TURISM:Bucuresti/ROMANIA

Rezumarea primului mesaj :

http://www.romanian-explorer.com/

Pensiunile si hotelurile au preturile din 2006
Romanii care nu au mai multe zile la dispozitie in perioada Pastilor pot opta pentru destinatiile interne. Cele mai multe oferte sint pentru statiunile de pe Valea Prahovei.

Programul de refacere in statiunile balneare, la mare cautare
CR
Organizatia Patronala a Turismului Balnear din Romania (OPTBR) si Patronatul Asociatiei Nationale a Agentiilor de Turism vor relua, in perioada 15 februarie - 1 mai, programul de refacere in statiunile balneare, potrivit unui comunicat al Autoritatii Nationale de Turism. Scopul acestui program este de a face mai bine cunoscuta oferta de turism balnear dar si de a oferi posibilitatea de ingrijire a sanatatii la tarife accesibile. In acest program s-au inscris deja majoritatea statiunilor balneare.

Salariatii ar putea primi vouchere de vacanta
CR
Angajatorii ar putea oferi vouchere de vacanta salariatilor, potrivit unei propuneri legislative aprobate, marti, cu 59 de voturi pentru, sase impotriva si doua abtineri de catre plenul Senatului, desi guvernul a anuntat ca nu ar putea sustine cheltuielile implicate de propunere. Initiatorii propunerii legislative, Aron Ioan Popa (PNL) si Mihail Lupoi (PNL), si alti senatori, precum Valentin Puscas (PDMR), Nicolae Popa (independent), Valentin Iliescu (PRM), au argumentat ca propunerea legislativa

90 la suta din turistii “Paralelei 45” au ales pachete externe
CR
Agentia de turism Paralela 45 a inregistrat, in 2006, un profit net de circa 400.000 euro, fata de circa 318.000 euro in 2005, si incasari totale de aproximativ 23 milioane euro, fata de 18 milioane euro, in 2005, a declarat, luni, pentru NewsIn, presedintele Paralela 45, Alin Burcea. “Cifra de afaceri, calculata doar din comisioane turistice, din activitatea de constructii, precum si din comercializarea produselor de puericultura marca Chicco, pentru care Paralela 45 este unic importator, a fost,

Turismul de afaceri - viitorul turismului romanesc
CR
Turismul de afaceri este viitorul turismului romanesc, a declarat, pentru Agentia Nationala de Presa Rompres, Dragos Raducan, secretar general al Federatiei Patronatelor din Turism. “Romani in Romania” este un program pe care Federatia Patronatelor din Turism l-a lansat, anul trecut, in scopul promovarii turismului intern. “Romanii au ajuns sa cunoasca mai bine alte destinatii turistice din afara granitelor tarii. Este datoria noastra sa promovam turismul intern asa cum facem cu cel extern. Cred

Excursionistii trag tot mai mult la han
Casutele si bungalourile nu mai sint pe placul turistilor din Romania. In schimb, hotelurile pentru tineri si turismul rural vin cu putere din urma.

„Romania este o tara superba, dar prea putin
cunoscuta de omul de rand din Vest”
http://www.formula-as.ro/reviste_751__188__bruno-nicolodi.html

Reconstituirea Bucurestiului la 1850
Un grafician, Radu Oltean, cunoscut si pentru ilustrarea cartilor lui Neagu Djuvara aparute la Editura Humanitas, si Dan Ionescu, arhitect, au lucrat impreuna pentru reconstituirea centrului Bucurestiului. Nu Bucurestiul interbelic, pe care toata lumea il cunoaste sau se lauda ca il cunoaste, ci Bucurestiul jumatatii secolului al XIX-lea.
Un oras inca neinchegat, cu biserici si manastiri mai multe decat locuinte civile, cu ulite pline de noroi, dar cu case inconjurate de gradini de flori. Un oras care, dupa ce a fost pe rand zguduit de trei mari cutremure (1802, 1829, 1838), a asistat la arderea aproape in totalitate a centrului sau, in urma incendiului din 1847. Cauzele sale nu s-au stiut niciodata, dar a ramas in istorie ca Marele Incendiu.
Lucrarea “Reconstituirea centrului Bucurestilor la 1850”, aparuta la Editura Art Historia, specializata in reconstituiri istorice de monumente, orase, costume, a fost lansata, miercuri seara, la Libraria Carturesti din Capitala.
Este vorba despre o harta, o reconstituire grafica de mare detaliu in vedere aeriana, realizata de Radu Oltean. Afisul (1m/70cm), color, e insotit de un “ghid explicativ al caselor, hanurilor si bisericilor, “Capitala Bucuresci. 1847-1854”, realizat de Dan Ionescu. Cele doua lucrari se vand impreuna, la un pret de 36,5 lei.
Pentru realizarea lucrarilor au fost folosite planuri ale vechiului Bucuresti aflate in patrimoniul Muzeului Municipiului Bucuresti, imaginile panoramice realizate de Carol Popp de Szatmary din Turnul Coltii si fotografiile realizate de farmacistul Ludwig Angerer. Acesta din urma ajunsese in Bucuresti odata cu armata de ocupatie austriaca in 1856.

