Like/Tweet/+1
Ultimele subiecte
» TEXT ITINERARIU SEFARD DIN IMPERIUL OTOMAN IN TARILE ROMANE2Scris de Admin 26.08.17 22:37
» TEXT ITINERARIU SEFARD DIN IMPERIUL OTOMAN IN TARILE ROMANE1
Scris de Admin 26.08.17 22:36
» Comunitatea evreiască din Botoșani (2)
Scris de Admin 26.08.17 22:30
» Comunitatea evreiască din Botoșani (1)
Scris de Admin 26.08.17 22:30
» ITINERARIU SEFARD DIN IMPERIUL OTOMAN IN TARILE ROMANE (1)
Scris de Admin 26.08.17 22:19
» ITINERARIU SEFARD DIN IMPERIUL OTOMAN IN TARILE ROMANE (2)
Scris de Admin 26.08.17 22:18
» DESPRE ANTISEMITISMUL MAREȘALULUI ION ANTONESCU
Scris de Admin 04.08.17 23:54
» Romanizarea Romaniei 1940-44 legi antisemite, CNRomanizare
Scris de Admin 04.08.17 21:13
» ROMÂNIA LUI ANTONESCU ȘI LOGICA VIOLENȚEI(3): VIOLENŢA MILIT
Scris de Admin 05.03.17 11:01
» Anunțuri Administrative
Scris de Admin 25.02.17 20:07
Antonescu[v=]
2 participanți
Pagina 9 din 11
Pagina 9 din 11 • 1, 2, 3 ... 8, 9, 10, 11
Antonescu[v=]
Rezumarea primului mesaj :
ION ANTONESCU-
2]Viata popoarelor este o vesnica si incordata lupta; o lupta pentru drepturi si pentru dreptate, o lupta pentru afirmare si inaltare.
1]Soldatul român nu poate fi comandat decît de ofiţerul şi comandantul român. El nu poate fi umilit de un străin, cu atît mai puţin de un camarad de arme, chiar cînd greşeşte.
=====
Andreea
Mihai
Crin
Petre
Simona
ION ANTONESCU-
2]Viata popoarelor este o vesnica si incordata lupta; o lupta pentru drepturi si pentru dreptate, o lupta pentru afirmare si inaltare.
1]Soldatul român nu poate fi comandat decît de ofiţerul şi comandantul român. El nu poate fi umilit de un străin, cu atît mai puţin de un camarad de arme, chiar cînd greşeşte.
=====
Andreea
Mihai
Crin
Petre
Simona
Ultima editare efectuata de catre Admin in 14.10.15 10:05, editata de 88 ori
Ultimul discurs al lui Antonescu
Ultimul discurs al lui Antonescu
Procesul marilor criminali de razboi a avut penultimul termen in ziua de 16 mai 1946, (dar s-a prelungit si in noaptea urmatoare), cand inculpatilor li s-a dat ultimul cuvant, mai precis, posibilitatea prezentarii probelor care sa-i disculpe de acuzatiile care li se aduceau. Nu a fost un proces obiectiv, ci o parodie de justitie, o inscenare grosolana, pentru ca sentinta care urma sa fie data pe 17 mai era cunoscuta de toata lumea: pedeapsa capitala. Va ramane pentru totdeauna o enigma daca Ion Antonescu era sau nu convins de reaua-credinta a completului de judecata. Cert este ca s-a aparat exemplar, dovedind - daca mai era nevoie - ca ramane pana in ultima clipa un om lucid si un luptator de mare caracter.
Imi amintesc de o declaratie data de Maresal in timpul procesului: Pe la inceputul anului 1944 am observat ca nemtii retrag numeroase divizii de pe frontul de Est, divizii care trebuiau inlocuite de trupele noastre. Pe de alta parte, de la cartierul general al Fuhrer-ului ni se cereau eforturi militare tot mai mari. Eu nu am rezistat presiunilor, din care motiv am fost chemat la Hitler.
La plecare i-am spus regelui (Mihai) ca sunt chemat de Hitler si ca am de gand sa ma opun presiunilor sale de a mai trimite noi trupe pe front. Mi-am exprimat banuiala ca, datorita refuzului meu categoric, s-ar putea ca Hitler sa dispuna arestarea mea, ca sa nu ma mai pot intoarce in tara. Atunci regele m-a privit ingrozit si m-a intrebat: "Ce se va intampla cu mine daca te vor retine in Germania?" Eu am replicat, poate cu prea multa asprime: "Majestate, tara trece prin momente atat de grele, incat persoanele noastre nici nu mai conteaza!" Mai tarziu am regretat de multe ori ca i-am spus aceste cuvinte pentru ca, in fond, pe atunci regele era inca un copil.
http://www.revistaflacara.ro/index.php?an=2005&luna=noiembrie&nr=11&articol=Ultimul_discurs_al_lui_Antonescu.xml
Procesul marilor criminali de razboi a avut penultimul termen in ziua de 16 mai 1946, (dar s-a prelungit si in noaptea urmatoare), cand inculpatilor li s-a dat ultimul cuvant, mai precis, posibilitatea prezentarii probelor care sa-i disculpe de acuzatiile care li se aduceau. Nu a fost un proces obiectiv, ci o parodie de justitie, o inscenare grosolana, pentru ca sentinta care urma sa fie data pe 17 mai era cunoscuta de toata lumea: pedeapsa capitala. Va ramane pentru totdeauna o enigma daca Ion Antonescu era sau nu convins de reaua-credinta a completului de judecata. Cert este ca s-a aparat exemplar, dovedind - daca mai era nevoie - ca ramane pana in ultima clipa un om lucid si un luptator de mare caracter.
Imi amintesc de o declaratie data de Maresal in timpul procesului: Pe la inceputul anului 1944 am observat ca nemtii retrag numeroase divizii de pe frontul de Est, divizii care trebuiau inlocuite de trupele noastre. Pe de alta parte, de la cartierul general al Fuhrer-ului ni se cereau eforturi militare tot mai mari. Eu nu am rezistat presiunilor, din care motiv am fost chemat la Hitler.
La plecare i-am spus regelui (Mihai) ca sunt chemat de Hitler si ca am de gand sa ma opun presiunilor sale de a mai trimite noi trupe pe front. Mi-am exprimat banuiala ca, datorita refuzului meu categoric, s-ar putea ca Hitler sa dispuna arestarea mea, ca sa nu ma mai pot intoarce in tara. Atunci regele m-a privit ingrozit si m-a intrebat: "Ce se va intampla cu mine daca te vor retine in Germania?" Eu am replicat, poate cu prea multa asprime: "Majestate, tara trece prin momente atat de grele, incat persoanele noastre nici nu mai conteaza!" Mai tarziu am regretat de multe ori ca i-am spus aceste cuvinte pentru ca, in fond, pe atunci regele era inca un copil.
http://www.revistaflacara.ro/index.php?an=2005&luna=noiembrie&nr=11&articol=Ultimul_discurs_al_lui_Antonescu.xml
Antoneasca, agăţată de italieni
Antoneasca, agăţată de italieni
Uneori, chiar dacă ai o „armată“ de cunoştinţe formată din veri, verişoare, fraţi, dansatori şi aşa mai departe, „batalion“ care te însoţeşte peste tot, există riscul să dai peste câte un „temerar“ care să ignore aceste măsuri de precauţie... De când se ştie, Andreea Antonescu nu s-a plimbat singură pe plajă sau prin staţiuni niciodată. Cu toate acestea, „gărzile sale de corp“ nu au putut-o apăra de... italieni!
În timp ce concerta la un teatru de vară din staţiunea Eforie Nord, AndreEA a fost „pâsâită“ şi fluierată, după terminarea spectacolului, de un „cuplu“ de băieţi „romantici“. Romantici în sensul că oraşul lor de baştină se află în Italia. Adică nişte băieţi din Roma, ce să ne mai ascundem după deget! Cum respectivii nu au primit niciun răspuns din partea solistei, au hotărât că este cazul să treacă la măsuri mai... drastice. În vederea realizării acestui lucru, s-au ridicat de pe scaune şi au abordat-o verbal pe Antonescu, în italiană, desigur. Suntem convinşi că au existat nenumă rate împrejurări când astfel de „situaţii“ s-au soldat cu vizite în camere de hotel, cu însoţitoare din România, însă în cazul cântăreţei, lucrurile erau să se termine cam... şifonat.
Au început să-şi fluture banii prin aer
Întrucât Andreea a vizitat de curând Italia şi are o vagă idee despre cum să îi spună unui latin că ar fi bucuroasă dacă ar fi lăsată în pace, a pus în practică respectivele cuvinte din vocabularul italian. Din păcate, „admiratorii din Cizmă“ nu au fost dispuşi să înceteze, ba chiar au devenit şi mai insistenţi după ce s-au lovit de refuzul categoric al solistei. Au început să îşi fluture „euroii“ prin aer şi să o invite pe „muza“ lor oriunde ar dori să meargă, bineînţeles pe banii lor. Andreea i-a ignorat cu desăvârşire, moment în care unuia dintre ei i-a sărit ţandăra şi a bruscat-o un pic, apucând-o de braţ şi încercând să o tragă spre el. Probabil că intenţia era de a o săruta, sau cam aşa ceva.
Italienii au vrut să sară la bătaie!
În acel moment, au apărut dansatorii cântăreţei, patru la număr, care au sărit în apărarea ei. De precizat faptul că nici în clipa în care Antoneasca a fost „agăţată“ de amorezi, nu era singură. Lângă ea se afla verişoara ei, Ana, care a încercat să le explice cât se poate de civilizat indivizilor că ar fi mai bine să îşi vadă de drum. Din păcate, ea le vorbea în română, iar tipii probabil că au înţeles altceva, deşi ne îndoim. Când a văzut că nu merge „cu frumosul“, a schimbat placa şi a început să facă uz de cuvinte mai puţin blânde la adresa celor doi. Tot ea a fost cea care i-a strigat pe dansatori. Martorii spun că, pe lângă dansatorii Andreei, se mai adunaseră câţiva oameni, care au asistat la scenă şi care nu au fost deloc de acord cu comportamentul „cizmarilor“. Culmea: cu toate că şi membrii staff-ului solistei, şi celelalte persoane aflate la faţa locului, îi sfătuiau pe italieni să îşi vadă de drum, pentru că nu este deloc „onorabil“ felul în care aleg să înoade prietenii, cei doi nu s-au lăsat convinşi. Mai aveau puţin şi săreau la bătaie dacă nu veneau agenţii de pază de la teatrul de vară, pentru a calma situaţia. După câte am fost informaţi, „latinii“ au fost duşi să „dea cu subsemnatul“ şi li s-a interzis prezenţa, pe viitor, în incinta teatrului. Andreea a fost solicitată să depună plângere pentru hărţuire, însă din cauza concertelor ce le mai avea de susţinut în alte staţiuni, la care oricum întârziase, s-a gândit mai bine şi a decis să-i lase „în plata Domnului“. Nu ştim cât de înţeleaptă a fost această decizie, însă zvonurile de la locul faptei susţineau că, dacă nu ar fi avut succese anterioare cu alte tinere de pe plaiuri mioritice, probabil că cei doi nu se comportau astfel. S-au găsit o sumedenie de oameni care să dea dreptate unor astfel de vorbe. Şi ştiţi ceva? Până şi noi credem în veridicitatea acestui lucru!
Uneori, chiar dacă ai o „armată“ de cunoştinţe formată din veri, verişoare, fraţi, dansatori şi aşa mai departe, „batalion“ care te însoţeşte peste tot, există riscul să dai peste câte un „temerar“ care să ignore aceste măsuri de precauţie... De când se ştie, Andreea Antonescu nu s-a plimbat singură pe plajă sau prin staţiuni niciodată. Cu toate acestea, „gărzile sale de corp“ nu au putut-o apăra de... italieni!
În timp ce concerta la un teatru de vară din staţiunea Eforie Nord, AndreEA a fost „pâsâită“ şi fluierată, după terminarea spectacolului, de un „cuplu“ de băieţi „romantici“. Romantici în sensul că oraşul lor de baştină se află în Italia. Adică nişte băieţi din Roma, ce să ne mai ascundem după deget! Cum respectivii nu au primit niciun răspuns din partea solistei, au hotărât că este cazul să treacă la măsuri mai... drastice. În vederea realizării acestui lucru, s-au ridicat de pe scaune şi au abordat-o verbal pe Antonescu, în italiană, desigur. Suntem convinşi că au existat nenumă rate împrejurări când astfel de „situaţii“ s-au soldat cu vizite în camere de hotel, cu însoţitoare din România, însă în cazul cântăreţei, lucrurile erau să se termine cam... şifonat.
Au început să-şi fluture banii prin aer
Întrucât Andreea a vizitat de curând Italia şi are o vagă idee despre cum să îi spună unui latin că ar fi bucuroasă dacă ar fi lăsată în pace, a pus în practică respectivele cuvinte din vocabularul italian. Din păcate, „admiratorii din Cizmă“ nu au fost dispuşi să înceteze, ba chiar au devenit şi mai insistenţi după ce s-au lovit de refuzul categoric al solistei. Au început să îşi fluture „euroii“ prin aer şi să o invite pe „muza“ lor oriunde ar dori să meargă, bineînţeles pe banii lor. Andreea i-a ignorat cu desăvârşire, moment în care unuia dintre ei i-a sărit ţandăra şi a bruscat-o un pic, apucând-o de braţ şi încercând să o tragă spre el. Probabil că intenţia era de a o săruta, sau cam aşa ceva.
Italienii au vrut să sară la bătaie!
