare că, paradoxal, cei mai buni soţi şi cele mai bune soţii au meserii precum: inginer agronom, veterinar, profesor sau optician. Paradoxal, oamenii care au meserii ce presupun ca ei să aibă grijă de alţii (precum asistenţii medicali sau asistenţii sociali) riscă în mai mare măsură să divorţeze. Aşadar, dacă vreţi să aveţi parte de o căsnicie fericită, asiguraţi-vă că jumătatea dumneavoastră nu are una dintre următoarele meserii.
Topul meseriilor cu cel mai mare risc de divorţ:
1. Dansatori şi coregrafi (43,05% şanse de divorţ)
2. Barmani (38,43%)
3. Maseori (38,22%)
4. Asistenţi medicali şi
sociali (28,95%)
5. Actori, sportivi şi oameni
din show-biz (28,49%)
6. Portari şi concierges (28,43%)
7. Telemarketeri (28,10%)
8. Ospătari / chelneriţe (27,12%)
9. Muncitori în construcţii (26,85%) şi menajere (26,38%)
10. Chefi / bucătari (20,10%)

Cat de veche e meseria de macelar?

Targ de meste- suguri neaose

Oale de lut, icoane sculp- tate sau pictate, costume populare, podoabe morose- nesti si alte minunatii neaose isi ispitesc musteriii la prima editie a Targului de Mestesuguri Traditionale in Curtea Franciscana din Timisoara. Detalii»

Cele mai periculoase meseriiLăcătuşii mecanici, muncitorii necalificaţi la demolarea clădirilor, cei care lucrează la ambalarea produselor şi şoferii de autocamioane au cele mai periculoase meserii din România.





Anul trecut, 4.592 de persoane au suferit accidente de muncă. Pentru 331 dintre acestea, accidentul a fost mortal, însă cifrele au fost în scădere faţă de 2007, când au murit 472 de oameni. Cele mai multe accidente de muncă se petrec în Bucureşti, Constanţa şi Galaţi, iar ocupaţia la care sunt cele mai multe probleme e cea de lăcătuş mecanic. Potrivit statisticilor Inspecţiei Muncii, anul trecut, 283 de lăcătuşi mecanici au suferit accidente la locul de muncă, adică 6,2% din totalul persoanelor accidentate. Numărul muncitorilor necalificaţi angajaţi ca demolatori şi care au fost accidentaţi a fost de 224. Şi muncitorii necalificaţi care lucrează la "ambalarea produselor solide şi semisolide" sunt în top. În 2008, 135 de persoane din această categorie au avut probleme, urmând şoferii de maşini de mare tonaj - 125 de accidentaţi în 2008, de mineri (102 persoane accidentate), muncitorii necalificaţi la asamblarea pieselor (100 de accidentaţi), manipulanţii de mărfuri (91 de persoane), tâmplarii şi şoferii de autoturisme şi camionete (83 şi, respectiv, 81 de accidentaţi), lucrătorii comerciali (78), electricienii de întreţinere şi reparaţii (73), muncitorii necalificaţi la întreţinerea de drumuri (31), dulgherii (72 de accidente) şi agenţii de pază (66 de persoane accidentate anul trecut). Angajaţii accidentaţi cu vârsta între 30 şi 40 de ani reprezintă aproape o treime din numărul total al angajaţilor accidentaţi, iar 3.216 persoane, adică 70% din totalul celor care au avut un accident anul trecut, aveau o vechime la locul de muncă de până la cinci ani. Accidentele mortale au loc mai ales în domeniile construcţiilor de clădiri, transporturilor, lucrărilor speciale de construcţii, în silvicultură şi în lucrările de geniu civil. În alte ţări, unele ocupaţii aparent paşnice nu sunt lipsite de riscuri. În 2006, statisticile germane au înregistrat 123 de accidente profesionale suferite de artişti, făcând ca profesia de artist să se plaseze pe locul doi ca periculozitate, după cea de turnător. Celelalte locuri sunt ocupate de spărgătorii de pietre, tâmplarii, reparatorii de acoperişuri, montatorii de schele şi excavatoriştii. În Marea Britanie, cele mai periculoase ocupaţii profesionale sunt de pescar şi de marinar în domeniul comercial. Rata accidentelor mortale pentru pescarii britanici şi pentru cei care practică meserii pe mare poate fi chiar şi de până la 50 de ori mai mare decât în cazul altor meserii. 103 pescari din 100.000 şi 52 de marinari comerciali din 100.000 mor anual, însă situaţia s-a îmbunătăţit din anul 1885, de exemplu, când o statistică arăta că anual pierdeau aproximativ 10.000 de marinari, adică o persoană din 63. Pe locul doi se mai numără şi meseria de specialist în dezamorsarea bombelor, pe trei, cea de muncitor în industria de extracţie a petrolului şi a gazelor naturale. Şi în Statele Unite ale Americii, pescarii au cele mai multe accidente de muncă, fiind urmaţi de muncitorii în domeniul forestier şi de piloţii de avion.

