MESERII

Rezumarea primului mesaj :

Munca din adâncuri
Atrase de un venit despre care au auzit că este mai bun, multe persoane se înghesuie să devină scafandri militari. Mulţi veniţi, puţini aleşi.
Centrul de Scafandri de la Constanţa se bazează acum pe 200 de militari. La momentul realizării reportajului nostru, unii erau plecaţi la antrenamente, alţii făceau scufundări la mare altitudine în lacul Vidraru, iar alţii erau la Târgu-Mureş, pentru a primi certificare naţională pentru forţele speciale, sau la Mila 18, unde se află în tabăra de supravieţuire.

În biroul căpitanului comandor Cătălin Fleşeriu, şeful de Stat Major de la Centrul de Scafandri, agitaţie mare. Telefoanele sună aproape nonstop. Fie se cere colaborarea pentru o anchetă a poliţiei, fie e nevoie de ajutorul scafandrilor pentru salvarea unor oameni. Tuturor acestor solicitări li se găseşte rezolvarea.
Fiecare armă are deviza pe măsură, iar la scafandrii militari se spune doar “dacă ar fi uşor, oricine ar putea face”. Mulţi vin, puţini rămân însă în această meserie. Cei mai mulţi sunt respinşi încă de la testare sau renunţă pe parcurs, pentru că nu pot ţine pasul la pregătire sau, dacă reuşesc, se pot îndrepta după o vreme spre firmele private de scafandri.

STARTUL MESERIEI. Totul începe cu o vizită medicală mai amplă decât de obicei, examenul psihologic, pregătirea fizică cu o condiţie absolut necesară, înotul şi apoi testarea în barocameră, pentru a se verifica rezistenţa organismului la presiune şi la amestecul de gaze, probe eliminatorii pentru posibilii candidaţi la această meserie. O simplă cădere sau slăbiciune îl elimină pe candidat din această meserie. Laboratorul de hiperbar de la Centrul de Scafandri a fost instalat în 1978 de o firmă franceză, şi de atunci mii de militari testaţi pentru mare adâncime şi-au făcut pregătirea. Instalaţia permite simularea condiţiilor reale de scufundare până la 500 de metri adâncime, explică şeful de Stat Major, cpt. cdor. Cătălin Fleşeriu. Este o metodă mult mai ieftină decât una reală în mare, în hiperbar se pot regla temperatura, lumina şi presiunea.
După trecerea testelor se poate trece la cursul de bază, dar tot la stadiul de scafandru începător, care încă nu are deprinderile necesare să reziste la adâncimi mari. Până la a deveni scafandru luptător e cale lungă şi durează ani buni de pregătire, până când se poate ajunge în forţele speciale sau în rândul scafandrilor deminori.

MAREA OSTILĂ. În adâncuri, mediul este ostil, este întuneric şi este frig. Nu se compară cu turismul subacvatic, unde totul este distracţie şi este mult mai simplu. Totuşi, spune cpt. cdor. Cătălin Fleşeriu, accidente pot apărea şi la câţiva metri adâncime, pentru că, furaţi de peisaj, stau prea mult, se ajunge la criză de aer, iar ieşirea la suprafaţă se face mult prea brusc.
Tot la Centrul de Scafandri sunt brevetaţi şi cei care lucrează în mare cu sudură subacvatică sau lucrări de motaj şi care trebuie pregătiţi pentru a cunoaşte protecţia muncii. Regulile trebuie strict respectate, orele, adâncimea, revenirea la suprafaţă, mai ales când apare amestecul de gaze. Accidentele de scufundare pot fi provocate de embolia gazoasă, bule de azot ce împiedică circulaţia sangvină, care induc şi alte pericole. Munca în echipă de doi este la fel de importantă pe lângă siguranţa de sine a scafandrului, contează atât pe el, cât şi pe coechipier pentru a ajunge cu bine la suprafaţă, din nou la aer.

MISIUNI. Pe lângă hiperbarul de la centru, divizionul de scafandri mai dispune de o astfel de instalaţie şi la bordul navei “Grigore Antipa”, vas ce are nevoie de modernizare, care este aşteptată de cei care se pregătesc la bord.
Printre exerciţiile militare pe care le execută şi cele NATO din ultimii ani, scafandrii militari sunt pregătiţi să intervină la orice solicitare. Au fost mobilizaţi la inundaţiile din judeţ, când au salvat copiii rămaşi blocaţi de viitură pe acoperişul grădiniţei, au ajutat localnici năpăstuiţi, pot fi solicitaţi de poliţie pentru a căuta victime înecate sau obiecte acuzatoare într-o anchetă.

