TURISM:Bucuresti/ROMANIA

Rezumarea primului mesaj :

http://www.romanian-explorer.com/

Mai tii minte, frumoasa Zaraza?
http://www.cronicaromana.ro/vitrina-cu-scriitori-din-bucurestii-de-altadatamai-tii-minte-frumoasa-zaraza.html

Cismigiul, preferat de bucurestenii care isi dau intalnire

Parcul Cismigiu, Calea Victoriei si Universitatea se afla pe primele
trei locuri in ierarhia punctelor unde isi dau intalnire, cel mai
frecvent, bucurestenii. Locuitorii Capitalei isi stabilesc locurile de
intalnire in functie de cat de bine cunosc respectiva zona. Cismigiul,
desi amplasat in centru, deci intr-o portiune foarte aglomerata, ii
atrage pe bucuresteni deoarece le ofera intimitate intr-un cadru
natural. Alte locuri preferate sunt de-a lungul arterei Calea
Victoriei: Piata Victoriei, Biserica Kretzulescu sau Cercul Militar
National. Pentru plimbare este preferat Parcul Herastrau.

http://www.adevarulonline.ro/index.jsp?page=articol&section_id=73&article_id=151157

Francezii cred ca Romania este o tara de nevizitat
http://host2.cotidianul.ro/index.php?id=5372&art=12957&cHash=ecc1d3b81b

Bucurestiul a devenit capitala europeana a virusului H5N1
http://www.atac-online.ro/socialeconomic.php?newa_id=11&articol=Bucurestiul-a-devenit-capitala-europeana-a-virusului-H5N1

Virusul gripei aviare nu este un pericol pentru turismul din România
http://www.gandaculdecolorado.com/eveniment.htm#1

BUCURESTII PREA PUTIN CUNOSCUTI
http://convorbiri-literare.dntis.ro/GRASOIUmar6.htm

Agroturismul ridica la rang de stiinta cazarea la particulari
http://www.sfin.ro/articol_1738/agroturismul_ridica_la_rang_de_stiinta_cazarea_la_particulari.html

Ferentari, cel mai antipatic cartier din Capitala

Bucurestenii nu ar dori in nici un chip sa locuiasca in cartierul
Ferentari. Pornind de la rezultatul unui studiu realizat de SNSPA si
AB Research Group, am incercat sa aflam care este motivatia pentru
care oamenii fug de "Ferentexas" sau "Ghettoland", asa cum sunt
obisnuiti sa-i spuna acestei zone. In primul rand, bucurestenii spun
ca Ferentari se identifica cu mafia, drogurile si prostitutia.
Cartierul si-a dobandit o reputatie proasta din cauza nenumaratelor
razii ale politistilor, care au scos la lumina retele ale crimei
organizate. Cea a fratilor Nutu si Sile Camataru este una dintre ele.
Nivelul de "faima" a avansat dupa ce a fost depistata aici si secta
lui Grig Bivolaru. Majoritatea celor care locuiesc aici sunt rromi,
iar conditiile nu sunt tocmai decente: nu exista o baie in fiecare
casa si, uneori, nici apa curenta. O doamna de 75 de ani si-a vandut
casa din strada Trompetului. A plecat la o viata mai buna, in
Giulesti, unde linistea si apa calda sunt la discretie. Spune ca a
locuit in Ferentari mai bine de 40 de ani si ca bandele de tigani nu
creau probleme decat celor nou-veniti, cu care nu reuseau sa se
inteleaga. Politia recunoaste ca aici este raiul infractiunilor de
genul "furt din buzunare", dar si din locuinte. Oamenii sunt hartuiti
sau agresati verbal si fizic pe strada. Taximetristii refuza clientii
din centru care vor sa ajunga in Ferentari. Nici posibilitatile de a
ajunge cu transportul in comun nu sunt stralucite, singurele trasee
fiind 117, de la Unirii, si 139, de la Leu. Faima proasta a
Ferentariului il tine pe ultimul loc si in ce priveste tranzactiile
imobiliare. In timp ce in Rahova sau Pantelimon, zone aflate pe
urmatoarele locuri in topul antipatiilor, proprietarii iau cu 5 pana
la 15.000 euro mai mult, desi, practic, conditiile de locuit sunt
egale.
Ferentariul incepe sa "albeasca"
Ferentariul ramane codas la vanzarea-cumpararea de locuinte din cauza
ca majoritatea rromilor care locuiesc in aceasta zona nu au forme
legale si, in consecinta, nu pot face tranzactii imobiliare, spun
notarii. Pot vinde doar cei care au un imobil in proprietate.
Locuitorii de aici spun ca Ferentariul incepe insa sa "se albeasca"
deoarece multe persoane care locuiesc in aceasta zona au revendicat
dreptul la proprietate, atribuindu-li-se certificate de mostenitor.
Nici taximetristii nu intra in mahala
Consiliul National pentru Combaterea Discriminarii (CNCD) a primit
doua sesizari cum ca taximetristii au refuzat sa duca oameni in zona
Ferentari, insa cazurile nu au putut fi dovedite, ne-a declarat Csaba
Asztalos, presedinte. Cele mai multe sesizari, la nivelul Capitalei,
vizeaza cazuri de discriminare pe criteriu de etnie; in prezent nu
exista o statistica in functie de zona, dar ea va putea fi gasita
incepand cu raportul pe anul viitor.