În acel moment, au apărut dansatorii cântăreţei, patru la număr, care au sărit în apărarea ei. De precizat faptul că nici în clipa în care Antoneasca a fost „agăţată“ de amorezi, nu era singură. Lângă ea se afla verişoara ei, Ana, care a încercat să le explice cât se poate de civilizat indivizilor că ar fi mai bine să îşi vadă de drum. Din păcate, ea le vorbea în română, iar tipii probabil că au înţeles altceva, deşi ne îndoim. Când a văzut că nu merge „cu frumosul“, a schimbat placa şi a început să facă uz de cuvinte mai puţin blânde la adresa celor doi. Tot ea a fost cea care i-a strigat pe dansatori. Martorii spun că, pe lângă dansatorii Andreei, se mai adunaseră câţiva oameni, care au asistat la scenă şi care nu au fost deloc de acord cu comportamentul „cizmarilor“. Culmea: cu toate că şi membrii staff-ului solistei, şi celelalte persoane aflate la faţa locului, îi sfătuiau pe italieni să îşi vadă de drum, pentru că nu este deloc „onorabil“ felul în care aleg să înoade prietenii, cei doi nu s-au lăsat convinşi. Mai aveau puţin şi săreau la bătaie dacă nu veneau agenţii de pază de la teatrul de vară, pentru a calma situaţia. După câte am fost informaţi, „latinii“ au fost duşi să „dea cu subsemnatul“ şi li s-a interzis prezenţa, pe viitor, în incinta teatrului. Andreea a fost solicitată să depună plângere pentru hărţuire, însă din cauza concertelor ce le mai avea de susţinut în alte staţiuni, la care oricum întârziase, s-a gândit mai bine şi a decis să-i lase „în plata Domnului“. Nu ştim cât de înţeleaptă a fost această decizie, însă zvonurile de la locul faptei susţineau că, dacă nu ar fi avut succese anterioare cu alte tinere de pe plaiuri mioritice, probabil că cei doi nu se comportau astfel. S-au găsit o sumedenie de oameni care să dea dreptate unor astfel de vorbe. Şi ştiţi ceva? Până şi noi credem în veridicitatea acestui lucru!
Andreea Antonescu, mai scumpa cu 25.000 de dolari decat Ni
Andreea Antonescu, mai scumpa cu 25.000 de dolari decat Nicoleta Luciu
Desi fizicul sau nu a propulsat-o in topul celor mai frumoase romance, nudul Andreei Antonescu valoreaza mai mult decat cel al fostelor sau actualelor miss-uri. Cantareata detine un record greu de egalat in ceea ce priveste onorariul pe care l-a incasat in urma aparitiei sale, de acum sapte ani, din Playboy, care s-a ridicat la 50.000 de dolari. Nicoleta Luciu, considerata una dintre cele mai apetisante vedete autohtone, nu a reusit sa adune aceasta suma nici macar din toate cele cinci pictoriale realizate in respectiva revista pentru barbati. Ea a strans, in total, aproximativ 25.000 de dolari, mai precis jumatate din cat a obtinut fosta componenta a trupei Andre. Motivul il constituie faptul ca Luciu nu s-a bucurat niciodata de celebritatea pe care a avut-o Antonescu pe cand canta alaturi de Andreea Balan. Aceasta din urma a pozat si ea in Playboy, dar doar pentru 5.000 de euro. E drept, aceasta nu s-a incumetat sa renunte la bikini, fotografiile realizate fiind mult mai cumintele.
Oana Zavoranu a refuzat 50.000 de dolari
Recordul Andreei ar fi putut fi egalat, chiar si batut, daca alte vedete in voga ar fi acceptat sa realizeze pictoriale in Playboy. De pilda, Oana Zavoranu a refuzat de doua ori propunerea de a poza nud, chiar daca i se oferise suma de 50.000 de dolari. Anna Lesko a spus si ea nu unei astfel de aparitii, echipa care o impresariaza fiind impotriva unei astfel de promovari. Vedetele Antenei 1 au si ele interzis, prin contract, sa apara in aceasta publicatie, ele riscand o amenda de 50.000 de euro. Onorariul Playboy
ANDREEA ANTONESCU 50.000 $
LOREDANA GROZA 12.000 $
ANDREEA BANICA 7.000 $
JOJO 6.000 $
ANDA ADAM 6.000 $
NICOLETA LUCIU 5.000 $
ANDREEA BALAN 5.000 $
GINA PISTOL 5.000 $
Desi fizicul sau nu a propulsat-o in topul celor mai frumoase romance, nudul Andreei Antonescu valoreaza mai mult decat cel al fostelor sau actualelor miss-uri. Cantareata detine un record greu de egalat in ceea ce priveste onorariul pe care l-a incasat in urma aparitiei sale, de acum sapte ani, din Playboy, care s-a ridicat la 50.000 de dolari. Nicoleta Luciu, considerata una dintre cele mai apetisante vedete autohtone, nu a reusit sa adune aceasta suma nici macar din toate cele cinci pictoriale realizate in respectiva revista pentru barbati. Ea a strans, in total, aproximativ 25.000 de dolari, mai precis jumatate din cat a obtinut fosta componenta a trupei Andre. Motivul il constituie faptul ca Luciu nu s-a bucurat niciodata de celebritatea pe care a avut-o Antonescu pe cand canta alaturi de Andreea Balan. Aceasta din urma a pozat si ea in Playboy, dar doar pentru 5.000 de euro. E drept, aceasta nu s-a incumetat sa renunte la bikini, fotografiile realizate fiind mult mai cumintele.
Oana Zavoranu a refuzat 50.000 de dolari
Recordul Andreei ar fi putut fi egalat, chiar si batut, daca alte vedete in voga ar fi acceptat sa realizeze pictoriale in Playboy. De pilda, Oana Zavoranu a refuzat de doua ori propunerea de a poza nud, chiar daca i se oferise suma de 50.000 de dolari. Anna Lesko a spus si ea nu unei astfel de aparitii, echipa care o impresariaza fiind impotriva unei astfel de promovari. Vedetele Antenei 1 au si ele interzis, prin contract, sa apara in aceasta publicatie, ele riscand o amenda de 50.000 de euro. Onorariul Playboy
ANDREEA ANTONESCU 50.000 $
LOREDANA GROZA 12.000 $
ANDREEA BANICA 7.000 $
JOJO 6.000 $
ANDA ADAM 6.000 $
NICOLETA LUCIU 5.000 $
ANDREEA BALAN 5.000 $
GINA PISTOL 5.000 $
Andreea Antonescu a investit 200.000 de euro in doua apartam
Andreea Antonescu a investit 200.000 de euro in doua apartamente Fosta componenta a trupei Andre, Andreea Antonescu revine in forta pe piata muzicala autohtona. Blonda sustine ca va filma la 25 august un videoclip de imagine care o va propulsa in atentia posturilor muzicale. De aceasta data, solista spune ca nu a mai apelat la o schimbare de look si ca nu mai risipeste banii pe haine si accesorii: `M-am saturat sa investesc in haine, genti si incaltari pe care sa le pot purta trei luni... asa ca ma ocup de lucruri mai serioase.` Desi in prezent locuieste in casa iubitului sau, Traian Spak, cintareata asteapta sa-si inaugureze in octombrie cele doua apartamente din Complexul Planorama. `Sint foarte legata de familia mea si atunci prefer sa stam toti impreuna. Din acest motiv, am luat doua apartamente pentru mine si pentru fratele meu. Eu cu Traian vom lo ...
continuare
Andreea Antonescu, doi ani de iubire fara planuri de nunta
Andreea Antonescu, doi ani de iubire fara planuri de nunta
Pentru ca zilele acestea se implinesc doi ani de cand se iubeste cu Traian Spaak, Andreea Antonescu ne-a spus ca se asteapta din partea aces ..
Pentru ca zilele acestea se implinesc doi ani de cand se iubeste cu Traian Spaak, Andreea Antonescu ne-a spus ca se asteapta din partea aces ..
AndreEA îşi caută colegă de trupă la tv
AndreEA îşi caută colegă de trupă la tv
Vremurile când Andreea Antonescu cânta alături de Andreea Bălan despre Moş Crăciun cu plete cârlionţate şi se rugau de „papa“ să le lase la mare au apus de multă vreme. Acum, copilele de odinioară s-au făcut ditamai femeile. Mai nou, au videoclipuri unde interpretează în chiloţi (vezi A.B.) şi se ocupă cu imobiliarele (vezi A.A.). Deşi momentan numai Andreea Bălan trăieşte doar din muzică, Antoneasca este, de asemenea, hotărâtă să se reapuce de cântat cât se poate de serios.
De când s-a divizat trupa Andre, Antonescu a scos pe piaţă 4 albume, dintre care cel mai de succes a fost „Când dansam“, apărut în 2003, când colaborarea sa cu Fabrizio Faniello precum şi presupusa poveste de dragoste dintre cei doi au propulsat-o în topurile muzicale săptămâni întregi. Din păcate, cu toate că au existat nenumărate voci care încadrau albumul „Metamorfoza“, din 2005 al AndreEI, ca fiind unul ce o să rupă gura târgului, lucrurile nu s-au potrivit nici pe departe. Dacă informaţiile noastre sunt corecte, materialul discografic a fost multiplicat în 50.000 de exemplare din care s-au vândut aproximativ 8.000. Oricum, ceea ce casa de discuri îşi propusese, anume să facă un „experiment“ pentru a vedea, prin intermediul AndreEI, ce priză mai are la public Marijuana, se realizase.
Andre se tot „regrupează“ de ani buni...
Pentru că oricând este binevenită o schimbare, Antoneasca s-a gândit că singura modalitate prin care o să poată avea din nou succes în rândul ascultătorilor va fi o colaborare pe termen lung cu o altă solistă. Au existat, de câteva ori, zvonuri conform cărora Antoneasca şi Bălan se vor „regrupa“, însă nu s-a petrecut nicio mişcare. Ştim sigur că AndreEA i-a propus, în câteva rânduri, reluarea activităţii trupei Andre, însă lui Bălan îi merge destul de bine cântând solo, aşa că a declinat oferta. Totuşi, se poate ca, mai târziu, când nu o să mai aibă atât de multă priză la public, să se vadă în postura de a-i propune chiar ea Andreei Antonescu să facă un remix după „Moşule, ce tânăr eşti!“.
Dat fiind că nu a reuşit să o convingă pe fosta colegă de trupă să reia activitatea alături de ea, AndreEA s-a decis să îşi găsească o altă colegă, alături de care să cânte dar, mai ales, alături de care să cunoască iarăşi popularitatea de care se bucura odinioară. Sunt destui pe care nu i-ar mira dacă o eventuală strategie de marketing în cazul Antoneascăi ar semăna cu a rusoaicelor de la T.A.T.U., deşi ne îndoim că solista ar avea vreodată de gând să fie considerată lesbiană.
Deocamdată nu a avut foarte mult timp să se dedice găsirii unei potenţiale soliste cu care să îşi asocieze numele şi vocea, dar după încheierea sezonului estival are de gând să se pună pe căutat.
Eventual, pentru că tot au existat antecedente la noi în ţară, ar putea foarte simplu să apeleze la vreo televiziune care să organizeze un casting.
Exact ca în cazul A.S.I.A., dacă vă aduceţi aminte. Apropiaţii spun că exact aşa ceva are în cap AndreEA şi este convinsă că vor exista destule doritoare, lucru de care nu ne îndoim nici noi, ţinând cont de setea de afirmare prezentă la mai toate duduile din România. Vă vom ţine la curent.
Vremurile când Andreea Antonescu cânta alături de Andreea Bălan despre Moş Crăciun cu plete cârlionţate şi se rugau de „papa“ să le lase la mare au apus de multă vreme. Acum, copilele de odinioară s-au făcut ditamai femeile. Mai nou, au videoclipuri unde interpretează în chiloţi (vezi A.B.) şi se ocupă cu imobiliarele (vezi A.A.). Deşi momentan numai Andreea Bălan trăieşte doar din muzică, Antoneasca este, de asemenea, hotărâtă să se reapuce de cântat cât se poate de serios.
De când s-a divizat trupa Andre, Antonescu a scos pe piaţă 4 albume, dintre care cel mai de succes a fost „Când dansam“, apărut în 2003, când colaborarea sa cu Fabrizio Faniello precum şi presupusa poveste de dragoste dintre cei doi au propulsat-o în topurile muzicale săptămâni întregi. Din păcate, cu toate că au existat nenumărate voci care încadrau albumul „Metamorfoza“, din 2005 al AndreEI, ca fiind unul ce o să rupă gura târgului, lucrurile nu s-au potrivit nici pe departe. Dacă informaţiile noastre sunt corecte, materialul discografic a fost multiplicat în 50.000 de exemplare din care s-au vândut aproximativ 8.000. Oricum, ceea ce casa de discuri îşi propusese, anume să facă un „experiment“ pentru a vedea, prin intermediul AndreEI, ce priză mai are la public Marijuana, se realizase.
Andre se tot „regrupează“ de ani buni...
Pentru că oricând este binevenită o schimbare, Antoneasca s-a gândit că singura modalitate prin care o să poată avea din nou succes în rândul ascultătorilor va fi o colaborare pe termen lung cu o altă solistă. Au existat, de câteva ori, zvonuri conform cărora Antoneasca şi Bălan se vor „regrupa“, însă nu s-a petrecut nicio mişcare. Ştim sigur că AndreEA i-a propus, în câteva rânduri, reluarea activităţii trupei Andre, însă lui Bălan îi merge destul de bine cântând solo, aşa că a declinat oferta. Totuşi, se poate ca, mai târziu, când nu o să mai aibă atât de multă priză la public, să se vadă în postura de a-i propune chiar ea Andreei Antonescu să facă un remix după „Moşule, ce tânăr eşti!“.