Din ciclul meserii pe cale de dispariţie: Cascador fără asigurare





Dacă într-o zi cuiva îi vine ideea să se apuce de cascadorii, e bine să
ştie ce-l aşteaptă. O viaţă care poate fi egală cu o secundă.
Cascadorul este acel om care riscă fără să aibă o asigurare în caz de
accident sau deces, pentru că nici o companie nu e dispusă să încheie
vreo poliţă cu acest frumos nebun al platourilor de filmare. Lucian
Ciurariu, zis Dili, este un astfel de nebun.

Prostitutia - meserie rezistenta la criza
In timp ce criza economica a pus pe butuci mai multe domenii de
activitate, cum ar fi imobiliarele si constructiile, sunt persoane care
se bucura de stabilitatea unui loc de munca. In ciuda faptului ca nu au
carte de munca si nici sporuri de noapte, prostituatele se bucura ca au
unde sa "lucreze". Totusi, spun "fetele de la kilometru", au fost
nevoite sa modifice tarifele, astfel incat numarul de "clienti" sa nu
scada. Cine trece seara prin zona de Nord a Ploiestiului le poate
observa insirate pe marginea drumului, asteptand ca niste obiecte in
vitrina. Ne-am apropiat de ele si, daca initial au refuzat sa poarte
orice dialog cu noi, dupa ce au inteles ca suntem doar niste ziaristi
si le respectam dreptul de a-si pastra identitatea anonima, au inceput
sa vorbeasca. Ne-au spus ca, pe seara, castiga circa 200 de lei,
intrecand de departe veniturile medicilor, ale profesorilor si pe cele
ale altor categorii profesionale. "Am 23 de ani si sunt din Bucov. Am
un copil de patru ani, care momentan sta cu mama. Nimeni nu stie cu ce
ma ocup, chiar daca fac asta de mai bine de un an. Sunt multumita de
banii pe care reusesc sa-i adun, pentru ca ma pot intretine din ei. Nu
fac altceva pentru ca nu am studii si nimeni nu m-ar angaja, iar la
matura nu vreau sa fiu“, a povestit fata. Pretul variaza si el in
functie de client. "In general, pentru tot tacamul cer 50 de lei, dar
daca este o seara in care nu am clienti, las si la 40 de lei, ca sunt
buni si aia. Sunt seri cand fac si 300 lei, dar sunt si seri cand nu am
mai mult de un client si atunci sunt nevoita sa mai scad din pret, ca
nu pot sa pierd noaptea fara sa fac nici un ban. A doua zi, copilul imi
cere de mancare“, a mai explicat aceasta. Singura teama a acesteia este
ca s-ar putea pricopsi cu tot felul de boli. Cand poate, practica sexul
protejat. Cand nu, presteaza cu simt de raspundere, rugandu-se sa nu se
molipseasca. Iar dincolo de boli, recunoaste ca ramane problema
potentialelor violente. Pentru ca a trait situatii in care, desi a
muncit cu "constiinciozitate", s-a trezit si batuta, si... cu banii
luati. " Au fost si persoane pe care dupa ce le-am satisfacut nu mi-au
mai dat banii dar si cazuri cand am fost bruscata de anumiti indivizi,
asa... degeaba. Ce era sa fac? Doar nu chemam politia?!... Riscul
meseriei! In acele momente mi-am spus ca asta-i viata si am trecut la
clientul urmator“, a adaugat. Desi reuseste sa se descurce cu banii pe
care ii castiga, prestatoarea de servicii sexuale recunoaste ca, de
cand cu criza asta, clientii sunt cam stransi la punga. "Cand am
inceput sa fac asta castigam bani mai multi, dar de cand cu criza,
barbatii nu mai sunt asa darnici. De exemplu, cel mai mult am castigat
intr-o seara 600 de lei. Septembrie este totusi o perioada mai buna, ca
au mai venit si cei plecati afara, si mai vin si pe aici “. De politie
nu-i mai e frica. "Mai vine si politia pe aici. Cand pot ma ascund,
cand nu - nu. Am vreo 10 amenzi cred, adica in total vreo 2.500 lei,
dar nu-i platesc ca n-am de unde. Ar insemna sa muncesc degeaba vreo
saptamana“, explica fata.