http://www.adevarulonline.ro/index.jsp?page=articol&section_id=1&article_id=150162

Peste Lipscanie s-a lasat noaptea
http://www.curierulnational.ro/?page=articol&editie=941&art=61297

Satul care nu poate fi demolat
http://host2.cotidianul.ro/index.php?id=44&art=12814&cHash=4b20eaf5fd

Localurile de lux, înghesuite în centrul Bucureştiului
[

Articol de Bogdan PanŢuru

În ultimii ani, în peisajul din centrul Bucureştiului, s-a remarcat un adevărat fenomen imobiliar, inexistent pînă atunci. Este vorba despre restaurantele şi cafenele situate, în marea lor majoritate, în clădirile vechi şi elegante din Micul Paris. Ne-am putea pune, firesc, întrebarea, de ce s-au "înghesuit" aceste localuri tocmai în centru. Răspunsul este simplu. Românilor le place să ia masa sau să-şi bea cafeaua "în centru". Dă bine imaginii lor.

Terasa, esenţială
La o populaţie de peste două milioane de locuitori, Bucurestiul are puţin peste 1.000 de restaurante şi doar 300 de cafenele, în vreme ce Parisul, este adevărat, cu o populaţie de 10 milioane, are peste 30.000 de restaurante si cafenele. Raportul Bucureşti-Paris este de un restaurant pentru 2.000 de locuitori, comparativ cu unul pentru 300 locuitori. Pentru deschiderea unui restaurant, retailerii preferă, în funcţie de specific, amenajare, consumatori potenţiali, locaţiile centrale, ultracentrale sau semicentrale. Chiriile pe metru pătrat ce pot fi plătite de un restaurant variază între 15-30 euro/lună, preţ care poate fi obţinut pe o stradă adiacentă din zona centrală, dar cu accesibilitate facilă. "Ca şi în cazul cafenelelor, esenţială este terasa. Restaurantele preferă spaţiile de tip vilă, cu arhitectură mai veche şi suprafeţe între 150-400 mp. Oferta de spaţii comerciale pentru restaurante este şi aici destul de redusă, întrucît apar dificultăţi determinate de atitudinea proprietarilor care preferă să închirieze imobilul, la acelasi preţ, unei firme pentru birouri, decît uneia cu activitate comercială", spune Florina Cojocari, senior broker în Departamentul de Retail al Eurisko.

Unde va fi Starbucks?
În ceea ce priveşte piaţa cafenelelor, aceasta este încă în stadiul de creştere, afirmă specialiştii de pe piaţă. Potrivit acestora, anul 2006 este unul al delimitării teritoriale, în care trebuie ocupate punctele-cheie. Într-adevăr, Bucureştiul are un număr destul de mic de cafenele, dar, începînd cu acest an, lucrurile s-ar putea schimba radical. Şi aceasta pentru că gigantul american Starbucks, care deţine cea mai renumită reţea de cafenele din lume, îşi va extinde operaţiunile pe piaţa românească, prin intermediul grupului elen Marinopoulos. Potrivit unor surse din piaţă, Starbucks ar putea deschide, în Bucureşti, în anul acesta, nu mai puţin de zece cafenele. Iar dacă vor fi mulţumiţi de afacere, ar mai putea deschide lanţuri de cafenele şi în oraşele mari din provincie. Ce urmează să vedem este ce locaţii vor alege americanii pentru a-şi deschide respectivele cafenele. În ceea ce priveşte cafenelele, există trei tipuri de locaţii preferate de investitori: în spaţiile din clădiri vechi cu terasă pe trotuar, la parterul imobilelor de birouri, în mall-uri şi galerii comerciale.