Dat fiind că nu a reuşit să o convingă pe fosta colegă de trupă să reia activitatea alături de ea, AndreEA s-a decis să îşi găsească o altă colegă, alături de care să cânte dar, mai ales, alături de care să cunoască iarăşi popularitatea de care se bucura odinioară. Sunt destui pe care nu i-ar mira dacă o eventuală strategie de marketing în cazul Antoneascăi ar semăna cu a rusoaicelor de la T.A.T.U., deşi ne îndoim că solista ar avea vreodată de gând să fie considerată lesbiană.
Deocamdată nu a avut foarte mult timp să se dedice găsirii unei potenţiale soliste cu care să îşi asocieze numele şi vocea, dar după încheierea sezonului estival are de gând să se pună pe căutat.
Eventual, pentru că tot au existat antecedente la noi în ţară, ar putea foarte simplu să apeleze la vreo televiziune care să organizeze un casting.
Exact ca în cazul A.S.I.A., dacă vă aduceţi aminte. Apropiaţii spun că exact aşa ceva are în cap AndreEA şi este convinsă că vor exista destule doritoare, lucru de care nu ne îndoim nici noi, ţinând cont de setea de afirmare prezentă la mai toate duduile din România. Vă vom ţine la curent.
CONTINUARE...........
In replica, Curtea de Apel Bucuresti apreciaza, la 60 de ani de la producerea evenimentelor, ca razboiul de eliberare a Basarabiei si Bucovinei, in conditiile starii de necesitate prelungite, a fost legitim, pana la inlaturarea iminentei pericolului militar sovietic.
Razboiul preventiv purtat de Romania a avut drept cauza legala justificativa, starea de necesitate continua si iminenta de la frontiera de rasarit. Pentru acest motiv el nu a incalcat, articolul 3 din Conventia de definire a agresiunii din 1933, intrucat nu s-a bazat pe justificari de natura subiectiva, ci pe una legala, respectiv reglementarea legala a scuzei de inlaturare a starii de necesitate.
Judecatorul Podar face referire in hotararea sa la o alta "agresiune legitima", respectiv la decizia Tribunalului de la Tokyo, in care s-a stabilit ca olandezii au declarat justificat razboi Japoniei (chiar daca aceasta nu atacase Olanda), intrucat Japonia anuntase la Conferinta Imperiala din noiembrie 1941 ca va anexa teritoriile olandeze din Pacific.
"Asa fiind, urmeaza ca Alexianu Gheorghe si ceilalti condamnati pentru crima prevazuta de articolul 2 litera a sa fie achitati partial, fiind aplicabile dispozitiile articolul 131 din Codul penal in vigoare la acea data, cu privire la starea de necesitate. In cadrul acestei proceduri penale nu pot fi analizate celelalte elemente constitutive ale infractiunilor contra pacii retinute in sarcina condamnatului Alexianu Gheorghe, intrucat anularea hotararii nu se poate face decat in masura in care a fost admisa revizuirea, potrivit limitarii impuse de articolul 406 alineatul 1 Cod procedura penala actual. Tot limitari ce tin de masura in care a fost admisa prezenta cerere de revizuire fac inoperabile discutii in legatura cu celelalte crime pentru care a fost condamnat Alexianu Gheorghe", se arata in decizia din decembrie 2006 a CAB.
Curtea de Apel Bucuresti a admis cererea de revizuire formulata de petitionarul revizuient Alexianu Serban Sorin Alexandru, fiul condamnatului Alexianu Gheorghe (decedat), impotriva Hotararii 17 din 17 mai 1946 a Tribunalului Poporului.
Curtea a rejudecat cauza in fond, insa numai in raport de continutul dezvaluit al Protocolului secret numarul 3 din Pactul Ribbentrop-Molotov, incheiat la 23 august 1939 intre Germania nazista si Uniunea Sovietica bolsevica, ce releva imprejurari noi, necunoscute de Tribunalul Poporului la data solutionarii cauzei.
Legat de crimele contra pacii - in ceea ce priveste constitutionalitatea Decret-Lege 312/1945 privind urmarirea si sanctionarea celor vinovati de dezastrul tarii sau de crime de razboi, in raport de Constitutia romana din 1923 - Curtea de Apel Bucuresti constata ca dispozitiile art.1 lit.a si b precum si ale art.2 lit.a din Decretul-Lege nr.312/1945, ce reglementeaza crimele contra pacii, sunt constitutionale, numai in masura in care nu exclud drept cauza legitima justificativa, apararea preventiva a statului roman aflat in stare de necesitate.
"Anuleaza in parte Hotararea nr.17/1946, constatand ca Protocolul secret nr.3 al Pactului Ribbentrop-Molotov, prin sferele de influenta stabilite, a stat la baza gravelor agresiuni teritoriale suferite de Romania in anul 1940. A incalcat prin aceasta normele imperative ale dreptului international de la acea data, cu privire la integritatea teritoriala a statelor, respectiv articolul10 din Pactul Societatii Natiunilor, fiind prin urmare nul", motiveaza CAB.
In ceea ce priveste Colaborarea militara dintre Romania si Germania, in cadrul Aliantei Tripartite: achita partial pe condamnatul Alexianu Gheorghe pentru crima contra pacii prevazuta de art.1 lit.b din D-L312/1945, in baza art. 11 pct.2 lit.a raportat la art.10 lit.d Cod procedura penala numai in raport de Uniunea Sovietica bolsevica, intrucat aceasta putere, impreuna cu Germania national-socialista, si-a delimitat sfera de influenta in Europa de Est prin pactul de neagresiune. Garantarea securitatii Romaniei prin patrunderea trupelor germane in Romania nu putea prin urmare sa constituie o amenintare la adresa Uniunii Sovietice militarea la asemenea fapte neintrunind elementele constitutive ale acestei crime de agresiune.
Curtea a extins efectele revizuirii, in mod corespunzator, prin aplicarea art.406 alin.2 Cod procedura penala si cu privire la ceilalti condamnati din cauza revizuita care au fost condamnati tot pentru crima prevazuta de art.1 lit.b, dispunand achitarea acestora, pentru acelasi motiv. Este cazul condamnatilor Ion Antonescu, Mihai Antonescu, Horia Sima, Pantazi Constantin, Vasiliu Constantin, Dobre Gheorghe, Ion Marinescu, Traian Braileanu, Dumitru Popescu, Petrovicescu Constantin, Danulescu Constantin, Busila Constantin, Mares Nicolae, Petre Tomescu, Dimitriuc Vasile, Sturza Mihail, Protopopescu Ioan, Georgescu Corneliu, Papanace Constantin si Iasinschi Vasile.
Pentru identitate de ratiune cu cele de mai sus, nici permiterea de catre autoritatile romane a patrunderii trupelor hitleriste in Romania, in conditiile Pactului Ribbentrop-Molotov, nu intruneste elementele constitutive ale crimei contra pacii prev. de art.1 lit.a din D-L.312/1945, numai in raport de Uniunea Sovietica bolsevica.
Curtea dispune, prin urmare, achitarea partiala, in baza art.11 pct.2 lit.a raportat la art.10 lit.d Cod procedura penala, a condamnatilor: Ion Antonescu, Mihai Antonescu, Horia Sima, Pantazi Constantin, Dobre Gheorghe, Traian Braileanu, Dumitru Popescu, Petrovicescu Constantin, Mares Nicolae, Dimitriuc Vasile, Sturza Mihail, Georgescu Corneliu, Papanace Constantin si Iasinschi Vasile.
CAB a constatat ca Romania, prin regimul Ion Antonescu, a colaborat militar cu Puterile Axei in cadrul Pactului Tripartit, fara incheierea unui tratat militar si si-a pastrat o relativa autonomie decizionala, care a atras responsabilitati proprii alaturi de cele ale Aliantei. Astfel, in ceea ce priveste Razboiul declansat de Alianta Pactului Tripartit, impotriva Uniunii Sovietice si Natiunilor Unite, (in care Romania a acordat Aliantei ajutor militar), CAB constata ca dupa 12 iunie 1941, prin acceptarea planului de operatii militare Barbarossa, de cuceriri teritoriale, Romania s-a angajat in cadrul Aliantei Pactului Tripartit, intr-un razboi de agresiune impotriva Uniunii Sovietice si Natiunilor Unite, fiind corecta condamnarea inculpatilor sub acest aspect, pentru crima prev. de art.2 lit.a din D-L.312/1945.
Razboiul Germaniei naziste a fost caracterizat ca agresiv, cu autoritate de lucru judecat, de catre Tribunalul de la Nürnberg, in 1946.
In ceea ce priveste Razboiul declansat de Romania, (in care a primit ajutor militar german), impotriva Uniunii Sovietice, de eliberare a Basarabiei si Nordului Bucovinei, inglobate de RSFS Rusa in componenta RSS Moldoveneasca si RSS Ucrainiana: instanta il achita partial pe condamnatul Alexianu Gheorghe pentru crima contra pacii prev. de art.2 lit.a din D-L.312/1945, in baza art.11 pct.2 lit.a raportat la art.10 lit.e Cod procedura penala si art.131 din Codul penal Carol al II-lea, intrucat razboiul Romaniei impotriva Uniunii Sovietice (inceput la 22 iunie 1941 si purtat pana la inlaturarea iminentei pericolului militar sovietic), a fost legitim, fiind desfasurat in stare de necesitate, ca razboi de aparare preventiva, impotriva amenintarilor armate ce au continuat la frontiera de est a Romaniei.
Legat de crimele de razboi si contra umanitatii, CAB a stabilit ca Pactul Ribbentrop-Molotov nu putea justifica comiterea crimelor de razboi si contra umanitatii prevazute de D-L.312/1945, cererea de revizuire fiind sub acest aspect neintemeiata, explica instanta CAB.
Procesul principalilor protagonisti ai regimului Antonescu, in care au fost judecati pentru crime in legatura cu cel de-al doilea razboi mondial, a avut loc la Bucuresti, in conformitate cu angajamentul luat de noul guvern roman fata de Aliati, in Armistitiul semnat la Moscova, in 12 septembrie 1944.
Prin Hotararea nr.17 din 17 mai 1946, Tribunalul Poporului din Bucuresti a condamnat, intre altii, pe inculpatul Alexianu Gheorghe, fost guvernator al Transnistriei in regimul Ion Antonescu, dupa cum urmeaza: la trei pedepse cu moartea si 10 ani degradare civica pentru 3 infractiuni de dezastrul tarii prin savarsirea crimei de razboi; la patru pedepse constand in detentiune grea pe viata si 10 ani degradare civica pentru infractiunea de dezastrul tarii si pentru alte trei infractiuni de dezastrul tarii, prin savarsirea crimei de razboi; la doua pedepse constand in munca silnica pe viata si 10 ani degradare civica pentru infractiunile de dezastru tarii prin savarsirea crimei de razboi prevazuta.
Revizuirea sentintei din 1946 a fost ceruta initial la Inalta Curte de Casatie si Justitie, care a decis ca instantei Curtii de Apel Bucuresti ii revine competenta de judecare.
Decizia pronuntata in 5 decembrie 2006 de Curtea de Apel Bucuresti a fost contestata la instanta suprema.
Pe de alta parte, Ministerul Afacerilor Externe si Integrarii Europene din Moldova a criticat decizia Curtii de Apel Bucuresti de reabilitare partiala a generalului Ion Antonescu, precum si recunoasterea ocuparii de catre Romania a Republicii Sovietice Socialiste Moldovenesti si a Bucovinei de Nord.
Republica Moldova s-a aratat "indignata" de hotararea instantei romane care statueaza "drept legitima ocuparea de catre Romania a teritoriului Republicii Sovietice Socialiste Moldovenesti si a Bucovinei de Nord".
Intr-un comunicat emis de Ministerul Afacerilor Externe si Integrarii Europene de la Chisinau se spune ca decizia a fost receptata "cu indignare de intreaga societate moldoveneasca, de toti cei care tin bine minte ororile Holocaustului declansat in anii 1941-1944". "Toata lumea stie ca anume in aceasta perioada a misiunii 'eliberatoare' a lui Antonescu in Republica Sovietica Socialista Moldoveneasca au fost exterminati peste 300 mii de evrei si reprezentanti ai altor nationalitati", se spune in comunicat. "Pe de alta parte, provoaca uimire capacitatea justitiei romane de a revizui nu numai actiunile unor persoane odioase, ci si de a crea temeiuri juridice pentru reabilitare in cazuri ce sunt considerate in mod univoc de catre intreaga comunitate internationala drept invazie, agresiune si ocupatie", potrivit comunicatului. "Anume in acest mod pot fi apreciate actiunile comune ale Guvernului Romaniei si Germaniei fasciste din 22 iunie 1941 pana in 24 august 1944 pe teritoriul actualei Republici Moldova", se mai spune in comunicat, care adauga faptul ca ar fi "un precedent dramatic in relatiile bilaterale dintre Republica Moldova si Romania, care pune, indiscutabil, in cel mai serios mod la indoiala capacitatea justitiei Romaniei de a actiona in conformitate cu standardele si cu valorile Europei Unite".
Si oficialii de la Moscova au condamnat sentinta instantei romane prin care "dictatorul fascist al Romaniei din timpul celui de-al Doilea Razboi Mondial, Ion Antonescu, a fost exonerat de titlul de criminal de razboi".
Mikhail Kamynin, purtatorul de cuvant al Ministerului de Externe din Rusia, declara ca decizia Curtii este o insulta pentru memoria victimelor celui de-al Doilea Razboi Mondial si este "o incercare de a revizui rezultatele razboiului". "Exonerarea complicitatii naziste, a caror crime impotriva civililor in regiunile ocupate de Uniunea Sovietica sunt de neuitat, contrazic esenta si logica situatiei postbelice si a documentelor finale ale proceselor Nuremberg", a spus oficialul. Kamynin spunea ca spera ca instanta suprema din Romania sa revizuiasca "sentinta scandaloasa".