Care este cea mai murdara meserie din Romania?



Prezentatorul emisiunii Meserii murdare (Dirty Jobs) de pe Discovery
Channel, a incercat pana in prezent vreo 200 de job-uri! Video! Detalii»

Suceava •
Cojocarul

Aurel
Comariţă, în vîrstă de 77 de ani, din comuna Straja, este cel mai
vîrstnic cojocar din satele sucevene. El coase haine de sărbătoare nu
numai în preajma Crăciunului, ci în tot timpul anului.

Citeste articolul

MESERIA ESTE "BRATARA DE BRONZ, ARGINT SI AUR"
- Convorbire cu doamna profesoara Maria Stetco, inspector scolar pentru discipline tehnice din cadrul Inspectoratului Scolar Judetean Mures
http://www.cuvantul-liber.ro/articol.asp?ID=43644
De-a lungul timpului, meseriasii au fost cei care, prin priceperea lor, au reusit sa uimeasca omenirea. Munca lor se materializeaza in transformarea unui obiect, a unui mecanism, in utilitati. Trecand etapa de lucru dupa etapa, cu atentie, pricepere si rabdare, dau obiectelor utilitate si valoare. Meseriasul roman este cunoscut si, mai nou, apreciat bine si in strainatate, datorita scolilor in care s-a format de-a lungul timpului, a practicii depuse pentru deprinderea meseriei. Daca, in invatamantul de stat centralizat, meseriasul era format in scolile profesionale, gratuit, trecand etapa dupa etapa prin diferite grade de pregatire si competenta profesionala, s-a regandit sistemul si s-a trecut pe cel al scolilor de arta si meserii. S-a mai facut un pas, s-a renuntat si la acel sistem de invatamant si formare profesionala, in favoarea altuia. Despre ce anume este vorba, am aflat cateva aspecte, credem noi esentiale, de la doamna profesoara Maria Stetco, inspector scolar pentru discipline tehnice din cadrul Inspectoratului Scolar Judetean Mures, Targu-Mures, care a avut amabilitatea de a ne raspunde la cateva intrebari.

- Stimata doamna inspector, am sa va pun intrebarea fara ocolisuri: ce se va alege de scolile de meserii?

- Conform celor mai noi reglementari in ceea ce priveste invatamantul profesional, acesta este marcat distinct pe trei niveluri de pregatire. Nivelul 1 de calificare corespunde celui de lucrator intr-un domeniu, cum ar fi: gospodarie agro-turistica, agricultura, mecanica, tamplarie si altele. Nivelul 2 confera absolventului un nivel superior de pregatire si competenta, ceea ce-i atribuie calitatea de muncitor calificat in meseria de tamplar, zugrav, mecanic si asa mai departe. Daca dupa absolvirea primului nivel obtinea calitatea de lucrator intr-un domeniu, aici obtine calificarea in meserie. In continuare, la absolvirea liceului, respectiv, clasa a 12-a la liceu si a 13 la scoala de arta si meserii, obtine, pe langa diploma de bacalaureat si pe aceea de tehnician intr-o meserie.

- Deci, scolile profesionale sunt desfiintate.