MILITAR SAU PRIVAT . Riscurile sunt la fel de mari şi pentru un scafandru care lucrează la o firmă privată, unde mai mult el trebuie să fie mai bine pregătit pentru a merge în adâncimi. Şcoliţi la Centrul de Scafandri şi în căutarea unui venit care să le asigure un trai mai bun, cei pasionaţi de o meserie grea trebuie să fie la fel de conştienţi că la cea mai mică greşeală îşi pot risca viaţa. “Într-un fel este să mori erou, într-un fel este să mori prost” este o vorbă valabilă în munca de scafandru. Accidentele pot apărea oricând, chiar şi la cea mai mică adâncime, de la 40 de metri, gândeşti altfel, este explicaţia unui manager de firmă privată de scafandri.
Cei care muncesc într-o astfel de meserie au de înfruntat multe provocări. Scafandrii comerciali trebuie să se menţină într-o formă deosebită şi să îşi întreţină deprinderile la superlativ, pentru că sunt solicitaţi mult mai mult să coboare în adâncuri. La fel de valabil în armată, dar şi în privat este că pericole sunt de o parte şi de alta şi la cea mai mică ezitare se poate pierde totul, mai ales viaţa.

Cum afli dacă ţi-ai ales prost meseria

Topul meseriilor căutate şi bine plătite

VIDEO Meseriile care ne dau fiori

Stripper, o nouă meserie în Canada

Libertatea vă prezintă meseriile «la putere» din «epoca de aur» care azi sunt pe cale de dispariţie

10 meserii care predispun la divorţ

Ce denumiri trăznite au meseriile românilor


Noile meserii care au apărut recent în nomenclator au denumiri incredibil de ciudate, dovadă că r... citeşte mai mult

Ducem lipsa de sudori si macaragii

Chiar daca Timisoara are un Institut de Sudura, prea putini sunt dispusi sa faca „munca de jos”. Firmele din judet cauta in disperare sudori sau macaragii calificati, insa acestia sunt tot mai rari. Detalii»

Printre ultimii potcovari


http://www.cuvantul-liber.ro/articol.asp?ID=51577La standul comunei Gurghiu, organizat in cadrul traditionalului Festival al obiceiurilor si datinilor, organizat in zilele de 21-22 august 2010, pe Platoul de la Fancel-Ibanesti, printre numeroasele exponate specifice inde

letnicirilor oamenilor satelor, comunei, un loc aparte a ocupat fieraria amenajata si dotata in stilul milenar de lucru al acestei meserii pe cale de disparitie.

Da, aceasta indeletnicire care, cu ani in urma, cand autoturismele, cu herghelia lor de cai putere, erau o raritate, potcovarul-fierarul nu lipsea din niciun sat. El era omul care potcovea caii, vitele, repara carutele si carele, mijloacele de transport si de lucru ale tuturor gospodariilor, ale celor care calatoreau in interes economic, se plimbau sau se deplasau dintr-o localitate in alta.

In fotografie, va prezentam pe Nelu Florin Husar si ajutorul lui, in plin lucru, in fieraria improvizata in aer liber, realizand unele potcoave pentru caii ce urmeaza sa-i "incalte" cu acestea, la solicitarea proprietarilor care detin si se mai folosesc in activitatea lor de aceste animale nobile, prietene ale omului inca din negura vremurilor demult uitate.

Sudorii şi tâmplarii, la mare căutare

Potrivit specialiştilor în recrutare, în ciuda numărului mare de şomeri, unele domenii au deficit de personal....

Ţara vopsitorilor de covoare: Botiza

Meserii de modă veche

Care sunt cele mai stresante meserii

Ce şanse ai să-ţi găseşti un job în Elveţia? Vezi ce specializări se caută!

Cea mai masochistă meserie din lume



Casieriţele de la CEC numără zilnic sute de mii de lei şi le pun în fişicuri. Deşi le-au trecut miliarde prin mână, le-a mâncat degeaba palma.... Citeşte

Topul profesiilor expuse la concedieri

Masurile propuse de autoritati ar putea avea ca efect un nou val de concedieri. Pe langa disponibilizarile masive din sectorul bugetar, anuntate deja de oficiali, am putea asista si la un numar semnificativ de concedieri in sectorul privat.

Topul profesiilor plătite prost în România, dar remunerate excelent afară


Un medic specialist român care pleacă în străinătate câştigă lunar, în medie, 4.000 de euro. Asistenţii medicali români sunt cel mai bine remuneraţi în Olanda, Libia şi Belgia, unde câştigă lunar cel puţin 2.000 de euro. Un inginer maritim offshore câştigă 4.500 de euro, în medie, în Danemarca.

Meserii care afectează auzul

Meşterul opincar

Diana Radu Gavriliuc, în vârstă de 45 de ani, din Suceava, este de ani buni confecţioner pentru accesorii de piele. Ea a lucrat până în anul 2000 la Fabrica de Încălţăminte din Mediaş, iar ulterior a decis să se stabilească la Suceava, în oraşul natal al soţului.