Ion Antonescu (1882-1946), care a condus Romania din 1940 pana in 1944 si a colaborat cu Hitler, a fost responsabil de moartea a 250.000 de evrei si a altor 25.000 de romi. Ion Antonescu, generalul "Rosu", a preluat puterea in septembrie 1940 si a guvernat timp de cateva luni Romania impreuna cu Garda de Fier, condusa de Horia Sima. Dupa rebeliunea legionara din ianuarie 1941, Antonescu, autointitulat, la acea vreme, Conducatorul Romaniei, titlul similar Fuhrer-ului, a ramas singur la putere, rolul tanarului rege Mihai fiind unul pur decorativ. Antonescu, ridicat la rangul de Maresal, a fost indepartat de la putere in 23 august 1944, arestat de comunisti si trimis in detentie in Uniunea Sovietica. Doi ani mai tarziu, el a fost adus in Romania, judecat de un "Tribunal al Poporului", condamnat la moarte si executat prin impuscare la Jilava.
Razboiul preventiv purtat de Romania a avut drept cauza legala justificativa, starea de necesitate continua si iminenta de la frontiera de rasarit. Pentru acest motiv el nu a incalcat, articolul 3 din Conventia de definire a agresiunii din 1933, intrucat nu s-a bazat pe justificari de natura subiectiva, ci pe una legala, respectiv reglementarea legala a scuzei de inlaturare a starii de necesitate.
Judecatorul Podar face referire in hotararea sa la o alta "agresiune legitima", respectiv la decizia Tribunalului de la Tokyo, in care s-a stabilit ca olandezii au declarat justificat razboi Japoniei (chiar daca aceasta nu atacase Olanda), intrucat Japonia anuntase la Conferinta Imperiala din noiembrie 1941 ca va anexa teritoriile olandeze din Pacific.
"Asa fiind, urmeaza ca Alexianu Gheorghe si ceilalti condamnati pentru crima prevazuta de articolul 2 litera a sa fie achitati partial, fiind aplicabile dispozitiile articolul 131 din Codul penal in vigoare la acea data, cu privire la starea de necesitate. In cadrul acestei proceduri penale nu pot fi analizate celelalte elemente constitutive ale infractiunilor contra pacii retinute in sarcina condamnatului Alexianu Gheorghe, intrucat anularea hotararii nu se poate face decat in masura in care a fost admisa revizuirea, potrivit limitarii impuse de articolul 406 alineatul 1 Cod procedura penala actual. Tot limitari ce tin de masura in care a fost admisa prezenta cerere de revizuire fac inoperabile discutii in legatura cu celelalte crime pentru care a fost condamnat Alexianu Gheorghe", se arata in decizia din decembrie 2006 a CAB.
Curtea de Apel Bucuresti a admis cererea de revizuire formulata de petitionarul revizuient Alexianu Serban Sorin Alexandru, fiul condamnatului Alexianu Gheorghe (decedat), impotriva Hotararii 17 din 17 mai 1946 a Tribunalului Poporului.
Curtea a rejudecat cauza in fond, insa numai in raport de continutul dezvaluit al Protocolului secret numarul 3 din Pactul Ribbentrop-Molotov, incheiat la 23 august 1939 intre Germania nazista si Uniunea Sovietica bolsevica, ce releva imprejurari noi, necunoscute de Tribunalul Poporului la data solutionarii cauzei.
Legat de crimele contra pacii - in ceea ce priveste constitutionalitatea Decret-Lege 312/1945 privind urmarirea si sanctionarea celor vinovati de dezastrul tarii sau de crime de razboi, in raport de Constitutia romana din 1923 - Curtea de Apel Bucuresti constata ca dispozitiile art.1 lit.a si b precum si ale art.2 lit.a din Decretul-Lege nr.312/1945, ce reglementeaza crimele contra pacii, sunt constitutionale, numai in masura in care nu exclud drept cauza legitima justificativa, apararea preventiva a statului roman aflat in stare de necesitate.
"Anuleaza in parte Hotararea nr.17/1946, constatand ca Protocolul secret nr.3 al Pactului Ribbentrop-Molotov, prin sferele de influenta stabilite, a stat la baza gravelor agresiuni teritoriale suferite de Romania in anul 1940. A incalcat prin aceasta normele imperative ale dreptului international de la acea data, cu privire la integritatea teritoriala a statelor, respectiv articolul10 din Pactul Societatii Natiunilor, fiind prin urmare nul", motiveaza CAB.
In ceea ce priveste Colaborarea militara dintre Romania si Germania, in cadrul Aliantei Tripartite: achita partial pe condamnatul Alexianu Gheorghe pentru crima contra pacii prevazuta de art.1 lit.b din D-L312/1945, in baza art. 11 pct.2 lit.a raportat la art.10 lit.d Cod procedura penala numai in raport de Uniunea Sovietica bolsevica, intrucat aceasta putere, impreuna cu Germania national-socialista, si-a delimitat sfera de influenta in Europa de Est prin pactul de neagresiune. Garantarea securitatii Romaniei prin patrunderea trupelor germane in Romania nu putea prin urmare sa constituie o amenintare la adresa Uniunii Sovietice militarea la asemenea fapte neintrunind elementele constitutive ale acestei crime de agresiune.
Curtea a extins efectele revizuirii, in mod corespunzator, prin aplicarea art.406 alin.2 Cod procedura penala si cu privire la ceilalti condamnati din cauza revizuita care au fost condamnati tot pentru crima prevazuta de art.1 lit.b, dispunand achitarea acestora, pentru acelasi motiv. Este cazul condamnatilor Ion Antonescu, Mihai Antonescu, Horia Sima, Pantazi Constantin, Vasiliu Constantin, Dobre Gheorghe, Ion Marinescu, Traian Braileanu, Dumitru Popescu, Petrovicescu Constantin, Danulescu Constantin, Busila Constantin, Mares Nicolae, Petre Tomescu, Dimitriuc Vasile, Sturza Mihail, Protopopescu Ioan, Georgescu Corneliu, Papanace Constantin si Iasinschi Vasile.
Pentru identitate de ratiune cu cele de mai sus, nici permiterea de catre autoritatile romane a patrunderii trupelor hitleriste in Romania, in conditiile Pactului Ribbentrop-Molotov, nu intruneste elementele constitutive ale crimei contra pacii prev. de art.1 lit.a din D-L.312/1945, numai in raport de Uniunea Sovietica bolsevica.
Curtea dispune, prin urmare, achitarea partiala, in baza art.11 pct.2 lit.a raportat la art.10 lit.d Cod procedura penala, a condamnatilor: Ion Antonescu, Mihai Antonescu, Horia Sima, Pantazi Constantin, Dobre Gheorghe, Traian Braileanu, Dumitru Popescu, Petrovicescu Constantin, Mares Nicolae, Dimitriuc Vasile, Sturza Mihail, Georgescu Corneliu, Papanace Constantin si Iasinschi Vasile.
CAB a constatat ca Romania, prin regimul Ion Antonescu, a colaborat militar cu Puterile Axei in cadrul Pactului Tripartit, fara incheierea unui tratat militar si si-a pastrat o relativa autonomie decizionala, care a atras responsabilitati proprii alaturi de cele ale Aliantei. Astfel, in ceea ce priveste Razboiul declansat de Alianta Pactului Tripartit, impotriva Uniunii Sovietice si Natiunilor Unite, (in care Romania a acordat Aliantei ajutor militar), CAB constata ca dupa 12 iunie 1941, prin acceptarea planului de operatii militare Barbarossa, de cuceriri teritoriale, Romania s-a angajat in cadrul Aliantei Pactului Tripartit, intr-un razboi de agresiune impotriva Uniunii Sovietice si Natiunilor Unite, fiind corecta condamnarea inculpatilor sub acest aspect, pentru crima prev. de art.2 lit.a din D-L.312/1945.
Razboiul Germaniei naziste a fost caracterizat ca agresiv, cu autoritate de lucru judecat, de catre Tribunalul de la Nürnberg, in 1946.
In ceea ce priveste Razboiul declansat de Romania, (in care a primit ajutor militar german), impotriva Uniunii Sovietice, de eliberare a Basarabiei si Nordului Bucovinei, inglobate de RSFS Rusa in componenta RSS Moldoveneasca si RSS Ucrainiana: instanta il achita partial pe condamnatul Alexianu Gheorghe pentru crima contra pacii prev. de art.2 lit.a din D-L.312/1945, in baza art.11 pct.2 lit.a raportat la art.10 lit.e Cod procedura penala si art.131 din Codul penal Carol al II-lea, intrucat razboiul Romaniei impotriva Uniunii Sovietice (inceput la 22 iunie 1941 si purtat pana la inlaturarea iminentei pericolului militar sovietic), a fost legitim, fiind desfasurat in stare de necesitate, ca razboi de aparare preventiva, impotriva amenintarilor armate ce au continuat la frontiera de est a Romaniei.
Legat de crimele de razboi si contra umanitatii, CAB a stabilit ca Pactul Ribbentrop-Molotov nu putea justifica comiterea crimelor de razboi si contra umanitatii prevazute de D-L.312/1945, cererea de revizuire fiind sub acest aspect neintemeiata, explica instanta CAB.
Procesul principalilor protagonisti ai regimului Antonescu, in care au fost judecati pentru crime in legatura cu cel de-al doilea razboi mondial, a avut loc la Bucuresti, in conformitate cu angajamentul luat de noul guvern roman fata de Aliati, in Armistitiul semnat la Moscova, in 12 septembrie 1944.
Prin Hotararea nr.17 din 17 mai 1946, Tribunalul Poporului din Bucuresti a condamnat, intre altii, pe inculpatul Alexianu Gheorghe, fost guvernator al Transnistriei in regimul Ion Antonescu, dupa cum urmeaza: la trei pedepse cu moartea si 10 ani degradare civica pentru 3 infractiuni de dezastrul tarii prin savarsirea crimei de razboi; la patru pedepse constand in detentiune grea pe viata si 10 ani degradare civica pentru infractiunea de dezastrul tarii si pentru alte trei infractiuni de dezastrul tarii, prin savarsirea crimei de razboi; la doua pedepse constand in munca silnica pe viata si 10 ani degradare civica pentru infractiunile de dezastru tarii prin savarsirea crimei de razboi prevazuta.
Revizuirea sentintei din 1946 a fost ceruta initial la Inalta Curte de Casatie si Justitie, care a decis ca instantei Curtii de Apel Bucuresti ii revine competenta de judecare.
Decizia pronuntata in 5 decembrie 2006 de Curtea de Apel Bucuresti a fost contestata la instanta suprema.
Pe de alta parte, Ministerul Afacerilor Externe si Integrarii Europene din Moldova a criticat decizia Curtii de Apel Bucuresti de reabilitare partiala a generalului Ion Antonescu, precum si recunoasterea ocuparii de catre Romania a Republicii Sovietice Socialiste Moldovenesti si a Bucovinei de Nord.
Republica Moldova s-a aratat "indignata" de hotararea instantei romane care statueaza "drept legitima ocuparea de catre Romania a teritoriului Republicii Sovietice Socialiste Moldovenesti si a Bucovinei de Nord".
Intr-un comunicat emis de Ministerul Afacerilor Externe si Integrarii Europene de la Chisinau se spune ca decizia a fost receptata "cu indignare de intreaga societate moldoveneasca, de toti cei care tin bine minte ororile Holocaustului declansat in anii 1941-1944". "Toata lumea stie ca anume in aceasta perioada a misiunii 'eliberatoare' a lui Antonescu in Republica Sovietica Socialista Moldoveneasca au fost exterminati peste 300 mii de evrei si reprezentanti ai altor nationalitati", se spune in comunicat. "Pe de alta parte, provoaca uimire capacitatea justitiei romane de a revizui nu numai actiunile unor persoane odioase, ci si de a crea temeiuri juridice pentru reabilitare in cazuri ce sunt considerate in mod univoc de catre intreaga comunitate internationala drept invazie, agresiune si ocupatie", potrivit comunicatului. "Anume in acest mod pot fi apreciate actiunile comune ale Guvernului Romaniei si Germaniei fasciste din 22 iunie 1941 pana in 24 august 1944 pe teritoriul actualei Republici Moldova", se mai spune in comunicat, care adauga faptul ca ar fi "un precedent dramatic in relatiile bilaterale dintre Republica Moldova si Romania, care pune, indiscutabil, in cel mai serios mod la indoiala capacitatea justitiei Romaniei de a actiona in conformitate cu standardele si cu valorile Europei Unite".
Si oficialii de la Moscova au condamnat sentinta instantei romane prin care "dictatorul fascist al Romaniei din timpul celui de-al Doilea Razboi Mondial, Ion Antonescu, a fost exonerat de titlul de criminal de razboi".
Mikhail Kamynin, purtatorul de cuvant al Ministerului de Externe din Rusia, declara ca decizia Curtii este o insulta pentru memoria victimelor celui de-al Doilea Razboi Mondial si este "o incercare de a revizui rezultatele razboiului". "Exonerarea complicitatii naziste, a caror crime impotriva civililor in regiunile ocupate de Uniunea Sovietica sunt de neuitat, contrazic esenta si logica situatiei postbelice si a documentelor finale ale proceselor Nuremberg", a spus oficialul. Kamynin spunea ca spera ca instanta suprema din Romania sa revizuiasca "sentinta scandaloasa".