Neapărat vitrină largă
Potrivit experţilor imobiliari, pentru locaţiile de pe trotuar, cel mai dificil este de găsit un spaţiu cu vitrina largă şi pe colţ, cu parcare în faţă. Acestea sînt elemente esenţiale pentru desfăşura-rea business-ului respectiv, iar zonele centrale şi ultracentrale preferate de operatorii de cafenele sînt Doro-banţi, zona Piaţa Amzei-Ateneu, Piaţa Romană, centrul istoric, Piaţa Universităţii, zonele Rosetti şi Unirii. Sînt preferate clădirile cu arhitectură veche, cu vitrină largă, pentru a permite vizibilitatea cît mai mare în şI din interior. Iar un metru pătrat închiriat în aceste zone poate să ajungă şi la 130 de euro pe lună fără TVA. Pe de altă parte, cafenelele din clădirile de birouri îmbină caracteristicile unui restaurant fast-food cu ale unei cafenele, adresîndu-se în principal celor care lucrează în respectivul business center. În privinţa succesului cafenelelor din centrele comerciale, acesta este direct proporţional cu succesul respectivului mall. Şi aici există două tipuri de cafenele: cele situate la parter sau la etajul de modă şi cele din zona restaurantelor.ît
ît
Food-Court, o nouă modăît
Creşterea veniturilor românilor (sau, cel puţin, a unei părţi din populaţie) se reflectă, între altele, în modalităţile alese pentru petrecerea timpul liber şi în schimbarea tabieturilor de luat masa. Aglomeraţia întîlnită în mall-uri este, de cele mai multe ori, cauzată de food-court, zonă în care majoritatea brandurilor importante prezente pe piaţa restaurantelor, cafenelelor sau fast-food-urilor s-au po-ziţionat. Iar realităţile pieţei se traduc în venituri de milioane de euro pentru lanţurile mici, de restaurante, fast-food-uri sau cafenele prezente în mall-uri, dar şi în centrele comerciale şi într-o modă tot mai întîlnită de a franciza acest tip de afaceri.

http://www.7plus.ro/index.php?a=9402&shift=1

Gazetarii Bucurestiului de altadata
http://www.cronicaromana.ro/gazetarii-bucurestiului-de-altadata.html

TRIUNGHIUL DIVIN AL BUCURESTILOR
http://www.ziarulcn.com/article/aid/22059/

Sapaturi - La restaurarea Bisericii Coltea au iesit la iveala morminte
http://www.jurnalul.ro/articol_52524/sapaturi___la_restaurarea_bisericii_coltea_au_iesit_la_iveala_morminte.html