“Intr-o reconstituire, e imposibil sa eviti inventarea”

De altfel, jumatatea secolului al XIX-lea a fost cea mai veche perioada pentru care au fost gasite suficiente documente – planuri, fotografii etc. – astfel incat sa poata fi facuta reconstituirea. Oricum, Radu Oltean, care pana la acest proiect a facut reconstituirea Brasovului la mijlocul secolului al XVIII-lea, a Clujului intre 1750 si 1820, a Sibiului la mijlocul secolului al XVII-lea, a Sighisoarei la mijlocul secolului al XVIII-lea, a Cetatii Biertan, este de parere ca intr-o reconstituire este imposibil sa eviti inventarea. “60-70% din cladirile prezente in harta sunt documentate”, declara acesta. “Prea putin se stie despre ce a fost acest oras inainte de perioada interbelica”, spune graficianul. Reconstituirea nu ajunge la Biserica Mircea Voda, nici la “Radu Voda”, s-ar suprapune peste zona dintre actuala Universitatii si Mitropolie.
Demersuri ca acesta sunt absolut necesare, pentru ca intr-un viitor mai mult sau mai putin indepartat, in functie de diversi factori, de la lipsa unui plan urbanistic coerent, la neglijenta, este posibil ca doar bisericile sa mai ramana. Ce se mai poate vedea in Capitala din multele lacasuri de cult existente la jumatatea veacului al XIX-lea sunt actuala Mitropolie, la origine manastire (ctitorita de principele Constantin Serban Basarab si de sotia sa, Balasa Doamna, 1655-1658), Manastirea Antim (ctitorita de Antim Ivireanu, refacuta in 1856, translatata in 1984-1985), Biserica “Domnita Balasa” (1744), Stavropoleos (construita intre 1720 si 1733), Biserica “Curtea Veche” (rezidita in 1715 de Stefan Cantacuzino, restaurata in anii ‘30-‘40 ai secolului trecut), Biserica Baratia, care este cel mai vechi edificiu catolic din Bucuresti, atestat la 1558. Ar trebui amintita poate si Biserica “Sfantul Ioan Botezatorul si inaintemergatorul”, a carei prima atestare este 1591, care a fost reconstruita din temelii in 1712 si care a fost avariata in cele trei mari cutremure. Actuala aripa dreapta a Palatului CEC sta pe circa 50% din fundatia acestei biserici, conform ghidului realizat de Dan Ionescu.
In a doua jumatate a secolului al XIX-lea, Bucurestiul nu avea un stil unitar, remarca Ionescu. “Era un amalgam. Pe alocuri, existau influente orientale, de asemenea elemente de arhitectura medievala, la fel cum multe case imbracau haina occidentala, adica aparusera manifestari ale stilului romantic, acea sinteza intre stilul gotic si stilul neoclasic. Palatul Stirbei si actualul Palat Sutu prezinta asemenea influente”, explica acesta. Case care au fost construite la jumatatea secolului al XIX mai pot fi gasite astazi pe Calea Mosilor vechi, cat si pe Baratie, “poate mai vechi decat multe din zona Lipscani, dar lasate total de izbeliste”, spune Radu Oltean.