Ion Antonescu (1882-1946), care a condus Romania din 1940 pana in 1944 si a colaborat cu Hitler, a fost responsabil de moartea a 250.000 de evrei si a altor 25.000 de romi. Ion Antonescu, generalul "Rosu", a preluat puterea in septembrie 1940 si a guvernat timp de cateva luni Romania impreuna cu Garda de Fier, condusa de Horia Sima. Dupa rebeliunea legionara din ianuarie 1941, Antonescu, autointitulat, la acea vreme, Conducatorul Romaniei, titlul similar Fuhrer-ului, a ramas singur la putere, rolul tanarului rege Mihai fiind unul pur decorativ. Antonescu, ridicat la rangul de Maresal, a fost indepartat de la putere in 23 august 1944, arestat de comunisti si trimis in detentie in Uniunea Sovietica. Doi ani mai tarziu, el a fost adus in Romania, judecat de un "Tribunal al Poporului", condamnat la moarte si executat prin impuscare la Jilava.
ICCJ va judeca recursul la achitarea partiala a maresalului
ICCJ va judeca recursul la achitarea partiala a maresalului Antonescu
Inalta Curte de Casatie si Justitie (ICCJ) recursul privind achitarea unor crime de razboi comise de maresalul Ion Antonescu, de guvernatorul Transinistriei - Gheorghe Alexianu si de seful Garzii de Fier - Horia Sima.
Solutia instantei supreme este asteptata de Guvernele de la Moscova si Chisinau, care s-au declarat "indignate" de decizia instantei Curtii de Apel Bucuresti de achitare partiala a maresalului si a altor membri ai Guvernului Antonescu, informeaza Mediafax.
In opinia oficialilor straini, "exonerarea complicitatii naziste, a caror crime impotriva civililor in regiunile ocupate de Uniunea Sovietica sunt de neuitat, contrazic esenta si logica situatiei postbelice si a documentelor finale ale proceselor Nürnberg".
In 5 decembrie 2006, Curtea de Apel Bucuresti a hotarat achitarea maresalului Ion Antonescu, seful Garzii de Fier, Horia Sima si a altor 19 membri ai Guvernului roman din 1940, pentru unele crime de razboi imputate ca urmare a colaborarii militare dintre Romania si Germania in agresiunea "contra popoarelor din Rusia Sovietica".
In procesul lui Ion Antonescu - militarul care a preluat puterea in Romania in 1940, dupa abdicarea Regelui Carol al II-lea - Protocolul secret numarul 3 la Pactul Ribbentrop-Molotov, dintre Germania si URSS, la data judecatii in 1946, nu a fost cunoscut de Tribunalul Poporului, el nefiind dezvaluit la acea data opiniei publice, se arata in motivarea sentintei Curtii de Apel Bucuresti (CAB). Acest aspect a fost relevat in cadrul judecarii cererii de revizuire a procesului, facuta de fiul lui Gheorghe Alexianu - fostul guvernator al Transinistriei, condamnat intr-unul din dosarele lui Ion Antonescu.
In procesul de revizuire, declansat la 60 de ani de la sentinta de condamnare a Guvernului Antonescu, s-a aratat ca "starea de necesitate si de legitima aparare in care s-a aflat Romania urmare acestui protocol si urmat de ultimatuurile sovietice din vara anului 1940, s-au rasfrant si asupra condamnatului Alexianu Gheorghe".
Pe de alta parte, Curtea de Apel Bucuresti a constatat ca, prin permiterea si militarea de catre autoritatile romane a patrunderii armatei hitleriste pe teritoriul Romaniei, a fost sprijinita indirect agresiunea Germaniei naziste din 6 aprilie 1941, fata de state balcanice situate in afara garantiilor de securitate ale Pactului Tripartit sau Uniunii Sovietice(Iugoslavia si Grecia). In raport de aceste state, cei 21 de inculpati au fost corect condamnati pentru crimele de agresiune prevazute de articolul 1 lit.a si b din Decretul-Lege 312/1945, precizeaza CAB.
In 5 decembrie 2006, Curtea de Apel Bucuresti a decis anularea in parte a Hotararii17, data in 1946, constatand ca Protocolul secret 3 al Pactului Ribbentrop-Molotov, prin sferele de influenta stabilite, a stat la baza gravelor agresiuni teritoriale suferite de Romania in anul 1940. "A incalcat prin aceasta normele imperative ale dreptului international de la acea data, cu privire la integritatea teritoriala a statelor, respectiv art.10 din Pactul Societatii Natiunilor, fiind prin urmare nul", sustine judecatorul CAB, Adrian Podar.
Mai mult, pentru faptele imputate - in ciuda existentei Protocolului secret, despre care s-a vorbit de abia in timpul procesului declansat la CAB in 2006 - judecatorul Podar ii achita, alaturi de Gheorghe Alexianu, si pe maresalul Ion Antonescu, Mihai Antonescu - fostul ministru de Externe, Horia Sima - seful Garzii de Fier, Pantazi Constantin, Vasiliu Constantin, Dobre Gheorghe, Ion Marinescu, Traian Braileanu, Dumitru Popescu, Petrovicescu Constantin, Danulescu Constantin, Busila Constantin, Mares Nicolae, Petre Tomescu Dimitriuc Vasile, Sturza Mihail, Protopopescu Ioan, Georgescu Corneliu, Papanace Constantin si Iasinschi Vasile.
CAB arata in motivarea sentintei sale ca, in data de 22 iunie 1941, cand Hitler a declarat razboi impotriva URSS, gaseste Romania cu totul aservita politicii germane, si aceasta prin fapta acuzatului Ion Antonescu si a celor ce l-au secondat in politica sa, comitand cea mai mare crima, petrecuta in istoria poporului roman, alaturandu-se Germanie hitleriste, la agresiunea contra popoarelor din Rusia Sovietica, "care doreau o colaborare pasnica cu poporul roman".
Cu privire la inculpatul Alexianu Gheorghe, s-a retinut ca acesta, in calitate de fost guvernator al Transnistriei "dupa data de 6 septembrie 1940, a militat pentru desavarsirea intrarii armatelor germane pe teritoriul tarii, prin participarea sa in Consiliile de Ministri, incepand de la 7 iulie 1941 pina la 26 ianuarie 1944".
In sentinta din 1946 se arata: "Avand in vedere ca dupa cum rezulta din stenogramele Consiliilor de Ministri, acuzatul Gheorghe Alexianu a fost prezent si in sedinta de la 19 iunie 1941, cand s-a hotarat declararea razboiului impotriva URSS-ului, iar apoi prin concursul ce l-a dat guvernului Antonescu, a sprijinit continuarea razboiului, atat impotriva URSS-ului, cat si impotriva Natiunilor Unite; avand in vedere ca dupa cum rezulta din sedinta Consiliului de Ministri de la 13 noiembrie 1941, rezulta ca acuzatul Gheorghe Alexianu a ordonat si desavarsit acte de teroare, cruzime si de suprimare asupra populatiei din teritoriul unde s-a purtat razboiul. Din stenograma acestui consiliu, rezulta convorbirile ce au avut loc intre Ion Antonescu si acuzatul Gheorghe Alexianu cu privire la represiunile ce au avut loc la Odessa, cu care ocaziune acuzatul Alexianu raspunde ca represiunea de la Odessa a fost destul de severa, ca au fost impuscati si spanzurati pe strazile Odessei, populatia civila din acel oras; avand in vedere ca acuzatul Gheorghe Alexianu, in calitatea sa de Guvernator al Transnistriei, a ordonat si organizat munci excesive si deplasari si transporturi de persoane, in scopul exterminarii acestuia, fapt ce rezulta din Ordonanta nr.26 prin care ordona instituirea muncii obligatorii pentru toti locuitorii Odessei intre 16-60 de ani, sub sanctiunea internarii lor in lagar, ceea ce in realitate constituia un mijloc de exterminare, iar prin Ordonanta nr.35 din 2 ianuarie 1942 dispune deportarea tuturor evreilor din Odessa in regiunea Berezovca, unde sunt masacrati in masa; avand in vedere ca acuzatul Gheorghe Alexianu, in calitatea sa de Guvernator al Transnistriei si-a insusit din acest teritoriu, abuziv, bunuri private. El mai facea si acte de generozitate, trimitand in tara la diverse persoane nenumarate daruri de mare valoare; ca, datorita participarii sale in Guvernul Antonescu, in calitatea sa de Guvernator al Transnistriei, acuzatul Gheorghe Alexianu a realizat averi in mod ilicit, profitand si de legatura cu ceilalti conducatori antonescieni si de legiuirile si masurile de fapt cu caracter hitlerist si rasial; avand in vedere ca dupa cum se constata din actele aflate in dosarul nr.55/945, vol.III, al Cabinetului de instructie, acuzatul Gh. Alexianu a ordonat si initiat infiintari de ghetouri, lagare de internare si deportari din motive de persecutie politica si rasiala; ca, de asemenea din actele dosarului, susindicat, se mai constata ca acuzatul Gheorghe Alexianu, a ordonat masuri nedrepte de conceptie hitlerista si rasiala, practicand cu intentie o executie excesiva a legilor derivate din starea de razboi si a dispozitiunilor cu caracter si rasial; ca, in fine, numitul acuzat s-a pus in slujba hitlerismului si fascismului, contribuind prin fapte proprii la realizarea scopurilor sale politice si la aservirea vietii economice a tarii, in detrimentul si interesele poporului roman si in interesul Germaniei hitleriste si pentru sprijinirea razboiului de agresiune contra URSS-ului".
Inalta Curte de Casatie si Justitie (ICCJ) recursul privind achitarea unor crime de razboi comise de maresalul Ion Antonescu, de guvernatorul Transinistriei - Gheorghe Alexianu si de seful Garzii de Fier - Horia Sima.
Solutia instantei supreme este asteptata de Guvernele de la Moscova si Chisinau, care s-au declarat "indignate" de decizia instantei Curtii de Apel Bucuresti de achitare partiala a maresalului si a altor membri ai Guvernului Antonescu, informeaza Mediafax.
In opinia oficialilor straini, "exonerarea complicitatii naziste, a caror crime impotriva civililor in regiunile ocupate de Uniunea Sovietica sunt de neuitat, contrazic esenta si logica situatiei postbelice si a documentelor finale ale proceselor Nürnberg".
In 5 decembrie 2006, Curtea de Apel Bucuresti a hotarat achitarea maresalului Ion Antonescu, seful Garzii de Fier, Horia Sima si a altor 19 membri ai Guvernului roman din 1940, pentru unele crime de razboi imputate ca urmare a colaborarii militare dintre Romania si Germania in agresiunea "contra popoarelor din Rusia Sovietica".
In procesul lui Ion Antonescu - militarul care a preluat puterea in Romania in 1940, dupa abdicarea Regelui Carol al II-lea - Protocolul secret numarul 3 la Pactul Ribbentrop-Molotov, dintre Germania si URSS, la data judecatii in 1946, nu a fost cunoscut de Tribunalul Poporului, el nefiind dezvaluit la acea data opiniei publice, se arata in motivarea sentintei Curtii de Apel Bucuresti (CAB). Acest aspect a fost relevat in cadrul judecarii cererii de revizuire a procesului, facuta de fiul lui Gheorghe Alexianu - fostul guvernator al Transinistriei, condamnat intr-unul din dosarele lui Ion Antonescu.
In procesul de revizuire, declansat la 60 de ani de la sentinta de condamnare a Guvernului Antonescu, s-a aratat ca "starea de necesitate si de legitima aparare in care s-a aflat Romania urmare acestui protocol si urmat de ultimatuurile sovietice din vara anului 1940, s-au rasfrant si asupra condamnatului Alexianu Gheorghe".
Pe de alta parte, Curtea de Apel Bucuresti a constatat ca, prin permiterea si militarea de catre autoritatile romane a patrunderii armatei hitleriste pe teritoriul Romaniei, a fost sprijinita indirect agresiunea Germaniei naziste din 6 aprilie 1941, fata de state balcanice situate in afara garantiilor de securitate ale Pactului Tripartit sau Uniunii Sovietice(Iugoslavia si Grecia). In raport de aceste state, cei 21 de inculpati au fost corect condamnati pentru crimele de agresiune prevazute de articolul 1 lit.a si b din Decretul-Lege 312/1945, precizeaza CAB.
In 5 decembrie 2006, Curtea de Apel Bucuresti a decis anularea in parte a Hotararii17, data in 1946, constatand ca Protocolul secret 3 al Pactului Ribbentrop-Molotov, prin sferele de influenta stabilite, a stat la baza gravelor agresiuni teritoriale suferite de Romania in anul 1940. "A incalcat prin aceasta normele imperative ale dreptului international de la acea data, cu privire la integritatea teritoriala a statelor, respectiv art.10 din Pactul Societatii Natiunilor, fiind prin urmare nul", sustine judecatorul CAB, Adrian Podar.
Mai mult, pentru faptele imputate - in ciuda existentei Protocolului secret, despre care s-a vorbit de abia in timpul procesului declansat la CAB in 2006 - judecatorul Podar ii achita, alaturi de Gheorghe Alexianu, si pe maresalul Ion Antonescu, Mihai Antonescu - fostul ministru de Externe, Horia Sima - seful Garzii de Fier, Pantazi Constantin, Vasiliu Constantin, Dobre Gheorghe, Ion Marinescu, Traian Braileanu, Dumitru Popescu, Petrovicescu Constantin, Danulescu Constantin, Busila Constantin, Mares Nicolae, Petre Tomescu Dimitriuc Vasile, Sturza Mihail, Protopopescu Ioan, Georgescu Corneliu, Papanace Constantin si Iasinschi Vasile.