Hanul Manuc, un monument viu

Monument istoric al Bucurestiului, Hanul Manuc este una dintre
cladirile emblematice ale Capitalei. Construit intre anii 1804 si
1808 de catre Emanuel Mirsaian Manuc Bey, om politic al vremii, hanul
isi pastreaza si astazi structura si arhitectura originale. Desi, din
pacate, nu figureaza in nici un circuit turistic, complexul are atât
valoare de monument, de marturie intacta a trecutului, cât si de
spatiu functional, viu, folosit sub destinatia sa initiala. In plus,
dupa cum am aflat de la gazda noastra, domnul director Gheorghe
Anghelescu, hanul este un complex de servicii profitabil, care se
intretine singur. In lunga sa istorie de la construire si pâna
astazi, cladirea a fost martora mai multor evenimente care au marcat
Capitala: semnarea Pacii de la Bucuresti (1812), chiar in Salonul
Voievodal al hanului, marele incendiu care a mistuit 2000 de case in
Bucuresti(1847) etc. Perioada comunista a atras dupa sine
nationalizare, chiar in prezent hanul functionând ca societate cu
capital majoritar de stat.
Multa lume a auzit de celebrul Han al lui Manuc. Din pacate, insa,
putini au vizitat hanul. Desi edificiul exista de 200 de ani, prea
putini bucuresteni au avut curiozitatea sa treaca portile vechii
cladiri, desi, poate de nenumarate ori au trecut pe lânga ea, ratând
intâlnirea cu infatisarea de cetate a constructiei, cu boltile mari
si dantelaria puternica de stejar a interiorului.
Situat in zona centrala a Capitalei, pe Cheiul Dâmbovitei, Hanul
Manuc se adauga si el la lunga lista de edificii ignorate de
concitadinii sai.
Iesind nauc de la metrou, sau din magazinul Unirii, dupa o partida
de shopping, turistul isi indreapta pasii grabiti catre Casa
Poporului (sau „Chauchescu's Palace", dupa cum e cunoscuta uriasa
cladire de catre straini), sau catre hotelul Marriott, fara sa
observe ca trece pe lânga o cladire veche, alba, captiva, cumva, intr-
un sir de alte constructii. O alimentara destul de modesta, ca prin
anii 80', cu o firma luminoasa - „Hanul Manuc" - pe un zid vechi,
alb. Nimanui nu i-ar atrage atentia... Doar inscriptia „Hanul Manuc"
iti mai domoleste pasul, dând nastere unui mic ambuteiaj pe trotuarul
intesat de lume - unii fug dupa autobuz, altii fug pur si simplu...
Ocolesti zidul alb, iesi de pe Strada Halelor si intri pe Strada
Iuliu Maniu... zgomotul masinilor cedeaza in fata vocilor de oameni.
Desi circulatia automobilelor a fost interzisa in zona, intensitatea
zgomotului nu s-a micsorat. Doar calitatea lui este alta. Parca am fi
pe o ulita orientala. Cersetori foarte multi, unii cu copii, altii cu
alte handicapuri, cauta mila trecatorilor - in fata este Biserica
Curtea Veche, in stânga, Palatul Voievodal, iar in dreapta, se vede
intrarea in Hanul Manuc. In mod surprinzator, nu te simti ca un
intrus pe poarta vechiului han, cei câtiva zeci de metri parcursi pe
stradutele vechi au fost suficienti sa te introduca in atmosfera
Bucurestiului istoric. In curtea interioara, destul de mare, sunt
grupate mese si scaune de plastic. Deasupra se intind umbrele
colorate si inscriptionate cu diverse marci de bere. O caruta veche,
emblema a hanului, un cuptor de pamânt si o fântâna varuita il tin
captiv in vremurile apuse, fara mare efort, pe vizitatorul ratacit
printre scaunele de plastic. Imprejurimile nu te lasa sa dai o prea
mare importanta reprezentantelor prezentului, pentru ca privirea iti
este atrasa imediat de treptele vechi de lemn, care duc spre
restaurant si camerele de hotel.

Restaurant românesc

La mesele de pe terasele restaurantului, boierii cu mustati
intoarse si caftane pompoase au fost inlocuiti cu oameni de rând.
Daca odinioara, mesenii vorbeau româneste, turceste, greceste sau
ruseste, acum se aud mai mult cuvinte in germana sau engleza - in
mare parte, vizitatorii sunt straini. Totul in jur e din lemn masiv
de stejar. Usile mari si tocurile lor sunt o raritate in lumea de
termopan. „Turistii straini pun mâna si pipaie, nu le vine sa creada
ca e lemn. S-au saturat de plastic", spune, cu satisfactie, Gheorghe
Anghelescu, directorul Complexului „Hanul Manuc".
Imediat ce intri in restaurantul „Hanul Manuc",
cuvântul „românesc", asociat de mine, in materie de restaurante, cu
bodegile de la strada sau cu localurile moderne, fara nici o
identitate (care au inlocuit cantinele ceausiste), capata alte
intelesuri... Usile boltite, de lemn masiv, cu ochiuri multe de
geamuri, te poftesc intr-un spatiu al elegantei rustice. Tavanul
brazdat de arce si bolti este destul de jos, suficient cât sa-ti dea
o senzatie de cald. Stâlpii desi intregesc senzatia de intimitate,
fara, insa, sa te faca sa te simti singur. Fete de mese albe cu
servete colorate, cu motive populare, marcheaza spatiul rustic in
care te afli, evitând totodata imaginile fortate de festivaluri
populare comuniste, gen „Floarea din gradina", cu femei imbracate in
costume nationale facute la Apaca. De altfel, nimic nu este fortat
aici, chelnerii neobosindu-se sa para prea amabili. „Avem probleme cu
personalul. Multi dintre lucratori sunt trecuti de 40 de ani, au
mentalitate invechita. Ar trebui sa fie si mai amabili, mai atenti cu
clientii...", se plânge directorul. Ce sa-i faci, nimic nu este
perfect...
Desi este un restaurant vechi, grija pentru confortul cerut de
standardele moderne nu lipseste: aparate mari de aer conditionat se
vad mascate in niste suporturi de lemn care se insinueaza din tavan.
Aceeasi nota de ingemanare a noului cu vechiul se observa si in
alaturarea a doua frigidere mari cu pivnita adânca pe fundul careia
se vad câteva chiupuri, vase uriase de pamânt in care se pastrau pâna
in evul mediu alimentele.