- In acest moment exista in sistemul de invatamant unitati scolare care functioneaza pe structura scolilor de arta si meserii. Nu doar atat, dar si sustin examene corespunzatoare nivelurilor 1, 2 si 3, un numar de 5.000 de absolventi ai acestor scoli.

- Ce se intampla cu ele?

- Cu incepere din acest an s-a renuntat la clasa a 9-a a scolilor de arta si meserii. Propunerile de scolarizare sunt numai pentru nivelul 3. La absolvire se obtine calificarea de tehnician intr-un domeniu cum ar fi: constructii, prelucrarea lemnului, comert, turism si altele. A ramas inca in sistem nivelul 2 de calificare, ceea ce ar insemna nivelul de completare. Dar inca nu se stie sub ce forma va fi. Se pare ca se vor face 6 luni de practica, dar deocamdata acestea sunt doar zvonuri, nu avem date certe, oficiale. Acest nivel 2 de calificare, de completare, la absolvire inseamna calificare in meserie, cum ar fi: tamplar, zugrav, vopsitor, confectioner produse textile si altele. Asta presupune ca, dupa absolvirea a 10 clase, urmeaza o perioada de 6 luni de practica. Dar inca nu se stie precis unde: la scoala sau la agentul economic. In sistem vor ramane doar aceste licee tehnologice, concepute pe cele trei niveluri.

- Mai sunt multe alte meserii, dintre care am sa exemplific: ceasornicar, bijutier, blanar si altele. Cum vor putea fi insusite acestea?

- Pentru persoanele care au depasit varsta de scolarizare, de peste 18 ani, si nu mai sunt in sistemul de invatamant, exista posibilitatile de formare profesionala pentru adulti si se pot califica in meseria dorita. In rezumat, pentru cei care se afla la varsta scolara, se merge pe domenii mari, iar finalitatea este aceea de tehnician, in care apare perioada intermediara de 6 luni de practica dupa absolvirea a 10 clase in urma careia obtine calificarea intr-o meserie.

- Mai avem in formare meseriasi, cum ar fi mecanici agricoli?

- In acest moment avem doua clase de mecanici agricoli, la Reghin si la Sarmasu. Mecanicul agricol este absolventul nivelului 2 de invatamant. Dupa denumire sunt ramase in sistem, dar inca nu stim cum vor face practica dupa absolvirea clasei a 10-a.

- Se va generaliza invatamantul gimnazial la 9 clase?

- Prea multe amanunte nu avem nici noi deoarece inca se lucreaza la Legea invatamantului. A transfera clasa a 9-a la gimnaziu este mai greu. Gimnaziile nu sunt pregatite pentru a prelua inca un an de invatamant, dar si numarul profesorilor este scazut. In conditiile actuale nu s-ar face fata.

- La nivel de judet, cum se contureaza acest invatamant profesional?

- Noi, pana acum, la nivelul Inspectoratului Scolar Judetean Mures, invatamantul tehnic si profesional l-am planificat in concordanta cu un plan general la nivelul judetului. Stabilirea planului de scolarizare se face in stransa corelatie cu piata muncii, cu oferta muncii din judetul Mures. Se merge pe specificul zonelor din judet: Targu-Mures, Reghin, Sighisoara, Tarnaveni, Ludus. Avem un comitet local de dezvoltare si parteneriat social care ne sprijina in elaborarea planului de scolarizare. Ne consultam cu dansii in ceea ce priveste calificarile solicitate pe piata. De la Directia Muncii primim date in privinta situatiei somajului. Se merge, pe cat posibil, in corelatie cu potentialul judetului de asimilare a absolventilor pe piata muncii. Finalitatea invatamantului tehnic ar trebui sa fie incadrarea in campul muncii. Asa am mers in ultimii patru ani.

- Noul sistem de formare profesionala vi se pare mai bun?

- Cred ca ar trebui sa ramana o forma si pentru elevii care nu au capacitate intelectuala pentru nivelul 3, dar sunt foarte buni meseriasi. Cred ca ar trebui rezervata o forma buna de calificare profesionala pentru aceasta categorie de elevi.

- Va multumesc, in speranta ca "bratara de aur", va ramane de aur.