Noile etnii ale Bucureştiului cosmopolit


Cartierele Colentina, Drumul Taberei şi 1 Mai sunt zonele preferate de imigranţi
"Ni hao", "Salaam Alecum" sau "Iasas" sunt saluturi cu care mulţi dintre bucureşteni s-au obişnuit. În scara blocului, în autobuz sau la hipermarket, chinezii, arabii, grecii şi turcii care s-au stabilit în Capitală sunt prezenţe care aduc metropolei un aer cosmopolit.
În Bucureşti, locuiesc în prezent aproximativ 20.000 de străini, care s-au grupat pe etnii în diferite cartiere. Chinezii n-au ales întâmplător Colentina, aşa cum nici arabii nu şi-au ales fără noimă Drumul Taberei sau zona Pieţei 1 Mai. Impactul pe care aceşti imigranţi îl au asupra vecinilor români se vede atât la nivel cultural, economic, dar mai ales culinar.
Obor, Babilonul Capitalei
Sectorul 2 este ocupat de cei mai mulţi cetăţeni străini. Chinezii sunt aproape la orice pas, arabii la fel, iar tabloul este completat şi de prezenţa turcilor. Aceştia din urmă s-au stabilit în cartierul Pantelimon, după cum spune şi preşedintele Uniunii Democrate a Tătarilor Turco–Musulmani din România, Uteu Caeasedin.
Cartierul Colentina, cu al său vestit complex comercial "Europa", bate însă recordul la chinezi. Prin troleibuze, prin tramvaie, bucureştenii aproape că sunt în minoritate. "Am vecini asiatici şi sunt foarte O.K.. Cel mai mult îi plac însă pensionarele, care şi-au găsit de lucru ca bone în casele chinezilor", spune Alina Anton, o studentă care locuieşte în zona Colentina. Majoritatea asiaticilor de aici îşi petrec timpul în perimetrul Obor-Voluntari, declarându-se extrem de devotaţi afacerilor din "Europa". Mai mult, ei preferă să meargă la restaurantele din zonă şi să-şi facă târguielile tot de acolo. "Eu, în Europa, fac afacere, dar plăcut aici, la Bucureşti, mai ales fetele", spune Giam, care locuieşte în zona Teiul Doamnei de aproape doi ani.
Primarul sectorului 2, Neculai Onţanu, are o singură problemă cu străinii care locuiesc aici: "Mă deranjează că spun mereu că nu cunosc limba română şi că de aceea nu înţeleg legile noastre". Edilul vede însă în prezenţa chinezilor un lucru benefic, pentru că vin cu investiţii, "şi vor să construiască aici birouri".
„Bucureştenii de culoare", în Pantelimon
Şoseaua Giurgiului şi zona Baicului sunt locuri unde bucureştenii întâlnesc pe trotuar cele mai multe persoane de culoare. Majoritatea refugiaţi din Somalia, Nigeria şi Eritreea, ei stau în centre speciale. "Cel mai mult îmi place să merg la mall cu fiica mea, unde mâncăm sarmale", povesteşte cu greu în limba engleză Ayan Ahmed (33 de ani), din Somalia, care se declară fun Loredana Groza.
Arabii le-au schimbat românilor obiceiul culinar
Veniţi în Bucureşti ca să studieze, arabii s-au stabilit în special în cartierele din apropierea complexului studenţesc Regie. Singurii care se ţin mai la distanţă sunt grecii, care, mai înstăriţi, şi-au luat case în nordul Capitalei. Drumul Taberei, Crângaşi, 1 Mai sau Moşilor sunt zonele unde locuiesc majoritatea arabilor din Bucureşti. Cea mai trainică afacere "la şosea" realizată de un palestinian este hipermarketul de pe bulevardul Ion Mihalache (fostul 1 Mai), unde românii atraşi de bucătăria arăbească merg să cumpere ingrediente. "Din ziua în care am încercat mugurii de pin de la «Family», am început să pun condimente orientale la orice mâncare", spune Mirela (27 de ani), economist.
Jabel Ahmud, ziarist de origine palestiniană care locuieşte în Bucureşti, spune că arabii au ales să locuiască în aceste cartiere din două motive: preţul rezonabil al chiriei şi sociabilitatea zonelor. "Nu avem bani să stăm nici în Centru, dar nici la periferie, aşa că Drumul Taberei, de exemplu, este perfect. Mai ales că ne place să locuim în blocuri cu mulţi oameni, nu în cartiere de case", explică Jabel. El adaugă că obiceiul conaţionalilor lui de a se reuni în restaurante cu specific arăbesc este mai pregnant în perioada Ramadamului. "În postul nostru, ne întâlnim numai în localurile tradiţionale, în "Sahara", "Beirut" sau "Piccolo Mondo", mai spune ziaristul.
Şcolile pentru copiii imigranţilor, o problemă
Amer T. Musler (40 de ani) este director de producţie la cel mai cunoscut fast-food din Piaţa Victoriei. "Pe colegii de muncă români i-am învăţat să facă fursecul aşa încât să nu se fărâmiţeze", se laudă Amer, care a venit în Bucureşti în urmă cu opt ani. El a preferat să-şi dea copiii la o şcoală arabă, pentru că, dacă urmau o şcoală în limba română, ar fi pierdut patru ani de studiu. "Copiii au venit când erau la clasa a patra şi aici îi treceau la a-ntâia şi am căutat o şcoală unde să nu piardă nimic", explică Amer. În Bucureşti, există trei şcoli libaneze, una siriană, una palestiniană, una iordaniană şi una irakiană.
size=9][color=#000000]Părerea sociologului
Mircea Kivu (foto), specialist în sociologie, crede că România europeană este în continuare atractivă pentru emigranţii din ţările mai puţin dezvoltate. "Din experienţa altor ţări care au aderat la Uniunea Europeană, s-a constatat o creştere a comunităţilor existente din spaţiul ex-comunitar", explică Kivu. Dacă în trecut, sistemul universitar românesc era principala atracţie pentru străini, de data aceasta se pare că piaţa muncii este ceea ce îi tentează pe cei care vin în România. "Cred că va fi un fel de ţară de tranzit. Noi avem mai puţine restricţii pentru forţa de muncă din afara Uniunii Europene, aşa că s-ar putea să fie o strategie pentru aceştia ca să ajungă ulterior în spaţiul statelor membre mai vechi ale UE", a mai precizat sociologul.
http://www.adevarulonline.ro/articole/noile-etnii-ale-bucurestiului-cosmopolit/300585