CAB arata in motivarea sentintei sale ca, in data de 22 iunie 1941, cand Hitler a declarat razboi impotriva URSS, gaseste Romania cu totul aservita politicii germane, si aceasta prin fapta acuzatului Ion Antonescu si a celor ce l-au secondat in politica sa, comitand cea mai mare crima, petrecuta in istoria poporului roman, alaturandu-se Germanie hitleriste, la agresiunea contra popoarelor din Rusia Sovietica, "care doreau o colaborare pasnica cu poporul roman".
Cu privire la inculpatul Alexianu Gheorghe, s-a retinut ca acesta, in calitate de fost guvernator al Transnistriei "dupa data de 6 septembrie 1940, a militat pentru desavarsirea intrarii armatelor germane pe teritoriul tarii, prin participarea sa in Consiliile de Ministri, incepand de la 7 iulie 1941 pina la 26 ianuarie 1944".
In sentinta din 1946 se arata: "Avand in vedere ca dupa cum rezulta din stenogramele Consiliilor de Ministri, acuzatul Gheorghe Alexianu a fost prezent si in sedinta de la 19 iunie 1941, cand s-a hotarat declararea razboiului impotriva URSS-ului, iar apoi prin concursul ce l-a dat guvernului Antonescu, a sprijinit continuarea razboiului, atat impotriva URSS-ului, cat si impotriva Natiunilor Unite; avand in vedere ca dupa cum rezulta din sedinta Consiliului de Ministri de la 13 noiembrie 1941, rezulta ca acuzatul Gheorghe Alexianu a ordonat si desavarsit acte de teroare, cruzime si de suprimare asupra populatiei din teritoriul unde s-a purtat razboiul. Din stenograma acestui consiliu, rezulta convorbirile ce au avut loc intre Ion Antonescu si acuzatul Gheorghe Alexianu cu privire la represiunile ce au avut loc la Odessa, cu care ocaziune acuzatul Alexianu raspunde ca represiunea de la Odessa a fost destul de severa, ca au fost impuscati si spanzurati pe strazile Odessei, populatia civila din acel oras; avand in vedere ca acuzatul Gheorghe Alexianu, in calitatea sa de Guvernator al Transnistriei, a ordonat si organizat munci excesive si deplasari si transporturi de persoane, in scopul exterminarii acestuia, fapt ce rezulta din Ordonanta nr.26 prin care ordona instituirea muncii obligatorii pentru toti locuitorii Odessei intre 16-60 de ani, sub sanctiunea internarii lor in lagar, ceea ce in realitate constituia un mijloc de exterminare, iar prin Ordonanta nr.35 din 2 ianuarie 1942 dispune deportarea tuturor evreilor din Odessa in regiunea Berezovca, unde sunt masacrati in masa; avand in vedere ca acuzatul Gheorghe Alexianu, in calitatea sa de Guvernator al Transnistriei si-a insusit din acest teritoriu, abuziv, bunuri private. El mai facea si acte de generozitate, trimitand in tara la diverse persoane nenumarate daruri de mare valoare; ca, datorita participarii sale in Guvernul Antonescu, in calitatea sa de Guvernator al Transnistriei, acuzatul Gheorghe Alexianu a realizat averi in mod ilicit, profitand si de legatura cu ceilalti conducatori antonescieni si de legiuirile si masurile de fapt cu caracter hitlerist si rasial; avand in vedere ca dupa cum se constata din actele aflate in dosarul nr.55/945, vol.III, al Cabinetului de instructie, acuzatul Gh. Alexianu a ordonat si initiat infiintari de ghetouri, lagare de internare si deportari din motive de persecutie politica si rasiala; ca, de asemenea din actele dosarului, susindicat, se mai constata ca acuzatul Gheorghe Alexianu, a ordonat masuri nedrepte de conceptie hitlerista si rasiala, practicand cu intentie o executie excesiva a legilor derivate din starea de razboi si a dispozitiunilor cu caracter si rasial; ca, in fine, numitul acuzat s-a pus in slujba hitlerismului si fascismului, contribuind prin fapte proprii la realizarea scopurilor sale politice si la aservirea vietii economice a tarii, in detrimentul si interesele poporului roman si in interesul Germaniei hitleriste si pentru sprijinirea razboiului de agresiune contra URSS-ului".
Antoneasca s-a apucat de căutat comori
Antoneasca s-a apucat de căutat comori
Andreea Antonescu s-a dedat unor activităţi mai puţin obişnuite pe plajele de pe litoralul românesc: căutarea de comori. Ideea i-a insuflat-o verişoara sa, Ana, care are, se pare, o adevărată pasiune pentru obiectele de anticariat şi pentru monedele vechi.
Totul a început după ce verişoara în cauză a examinat vreme de câteva ore un nene care se plimba pe plajă cu un aparat destinat găsirii de obiecte metalice ascunse în nisip. Cu toate că individul nu a avut noroc în căutări, Ana a început să o bată la cap pe verişoara sa. Singura doleanţă era achiziţionarea unui aparat în genul celui deţinut de „căutător“. Aproximativ o săptămână a stat zi de zi pe capul solistei până ce Antoneasca a cedat. Mai mult din dorinţa de a avea linişte... Astfel se face că Andreea a apelat la iubitul ei, Traian, să o ajute cu un „descoperitor de comori“. Trebuie precizat că preţul unui asemenea instrument nu este deloc de neglijat. La o adică se poate purcede la achiziţionarea unei maşini la mâna a doua cu banii daţi pe dispozitivul cu pricina, chiar dacă autovehiculul cu pricina ar fi o Dacia Super Nova... În consecinţă, Traian a telefonat cunoş- tinţelor sale din Statele Unite, rugându-le să îl ajute. Un amic de-al său l-a scos din „nebuloasă“, cu atât mai mult cu cât şi respectivul este un pasionat de plimbări ppe plajă ţinând „bipuitorul“ de coarne.
A găsit monede de pe vremea lui Ceauşescu
Costul aparatului expediat a ajuns, cu tot cu taxele de rigoare, pe undeva pe la 2.500 de dolari, ceea ce nu înseamnă deloc puţin. Cu toate că nu credea că o să fie vreodată pasionată de alergături „după cai verzi pe pereţi“, după ce a însoţit-o pe verişoara sa de două sau trei ori în peregrinări pe plajă, „microbul“ a cuprins-o şi pe solistă. Când timpul îi permite se relaxează căutând monede vechi. Până acum nu a găsit nimic afară de monede autohtone, dar asta nu înseamnă că se dă bătută.
„Am găsit monezi de pe vremea lui Ceauşescu, de 25 de bani, am găsit monezi de 5 lei şi de 1.000 şi exagerat de multe cutii cu bere. Avem o plajă destul de... neîngrijită!“, a declarat AndreEA. A păstrat câteva din „exemplarele“ descoperite, punându-le la loc de cinste într-o punguţă, însă, încă visează cu ochii deschişi la câteva monede ce au aparţinut stră- stră-străbunicilor. Poate va avea noroc...
Andreea Antonescu s-a dedat unor activităţi mai puţin obişnuite pe plajele de pe litoralul românesc: căutarea de comori. Ideea i-a insuflat-o verişoara sa, Ana, care are, se pare, o adevărată pasiune pentru obiectele de anticariat şi pentru monedele vechi.
Totul a început după ce verişoara în cauză a examinat vreme de câteva ore un nene care se plimba pe plajă cu un aparat destinat găsirii de obiecte metalice ascunse în nisip. Cu toate că individul nu a avut noroc în căutări, Ana a început să o bată la cap pe verişoara sa. Singura doleanţă era achiziţionarea unui aparat în genul celui deţinut de „căutător“. Aproximativ o săptămână a stat zi de zi pe capul solistei până ce Antoneasca a cedat. Mai mult din dorinţa de a avea linişte... Astfel se face că Andreea a apelat la iubitul ei, Traian, să o ajute cu un „descoperitor de comori“. Trebuie precizat că preţul unui asemenea instrument nu este deloc de neglijat. La o adică se poate purcede la achiziţionarea unei maşini la mâna a doua cu banii daţi pe dispozitivul cu pricina, chiar dacă autovehiculul cu pricina ar fi o Dacia Super Nova... În consecinţă, Traian a telefonat cunoş- tinţelor sale din Statele Unite, rugându-le să îl ajute. Un amic de-al său l-a scos din „nebuloasă“, cu atât mai mult cu cât şi respectivul este un pasionat de plimbări ppe plajă ţinând „bipuitorul“ de coarne.
A găsit monede de pe vremea lui Ceauşescu
Costul aparatului expediat a ajuns, cu tot cu taxele de rigoare, pe undeva pe la 2.500 de dolari, ceea ce nu înseamnă deloc puţin. Cu toate că nu credea că o să fie vreodată pasionată de alergături „după cai verzi pe pereţi“, după ce a însoţit-o pe verişoara sa de două sau trei ori în peregrinări pe plajă, „microbul“ a cuprins-o şi pe solistă. Când timpul îi permite se relaxează căutând monede vechi. Până acum nu a găsit nimic afară de monede autohtone, dar asta nu înseamnă că se dă bătută.
„Am găsit monezi de pe vremea lui Ceauşescu, de 25 de bani, am găsit monezi de 5 lei şi de 1.000 şi exagerat de multe cutii cu bere. Avem o plajă destul de... neîngrijită!“, a declarat AndreEA. A păstrat câteva din „exemplarele“ descoperite, punându-le la loc de cinste într-o punguţă, însă, încă visează cu ochii deschişi la câteva monede ce au aparţinut stră- stră-străbunicilor. Poate va avea noroc...
Bustul lui „Ion Antonescu” n-a ̶
Bustul lui „Ion Antonescu” n-a „rezistat” decât şase ani
Istoria postrevoluţionară a României a adus în spaţiul public destule voci care cereau reabilitarea mareşalului Ion Antonescu. Spre sfârşitul anilor ’90 şi la începutul anilor 2000 au apărut în multe oraşe busturi ale mareşalului acuzat de deportarea evreilor din Basarabia şi Bucovina şi câteva bulevarde şi străzi din oraşe importante ale României căpătaseră numele lui Antonescu.
În 2002, de exemplu, erau în total 25 de străzi care purtau numele mareşalului în toată ţara. Iar la Târgu Mureş, ca să ajungi la Memorialul Victimelor Holocaustului trebuia să treci pe Bulevardul „Ion Antonescu”. Poate scandalurile iscate de aceste denumiri sau de bustul din Slobozia, de pildă, ar fi rămas uitate dacă nu se făcea o statuie a mareşalului şi la Bucureşti.
Cu mare pompă, la 1 iunie 2001, când se împlineau exact 55 de ani de la executarea lui Antonescu, Corneliu Vadim Tudor şi Iosif Constantin Drăgan dezveleau un bust al acestuia în curtea unei biserici din Bucureşti.
C.V. Tudor era iniţiatorul proiectului, iar Drăgan – finanţatorul. Bustul era amplasat pe un soclu de marmură, în curtea unei biserici de la intersecţia bulevardelor Mihai Bravu şi Basarabia, şi era foarte vizibil din stradă.
De ce s-a ales tocmai acest loc? Pentru că biserica „Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena” de la Piaţa Muncii este una dintre ctitoriile mareşalului, care printre altele a contribuit şi la construirea unor aşezăminte de cult din Bucureşti.
Şi astăzi există pe faţada bisericii o placă de marmură pe care este înscris un pasaj din Hrisovul de temelie: „Acest sfânt locaş, început la aceste vremuri de grea cumpănă dar şi de mare mândrie naţională pentru ţara noastră, se zideşte ca mărturie nepieritoare a legământului nostru sfânt pe care biserica noastră l-a avut dintotdeauna cu neamul şi ţara noastră. Din Hrisovul de Temelie. Mareşal al României Ion Antonescu. 28 iunie 1943”.
De altfel, datorită acestui episod al istoriei sale, biserica a fost pusă pe lista neagră de Securitate, care i-a distrus la un moment dat toate documentele din arhivă. E inutil să mai spunem că nu a existat nici un fel de autorizaţie pentru amplasarea statuii, pentru că nimeni nu şi-a pus această problemă.
În schimb, bustul lui Antonescu din curtea bisericii a pus în discuţie raportarea oficială a României faţă de Holocaust şi faţă de personalităţile despre care s-a spus că au contribuit la moartea a sute de mii de evrei şi rromi.
La presiunea publică, guvernul Năstase dă în martie 2002 o ordonanţă de urgenţă „privind interzicerea organizaţiilor şi simbolurilor cu caracter fascist, rasist sau xenofob şi a promovării cultului persoanelor vinovate de săvârşirea unor infracţiuni contra păcii şi omenirii”.
Prin ordonanţa 31/2002 este considerată infracţiune însăşi negarea sau contestarea în public a Holocaustului şi a efectelor acestuia. De asemenea, „se interzice ridicarea sau menţinerea în locuri publice, cu excepţia muzeelor, a unor statui, grupuri statuare, plăci comemorative referitoare la persoanele vinovate de săvârşirea unor infracţiuni contra păcii şi omenirii” şi acordarea numelor acestor persoane „unor străzi, bulevarde, scuaruri, pieţe, parcuri sau altor locuri publice”.
Şi aşa au trebuit schimbate numele străzilor (o operaţiune care a durat câţiva ani) şi au fost demontate statuile dedicate mareşalului. Şi asta ar fi trebuit să se întâmple şi cu monumentul din curtea bisericii bucureştene.
Până la scoaterea definitivă de pe soclu, susţinătorii lui Antonescu s-au gândit că e suficientă acoperirea bustului cu un fel de găleată de metal. Bustul nu se mai vede, iar legea e respectată, nu? Procedeul a dus la alte discuţii şi până la urmă bustul a fost de tot îndepărtat. Au mai rămas soclul pe care este scris numele lui Antonescu şi plăcuţa de marmură de pe faţada bisericii.