Hotelul

Dupa cum m-a informat directorul Anghelescu, Hanul Manuc este
printre pionierii sistemului hotelier modern românesc. Hanul poate
asigura cazarea in 31 de spatii, dintre care 5 apartamente, 21 de
camere duble si 5 single, dispuse pe cele doua etaje ale cladirii. Ce
te cucereste când intri intr-una din camere este omniprezenta
lemnului masiv de stejar. Podelele si tavanul sunt din lemn, tocaria
usilor si geamurilor la fel. Nu mai vorbesc de mobilier... Poate ca
nu sunt camere facute dupa standardele actuale de confort, ca la
Marriott sau Hilton, dar ambianta dominata de lemn si asternuturile
aranjate rustic te imbie la un somn linistit si odihnitor.
Poate si mai odihnitoare ar putea fi asternuturile de la han, sau
dimpotriva, daca ai sti ca aici s-a semnat ceea ce este cunoscuta
drept Pacea de la Bucuresti (1812), care a pus capat Razboiului ruso-
turc.
Ce e incredibil la Hanul Manuc este ca edificiul, desi monument
istoric, functioneaza foarte activ cu destinatia sa initiala. Daca,
indeobste, ideea de monument este asociata cu trecutul, cu
simbolicul, ei bine Hanul Manuc este un monument in care trecutul se
continua in prezent si viitor, iar planul simbolic se ingemaneaza cu
concretul. Aici, oamenii vin sa admire o frântura din vechiul
Bucuresti, dar nu se marginesc la a privi din exterior, ca in fata
vitrinelor de la muzeu, ci patrund, pur si simplu, in trecutul
orasului.

ULTIMA ORA

Huliganismul în Capitală a atins apogeul
http://www.adevarulonline.ro/2006-05-13/Bucuresti/huliganismul-in-capitala-a-atins-apogeul_184533.html

46 de familii vor pamantul Catedralei
http://www.libertatea.ro/index.php?section=articole&screen=arhiva&sid=152830

Reincep lucrarile la Canalul Dunare-Bucuresti
http://www.rgnpress.ro/content/view/14145//

Desi romanul a prins gustul serviciilor, Bucurestiul are deficit de restaurante
http://www.curierulnational.ro/?page=articol&editie=1152&art=74934

Teroristii irakieni aveau ordin de la Bagdad sa comita o serie de atentate in Bucuresti
http://www.gardianul.ro/2003/05/16/eveniment-c2/sandu_mazor_nu_pot_intra_in_detalii_-s18645.html

Sandu Mazor: "nu pot intra in detalii"
http://www.gardianul.ro/2003/05/16/eveniment-c2/sandu_mazor_nu_pot_intra_in_detalii_-s18645.html

Atentate teroriste arabe in Romania
http://www.gardianul.ro/2003/05/16/eveniment-c2/atentate_teroriste_arabe_in_romania-s18648.html

Minunile din cimitirul catolic
http://www.formula-as.ro/reviste_429__144__.html

Concediu in Bucuresti
http://www.realitatearomaneasca.ro/content.php?c=articole&id_categorie=3&articol_id=5647&article=concediu+in+bucurest
i

Mahalaua Bucuresti
http://www.ziua.ro/display.php?id=199151&data=2006-05-09

Videanu vrea un Bucuresti de 20 de ori mare mare decat cel de azi
http://www.cronicaromana.ro/din-ciclul-viitor-de-aur-urbea-noastra-arevideanu-vrea-un-bucuresti-de-20-de-ori-mare-mare-decat-cel-de-azi.html

Bucuresti - un oras curat!... peste 15 ani
http://www.averea.ro/display.php?data=2006-05-09&id=3852