Mahalaua Târgului

Pentru secolele XV şi XVI avem puţine mărturii curajoase legate de apariţia şi dezvoltarea incipientă a târgului Bucureştilor. Primele cartiere au purtat, se pare, numele de enorii (parohii), ca unităţi administrative, vecine cetăţii Dâmboviţei. În timpul lui Petru Cercel existau Enoria Popa Matei, localizată în Ostrovul Dâmboviţei, din faţa Curţii Domneşti, şi Enoria Popa Comino, neidentificată încă pe teren. Nu putea însă să fie în afara vetrei târgului; dacă nu în vecinătatea celei amintite, atunci, la nord de Dâmboviţa. La mijlocul secolului al XV-lea exista reşedinţa domnească a cetăţii Dâmboviţei şi târgul Bucureştilor din vecinătatea sa, la nord de zidurile cetăţii. Târgul Moşilor a fost cel care a alimentat tânăra aşezare cu variate elemente demografice, cel puţin pentru primele două veacuri. Cum am precizat deja, acest târg a fost localizat pentru început în spatele actualului Spital Colţea, pe cursul de mijloc al Bucureştioarei, care forma un lac, numit, în perioada premodernă, Lacul Şuţului.
O perioadă de timp au existat două entităţi separate cel puţin pentru secolele XIV şi XV: Cetatea Dâmboviţei şi Târgul Bucureştilor. Apoi, Cetatea Dâmboviţei a devenit, cu secolul al XV-lea, Curte Domnească sezonieră, permanentă începând cu secolul al XVII-lea, iar Târgul Bucureştilor s-a dezvoltat dincolo de zidurile ei.
http://www.adevarulonline.ro/2007-01-15/Romania/mahalaua-targului_213314.html

Andrei PIPPIDI | SOS Bucureşti
Acum o suta de ani în Bucureşti

Bijuteriile comunismului
Sala Palatului, sediul Televiziunii Romane si Hotelul Dorobanti sunt printre cele mai frumoase cladiri construite dupa 1948.


Comunismul a desenat in peisajul Capitalei si cladiri reusite pe langa monstrii stalinisti din beton. Potrivit arhitectilor de astazi, printre acestea se numara Sala Palatului, Hotelul Dorobanti sau sediul Televiziunii Romane.

Unele dintre ele au fost ridicate in perioada deschiderii [...]

Astfel va arata Capitala viitorului
Centrul Bucurestiului va fi de nerecunoscut in cativa ani. Proiectul de reconfigurare a Pietei Revolutiei prevede construirea a doua cladiri inalte de 30 m, a mai multor galerii comerciale la -8 m in subteran, precum si a 3.500 locuri de parcare la 20 m sub pamant. Artizanul acestei idei, arhitectul Viorel Hurduc, spune ca a finalizat Proiectul Piata Revolutiei si l-a predat Primariei. Planurile initiale au suferit mai multe modificari incepand din august, cand atat Adriean Videanu, cat ... [ continuare ]

ACTUALITATEA: Peter Derer - Cu bicicleta pe calea Victoriei

Monstri de pe cladiri
”Strajerii” ruinelor din centrul vechi al Capitalei sunt singurii care mai amintesc de Micul Paris de altadata. Acesti monstri din piatra vechi de sute de ani se incapataneaza sa lupte cu timpul, indiferent de starea batranelor constructii.Capetele leilor infricosatori ies parca din zidurile Bibliotecii Nationale, iar cand privesti vulturul aflat pe acoperisul Casei Centrale a Armatei parca te temi ca s-ar putea rupe cladirea sub greutatea lui. Destul de putini mai observam insa aceste minuni ... [ continuare ]