Sub ea, o însemnare tip graffiti, care e încă vizibilă, cu toate că s-a încercat acoperirea ei cu var: „Antonescu – erou naţional”. Sunteţi pro sau contra unei statui dedicate memoriei lui Ion Antonescu?Citeste
Istoria postrevoluţionară a României a adus în spaţiul public destule voci care cereau reabilitarea mareşalului Ion Antonescu. Spre sfârşitul anilor ’90 şi la începutul anilor 2000 au apărut în multe oraşe busturi ale mareşalului acuzat de deportarea evreilor din Basarabia şi Bucovina şi câteva bulevarde şi străzi din oraşe importante ale României căpătaseră numele lui Antonescu.
În 2002, de exemplu, erau în total 25 de străzi care purtau numele mareşalului în toată ţara. Iar la Târgu Mureş, ca să ajungi la Memorialul Victimelor Holocaustului trebuia să treci pe Bulevardul „Ion Antonescu”. Poate scandalurile iscate de aceste denumiri sau de bustul din Slobozia, de pildă, ar fi rămas uitate dacă nu se făcea o statuie a mareşalului şi la Bucureşti.
Cu mare pompă, la 1 iunie 2001, când se împlineau exact 55 de ani de la executarea lui Antonescu, Corneliu Vadim Tudor şi Iosif Constantin Drăgan dezveleau un bust al acestuia în curtea unei biserici din Bucureşti.
C.V. Tudor era iniţiatorul proiectului, iar Drăgan – finanţatorul. Bustul era amplasat pe un soclu de marmură, în curtea unei biserici de la intersecţia bulevardelor Mihai Bravu şi Basarabia, şi era foarte vizibil din stradă.
De ce s-a ales tocmai acest loc? Pentru că biserica „Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena” de la Piaţa Muncii este una dintre ctitoriile mareşalului, care printre altele a contribuit şi la construirea unor aşezăminte de cult din Bucureşti.
Şi astăzi există pe faţada bisericii o placă de marmură pe care este înscris un pasaj din Hrisovul de temelie: „Acest sfânt locaş, început la aceste vremuri de grea cumpănă dar şi de mare mândrie naţională pentru ţara noastră, se zideşte ca mărturie nepieritoare a legământului nostru sfânt pe care biserica noastră l-a avut dintotdeauna cu neamul şi ţara noastră. Din Hrisovul de Temelie. Mareşal al României Ion Antonescu. 28 iunie 1943”.
De altfel, datorită acestui episod al istoriei sale, biserica a fost pusă pe lista neagră de Securitate, care i-a distrus la un moment dat toate documentele din arhivă. E inutil să mai spunem că nu a existat nici un fel de autorizaţie pentru amplasarea statuii, pentru că nimeni nu şi-a pus această problemă.
În schimb, bustul lui Antonescu din curtea bisericii a pus în discuţie raportarea oficială a României faţă de Holocaust şi faţă de personalităţile despre care s-a spus că au contribuit la moartea a sute de mii de evrei şi rromi.
La presiunea publică, guvernul Năstase dă în martie 2002 o ordonanţă de urgenţă „privind interzicerea organizaţiilor şi simbolurilor cu caracter fascist, rasist sau xenofob şi a promovării cultului persoanelor vinovate de săvârşirea unor infracţiuni contra păcii şi omenirii”.
Prin ordonanţa 31/2002 este considerată infracţiune însăşi negarea sau contestarea în public a Holocaustului şi a efectelor acestuia. De asemenea, „se interzice ridicarea sau menţinerea în locuri publice, cu excepţia muzeelor, a unor statui, grupuri statuare, plăci comemorative referitoare la persoanele vinovate de săvârşirea unor infracţiuni contra păcii şi omenirii” şi acordarea numelor acestor persoane „unor străzi, bulevarde, scuaruri, pieţe, parcuri sau altor locuri publice”.
Şi aşa au trebuit schimbate numele străzilor (o operaţiune care a durat câţiva ani) şi au fost demontate statuile dedicate mareşalului. Şi asta ar fi trebuit să se întâmple şi cu monumentul din curtea bisericii bucureştene.
Până la scoaterea definitivă de pe soclu, susţinătorii lui Antonescu s-au gândit că e suficientă acoperirea bustului cu un fel de găleată de metal. Bustul nu se mai vede, iar legea e respectată, nu? Procedeul a dus la alte discuţii şi până la urmă bustul a fost de tot îndepărtat. Au mai rămas soclul pe care este scris numele lui Antonescu şi plăcuţa de marmură de pe faţada bisericii.
Sub ea, o însemnare tip graffiti, care e încă vizibilă, cu toate că s-a încercat acoperirea ei cu var: „Antonescu – erou naţional”. Sunteţi pro sau contra unei statui dedicate memoriei lui Ion Antonescu?Citeste
Andreea Antonescu, ironizata de Teo din cauza Mihaelei Cerne
Andreea Antonescu, ironizata de Teo din cauza Mihaelei Cernea
Abia revenita in lumea muzicala, Andreea Antonescu si-a luat primul „bobarnac“ chiar de ..
Citeste toata stirea
Abia revenita in lumea muzicala, Andreea Antonescu si-a luat primul „bobarnac“ chiar de ..
Citeste toata stirea
Andreea Antonescu - in Caraibe, cu viitorul sot
Andreea Antonescu - in Caraibe, cu viitorul sot
Este cert ca Andreea Antonescu are o slabiciune pentru barbatii cu bani. Dupa o aventura cu un domn cu conturi babane in banca, acum cintareata este amorezata de un alt domn avut, Traian Spak, ce se ocupa de afaceri de carmangerie. I-a dat doua inele de aur alb in momentul in care a cerut-o in casatorie, iar anul acesta se pare ca va avea loc si nunta, la Palatul Snagov. Cum se apropie vacanta, logodnicul s-a gindit s-o duca pe cea care a cintat in trupa André in Insulele Caraibe. Aici, vor sa-si inchida telefoanele, sa-si reinnoiasca ...
Este cert ca Andreea Antonescu are o slabiciune pentru barbatii cu bani. Dupa o aventura cu un domn cu conturi babane in banca, acum cintareata este amorezata de un alt domn avut, Traian Spak, ce se ocupa de afaceri de carmangerie. I-a dat doua inele de aur alb in momentul in care a cerut-o in casatorie, iar anul acesta se pare ca va avea loc si nunta, la Palatul Snagov. Cum se apropie vacanta, logodnicul s-a gindit s-o duca pe cea care a cintat in trupa André in Insulele Caraibe. Aici, vor sa-si inchida telefoanele, sa-si reinnoiasca ...
continuare
Antoneasca hrăneşte şase guri
Antoneasca hrăneşte şase guriAndreea Antonescu s-a decis, în urmă cu câteva zile, să adopte şase căţeluşi maidanezi. Fiind pusă în situaţia de a alege unul dintre cei şase puiuţi abandonaţi pe stradă, Andreea s-a hotărât să-i salveze pe toţi, luându-i la domiciliul său, unde mai îngrijeşte un exemplar canin.
Răspunzătoare de vacarmul creat în casa Andreei este verişoara sa, Ana, cea care i-a povestit şi arătat acesteia cei şase „maidanezuţi“ fără mamă, ce stăteau zgribuliţi într-o cutie de carton, în faţa unui bloc de pe Ştefan cel Mare. Degeaba s-a împotrivit Traian, iubitul Andreei... De cum a văzut căţeluşii, s-a dus, a luat o cutie de carton mai... spaţioasă, i-a pus în ea şi i-a dus acasă. I-a spălat, i-a parfumat, i-a hrănit şi, a doua zi, a fugit cu toţi şase la medicul veterinar, unde le-a făcut primul vaccin.
AndreEA s-a gândit chiar şi la viitorul acestora: când vor mai creşte, căţeluşii vor fi distribuiţi „în neam“. Nu de alta, dar pentru că acum solista s-a ataşat de ei, vrea să-i mai vadă, din când în când. Va să zică, vor fi astfel „distribuiţi“: unul va fi luat „sub tutelă“ de fratele său, altul va ajunge la Traian, încă unul va fi „preluat“ de Ana şi, dacă se va putea, unul „alb şi creţ“ va traversa Oceanul pentru a fi îngrijit de mama solistei, stabilită în America. Doi vor rămâne la ea. Din câte ştim, la ce colecţie impozantă de pantofi are solista, se prea poate ca în scurt timp să caute stăpân şi pentru cei doi „favoriţi“, în caz că vrea să mai aibă cu ce să se încalţe...
Răspunzătoare de vacarmul creat în casa Andreei este verişoara sa, Ana, cea care i-a povestit şi arătat acesteia cei şase „maidanezuţi“ fără mamă, ce stăteau zgribuliţi într-o cutie de carton, în faţa unui bloc de pe Ştefan cel Mare. Degeaba s-a împotrivit Traian, iubitul Andreei... De cum a văzut căţeluşii, s-a dus, a luat o cutie de carton mai... spaţioasă, i-a pus în ea şi i-a dus acasă. I-a spălat, i-a parfumat, i-a hrănit şi, a doua zi, a fugit cu toţi şase la medicul veterinar, unde le-a făcut primul vaccin.
AndreEA s-a gândit chiar şi la viitorul acestora: când vor mai creşte, căţeluşii vor fi distribuiţi „în neam“. Nu de alta, dar pentru că acum solista s-a ataşat de ei, vrea să-i mai vadă, din când în când. Va să zică, vor fi astfel „distribuiţi“: unul va fi luat „sub tutelă“ de fratele său, altul va ajunge la Traian, încă unul va fi „preluat“ de Ana şi, dacă se va putea, unul „alb şi creţ“ va traversa Oceanul pentru a fi îngrijit de mama solistei, stabilită în America. Doi vor rămâne la ea. Din câte ştim, la ce colecţie impozantă de pantofi are solista, se prea poate ca în scurt timp să caute stăpân şi pentru cei doi „favoriţi“, în caz că vrea să mai aibă cu ce să se încalţe...
AndreEA ia lecţii de dicţie
AndreEA ia lecţii de dicţie
AndreEA s-a pus pe treabă, imediat după ce a fost exclusă din grila de programe a postului Kanal D. Cu un clip nou, în valoare de 10.000 de euro, şi cu lecţiile de dicţie pe care le urmează cu străşnicie, blonda şi-a propus să rupă gura târgului.
Andreea Antonescu nu şi-a temperat dorinţa de a reveni în mare forţă pe piaţa muzicală autohtonă.
După ce în urmă cu câteva luni a fost nevoită să părăsească postul de televiziune al turcilor, Kanal D, unde a moderat emisiunea Telezvon,
cântăreaţa nu stă cu mâinile în sân. Artista s-a ambiţionat şi a început să ţină cont de sfaturile celor dragi ei, care au sfătuit-o să urmeze cursuri de dicţie ce-i vor fi de folos pe viitor. Este ştiut ştiut faptul că AndreEA tinde să urmeze şi o carieră în televiziune. Şi, pentru că vrea să devină o prezentatoare tv desăvârşită, solista a început lecţiile de dicţie cu profesorul Ciurescu, pe care îl plăteşte cu 50 lei pe oră. AndreEa promite cât mai curând şi o lansare a celui mai nou videoclip, "Două zile". Costurile acestuia sunt estimate în jurul sumei de 10.000 de euro, bani pe care fosta vedetă Playboy i-a scos din buzunar fără să stea pe gânduri.
Iubitul o place cu lentile
AndreEA nu a avut prea multe schimbări de făcut pentru videoclipul pe care tocmai l-a filmat. Lentilele albastre, pe care ea le poartă de patru ani, şi culoarea părului vor fi aceleaşi atuuri pe care ea mizează. Solista a ţinut cont de preferinţele iubitului ei, Traian, care o consideră mai sexy cu ochii albaştri.
Înlocuită de Cream
După ce Andreea Antonescu a rupt contractul cu postul Kanal D, producătorii emisiunii Telezvon i-au găsit repede înlocuitor. Job-ul de prezentatoare i-a revenit cântăreţei Claudia Pavel, alias Cream.
AndreEA s-a pus pe treabă, imediat după ce a fost exclusă din grila de programe a postului Kanal D. Cu un clip nou, în valoare de 10.000 de euro, şi cu lecţiile de dicţie pe care le urmează cu străşnicie, blonda şi-a propus să rupă gura târgului.
Andreea Antonescu nu şi-a temperat dorinţa de a reveni în mare forţă pe piaţa muzicală autohtonă.
După ce în urmă cu câteva luni a fost nevoită să părăsească postul de televiziune al turcilor, Kanal D, unde a moderat emisiunea Telezvon,
cântăreaţa nu stă cu mâinile în sân. Artista s-a ambiţionat şi a început să ţină cont de sfaturile celor dragi ei, care au sfătuit-o să urmeze cursuri de dicţie ce-i vor fi de folos pe viitor. Este ştiut ştiut faptul că AndreEA tinde să urmeze şi o carieră în televiziune. Şi, pentru că vrea să devină o prezentatoare tv desăvârşită, solista a început lecţiile de dicţie cu profesorul Ciurescu, pe care îl plăteşte cu 50 lei pe oră. AndreEa promite cât mai curând şi o lansare a celui mai nou videoclip, "Două zile". Costurile acestuia sunt estimate în jurul sumei de 10.000 de euro, bani pe care fosta vedetă Playboy i-a scos din buzunar fără să stea pe gânduri.