Desfăşurându-se alene între strada Doamnei şi strada Franceză, strada Smârdan a schimbat, pe parcursul timpului, mai multe denumiri, legate toate între ele, ca semnificaţie: mai întâi, a fost "Uliţa Nemţilor", după aceea, "Uliţa Nemţească", şi, ulterior, "Strada Germană".
În anul 1860, a fost împreună cu strada Franceză pavată parţial cu piatră cioplită. Pe lângă magazine, ateliere de reparaţii şi clădiri cu diverse întrebuinţări, "Uliţa Nemţească" găzduia, în vremurile de graţie ale Bucureştiului, şi alte hoteluri, printre care şi cel numit Hotel D'Europe sau Hotel Brener, despre care-a scris câteva rânduri chiar consulul britanic din acea vreme la Bucureşti, un anume V. Wilkinson, într-o carte apărută la Londra în 1820: "De curând, s-a deschis în Bucureşti un hotel public, care, fiind foarte bine mobilat şi înzestrat cu toate cele necesare, a devenit foarte folositor pentru călători".
Ion Paraschiv şi Trandafir Iliescu, autorii documentatei lucrări "De la hanul şerban Vodă la hotel Intercontinental", notează: "Numit şi hotel Brener, după numele proprietarului său şi fiind administrat după moda occidentală, hotel D'Europe era situat pe Uliţa Nemţească, mai jos de Hanul Gherman, şi se pare că oferea condiţii confortabile (cum recunoaşte la 2 aprilie 1827 şi unul dintre clienţii săi de bază, englezul Ch. Frankland) (...). ştim că aici a funcţionat şi un restaurant, frecventat şi apreciat mai ales de străinii în trecere prin Bucureşti. Printre ei s-a aflat, pe la 1854, pe când în Principate se găsea armata rusească sub comanda cneazului Gorceacov, şi locotenentul de artilerie Lev Tolstoi marele scriitor de mai târziu. El lua masa de prânz, de obicei, la restaurantul Brener, după care trecea apoi la cofetăria Fraţilor Capşa din Podul Mogoşoaiei, ca să guste din delicioasa îngheţată pe care o laudă într-o scrisoare adre-sată mătuşii sale Ergolskaia".
Lev Tolstoi, pe strada Smârdan

Metroul bucurestean, 25 de ani de functionare
Transportul subteran din Bucuresti a implinit vineri, 19 noiembrie, 25 de ani, primele statii ale metroului din Bucuresti fiind inaugurate pe 16 noiembrie 1979. Ca urmare a dezvoltarii demografice a Bucurestiului si a greutatilor intampinate de transportul de suprafata, intre anii 1972-1975 au fost efectuate studiile preliminare pentru construirea metroului, primul tronson dat in folosinta in 1979 fiind Semanatoarea-Timpuri Noi in lungime de peste 8 kilometri. “Pentru noi este o mandrie aceasta aniversare, datorita faptului ca metroul din Bucuresti este o creatie suta la suta romaneasca, atat proiectarea, cat si constructia propriu-zisa fiind realizata exclusiv de specialisti romani”, a declarat directorul general al Metrorex, Marius Lapadat.
Construita, echipata si data in folosinta etapizat pe tronsoane, reteaua de metrou actuala insumeaza 62,2 kilometri de cale dubla, structurata pe patru magistrale, 45 de statii si trei depouri. Desi acopera doar 3,7 la suta din lungimea intregii retele de transport public a Capitalei, prestatia acestuia reprezinta in medie 15 la suta din volumul total de calatori care utilizeaza mijloacele de transport in comun. Metroul transporta la ora actuala in medie 390.000 de calatori pe zi si circa 8-9 milioane calatori intr-o luna. Metrorex duce o politica de modernizare a trenurilor, fiind achizitionate 18 trenuri (sase vagoane fiecare) in valoare de 108 milioane euro in 2003, pana in 2008 urmand sa fie achizitionate alte 39 de vagoane pana in 2008. In viitor, Metrorex isi propune extinderea sistemului de transport subteran in Bucuresti, in proiect aflandu-se doua linii, Universitate-Ghencea si Aurel Vlaicu-Otopeni.
http://www.actualitatea-romaneasca.ro/index.php?_init=art.view&art_key=2560&cat_load=ECONOMY&archive=yes