Iubitul o place cu lentile
AndreEA nu a avut prea multe schimbări de făcut pentru videoclipul pe care tocmai l-a filmat. Lentilele albastre, pe care ea le poartă de patru ani, şi culoarea părului vor fi aceleaşi atuuri pe care ea mizează. Solista a ţinut cont de preferinţele iubitului ei, Traian, care o consideră mai sexy cu ochii albaştri.
Înlocuită de Cream
După ce Andreea Antonescu a rupt contractul cu postul Kanal D, producătorii emisiunii Telezvon i-au găsit repede înlocuitor. Job-ul de prezentatoare i-a revenit cântăreţei Claudia Pavel, alias Cream.
Andreea Antonescu, videoclip de 10.000 de euro
Andreea Antonescu, videoclip de 10.000 de euroAndreea Antonescu lansează un nou clip pe piaţă, în cel mult două săptămâni. Piesa pentru care se va face filmarea se numeşte „Două zile“ şi este compusă de cei de la Class, „ca de obicei“, după cum spune AndreEA. Încă nu s-a stabilit întâlnirea oficială cu regizorul videoclipului, dar Andreea ştie că acesta va fi unul de imagine, în care ea va adopta o ţinută foarte sexy, pentru a o pune în valoare. Motivul pentru care solista se grăbeşte să lanseze un nou album pe piaţă este acela că se simte „împinsă de la spate de către ceilalţi“. Ea ne-a declarat: „S-au spus vorbe despre mine cum că m-aş fi lăsat de treabă, că nu îmi mai place decât să merg în cluburi şi să mă distrez, or, eu ies o dată la două luni, maximum... Îmi văd de viaţa mea. Sunt o persoană destul de liniştită, nu sunt aşa cum mă vede lumea“, a mai spus aceasta.
Contractul semnat cu Roton s-a terminat, iar momentan AndreEA nu a semnat cu nicio casă de discuri, motiv pentru care va trebui să-şi plătească singură realizarea clipului său, care nu va fi deloc ieftină. Cel puţin 10.000 de euro tot va trebui să scoată din buzunar pentru acest clip. Iubitul ei, Traian, alături de care are o relaţie de mai bine de jumătate de an, este un om de afaceri din industria carmangeriei. Întrebată dacă acesta o susţine, cântăreaţa a spus: „Da, ne înţelegem foarte bine, iar el este lângă mine orice aş face. Mă susţine întru totul“. În ultimii ani, cariera Andreei a intrat într-un con de umbră, ea apărând mai mult în ziare datorită vieţii sale particulare, şi nu a celei profesionale. Acum, Andreea vrea să pună capăt acestui episod şi să se pună pe treabă. După eşecul din televiziune pe care l-a avut acum câteva luni când a fost refuzată de Kanal D, pe motiv că este o catastrofă în domeniu, solista vrea să revină în muzică, promiţând că va avea nişte colaborări cu nume importante pe noul ei album. După cea de acum doi ani cu italianul Fabrizio Faniello, pentru piesa „When We Dance“, Andreea promite un nou hit alături de un alt latino lover. Cine va fi de data asta?
Contractul semnat cu Roton s-a terminat, iar momentan AndreEA nu a semnat cu nicio casă de discuri, motiv pentru care va trebui să-şi plătească singură realizarea clipului său, care nu va fi deloc ieftină. Cel puţin 10.000 de euro tot va trebui să scoată din buzunar pentru acest clip. Iubitul ei, Traian, alături de care are o relaţie de mai bine de jumătate de an, este un om de afaceri din industria carmangeriei. Întrebată dacă acesta o susţine, cântăreaţa a spus: „Da, ne înţelegem foarte bine, iar el este lângă mine orice aş face. Mă susţine întru totul“. În ultimii ani, cariera Andreei a intrat într-un con de umbră, ea apărând mai mult în ziare datorită vieţii sale particulare, şi nu a celei profesionale. Acum, Andreea vrea să pună capăt acestui episod şi să se pună pe treabă. După eşecul din televiziune pe care l-a avut acum câteva luni când a fost refuzată de Kanal D, pe motiv că este o catastrofă în domeniu, solista vrea să revină în muzică, promiţând că va avea nişte colaborări cu nume importante pe noul ei album. După cea de acum doi ani cu italianul Fabrizio Faniello, pentru piesa „When We Dance“, Andreea promite un nou hit alături de un alt latino lover. Cine va fi de data asta?
Pentru 5000 de euro, nu mi-as da jos nici macar o bretea
Pentru 5000 de euro, nu mi-as da jos nici macar o bretea Dupa o absenta de un an si jumatate pe piata muzicala, AndreEa se intoarce la muzica. Din cauza bilbiielilor, ea a ratat cariera de prezentatoare tv la postul Kanal D si, ca atare, s-a reintors la tranzactiile imobiliare de la firma pe care o patroneaza. In paralel cu aceasta afacere, Antonescu vrea sa rupa gura tirgului si cu un videoclip scump, al carui buget ajunge la 10.000 de euro. Pentru a-si reabilita imaginea, Andreea crede ca e de ajuns un videoclip de imagine. In prezent, exclude o noua aparitie intr-o revista destinata barbatilor: `Pictorial nud? Pentru ca a pozat Andreea Balan in Playboy trebuie sa pozez si eu din nou? Nu voi apela la aceasta solutie. Eu am pozat o data pentru ca am fost motivata. Suma de bani pe care am primit-o a fost foarte mare. A fost o chestie de transfor ...
continuare
Andreea Antonescu nu mai vrea in Playboy
Andreea Antonescu nu mai vrea in ..Playboy..
http://www.gardianul.ro/2007/05/12/monden-c6/andreea_antonescu_nu_mai_vrea_in_playboy_-s94511.html
Andreea Antonescu, fosta colega de trupa a Andreei Balan, este de parere ca o aparitie in „Playboy“ a fost mai mult decåt ..
http://www.gardianul.ro/2007/05/12/monden-c6/andreea_antonescu_nu_mai_vrea_in_playboy_-s94511.html
Andreea Antonescu, fosta colega de trupa a Andreei Balan, este de parere ca o aparitie in „Playboy“ a fost mai mult decåt ..
Procurorii susţin că Antonescu nu ştia de Pactul Ribbentrop-
Procurorii susţin că Antonescu nu ştia de Pactul Ribbentrop-Molotov
Procurorii au atacat cu recurs decizia Curţii de Apel Bucureşti prin care mareşalul Ion Antonescu şi alţi 20 de colaboratori ai acestuia au fost achitaţi pentru crime de război. Achitarea privea numai colaborarea militară dintre România şi Germania în desfăşurarea planului "Barbarossa"- împotriva URSS. Procurorul Marius Comşa, cel care a redactat recursul, susţine că, în 1941, mareşalul Antonescu nu avea cunoştinţă de existenţa pactului româno-german şi a exclus astfel existenţa unui pericol iminent împotriva României. În această situaţie, starea de necesitate invocată pentru atacul împotriva URSS - văzută ca potenţial agresor - ar fi exclusă. "Inculpatul Ion Antonescu precizează că, în momentul respectiv, în rândul populaţiei circulau zvonuri cu privire la existenţa unui act de neagresiune între Germania şi URSS, prin care ar fi fost permis acestora din urmă să ocupe toată Moldova, însă din declaraţia sa nu rezultă că ar fi cunoscut ceva concret cu privire la acest aspect", se arată în motivele de recurs. Parchetul mai explică că aliata României, Germania, nu avea niciun interes să dezvăluie dedesubturile Pactului: "Deoarece ar fi dovedit caracterul duplicitar al politicii internaţionale purtate de cancelaria germană, riscând deteriorarea relaţiilor de colaborare cu Cabinetul Antonescu". "Faptul că instanţa fondului a dispus condamnarea inculpaţilor, deşi aceştia erau îndreptăţiţi să atace URSS-ul, sunt erori care vizează fondul cauzei şi care nu puteau fi îndreptate pe calea revizuirii, ci, eventual, pe calea unui recurs în anulare la momentul în care această cale de atac este permisă de lege", mai arată Parchetul un alt motiv de recurs.
CAB a revizuit sentinţa sub aspectul "Protocolului secret numărul 3 la Pactul Ribbentrop-Molotov", încheiat la 23 august 1939 între Gemania şi URSS, aspect ce nu era cunoscut Tribunalului Poporului, în mai 1946, când a fost condamnat la moarte Ion Antonescu.
Procurorii au atacat cu recurs decizia Curţii de Apel Bucureşti prin care mareşalul Ion Antonescu şi alţi 20 de colaboratori ai acestuia au fost achitaţi pentru crime de război. Achitarea privea numai colaborarea militară dintre România şi Germania în desfăşurarea planului "Barbarossa"- împotriva URSS. Procurorul Marius Comşa, cel care a redactat recursul, susţine că, în 1941, mareşalul Antonescu nu avea cunoştinţă de existenţa pactului româno-german şi a exclus astfel existenţa unui pericol iminent împotriva României. În această situaţie, starea de necesitate invocată pentru atacul împotriva URSS - văzută ca potenţial agresor - ar fi exclusă. "Inculpatul Ion Antonescu precizează că, în momentul respectiv, în rândul populaţiei circulau zvonuri cu privire la existenţa unui act de neagresiune între Germania şi URSS, prin care ar fi fost permis acestora din urmă să ocupe toată Moldova, însă din declaraţia sa nu rezultă că ar fi cunoscut ceva concret cu privire la acest aspect", se arată în motivele de recurs. Parchetul mai explică că aliata României, Germania, nu avea niciun interes să dezvăluie dedesubturile Pactului: "Deoarece ar fi dovedit caracterul duplicitar al politicii internaţionale purtate de cancelaria germană, riscând deteriorarea relaţiilor de colaborare cu Cabinetul Antonescu". "Faptul că instanţa fondului a dispus condamnarea inculpaţilor, deşi aceştia erau îndreptăţiţi să atace URSS-ul, sunt erori care vizează fondul cauzei şi care nu puteau fi îndreptate pe calea revizuirii, ci, eventual, pe calea unui recurs în anulare la momentul în care această cale de atac este permisă de lege", mai arată Parchetul un alt motiv de recurs.
CAB a revizuit sentinţa sub aspectul "Protocolului secret numărul 3 la Pactul Ribbentrop-Molotov", încheiat la 23 august 1939 între Gemania şi URSS, aspect ce nu era cunoscut Tribunalului Poporului, în mai 1946, când a fost condamnat la moarte Ion Antonescu.
AndreEA se mută în SUA
AndreEA se mută în SUA Ani de zile, AndreEA nu a făcut altceva decât să viseze ziua când se va muta în America, alături de mama sa şi de tatăl ei vitreg. În tot acest timp, şi-a tot satisfăcut parte din vis prin vizite dese în Texas, Colorado, Los Angeles etc. Iată că acum lucrurile se îndreaptă spre turnanta dorită de ea: se mută în Statele Unite. Cu toate că în ţară are afaceri şi se pregăteşte de zor de un nou album, Andreea este dispusă să renunţe la toate acestea pentru a se stabili în „Ţara tuturor posibilităţilor“.
Din câte am aflat, iubitul ei, Traian, este de acord cu această decizie a jumătăţii sale, ba chiar o şi susţine, din toate punctele de vedere. De altfel, la felul în care călătoreşte „carmangeristul“, mai mult ca sigur că, dacă nu o dată pe săptămână, măcăr la două săptămâni tot se vor vedea. AndreEA nu se duce singură, ci însoţită de verişoara sa, Ana, de care este nedespărţită, şi de fratele ei, Răzvan. Acesta din urmă, spre deosebire de sora lui, nu prea a luat contact cu viaţa de dincolo de ocean, motiv pentru care abia aşteaptă să vadă cum se petrec lucrurile acolo.
În ceea ce priveşte afacerea imobiliară pe care a pus-o pe picioare, Antoneasca se pare că o va ceda unui apropiat, de la care va încasa lunar parte din profit. O mare dorinţă a sa este ca, odată ajunsă în State, să deschidă un restaurant cu specific românesc, în special pentru diaspora. Deşi nu se ştie niciodată dacă nu cumva o să trăiască o poveste de genul celor pe care le vedem în filme, când un personaj pleacă de la zero şi ajunge miliardar
Din câte am aflat, iubitul ei, Traian, este de acord cu această decizie a jumătăţii sale, ba chiar o şi susţine, din toate punctele de vedere. De altfel, la felul în care călătoreşte „carmangeristul“, mai mult ca sigur că, dacă nu o dată pe săptămână, măcăr la două săptămâni tot se vor vedea. AndreEA nu se duce singură, ci însoţită de verişoara sa, Ana, de care este nedespărţită, şi de fratele ei, Răzvan. Acesta din urmă, spre deosebire de sora lui, nu prea a luat contact cu viaţa de dincolo de ocean, motiv pentru care abia aşteaptă să vadă cum se petrec lucrurile acolo.
În ceea ce priveşte afacerea imobiliară pe care a pus-o pe picioare, Antoneasca se pare că o va ceda unui apropiat, de la care va încasa lunar parte din profit. O mare dorinţă a sa este ca, odată ajunsă în State, să deschidă un restaurant cu specific românesc, în special pentru diaspora. Deşi nu se ştie niciodată dacă nu cumva o să trăiască o poveste de genul celor pe care le vedem în filme, când un personaj pleacă de la zero şi ajunge miliardar
Re: Antonescu[v=]
AndreEA, vacanţă de numai 100 de euroAndreea Antonescu a ales să petreacă ziua de 1 mai, peste graniţă, împreună cu iubitul ei, Traian Spak. În timp ce alte vedete preferă destinaţii exotice, solista s-a mulţumit doar cu trei zile de vacanţă la vecinii noştri, bulgarii. Ea a achitat, pentru excursie, modica sumă de 100 de euro.
AndreEA a anunţat că revine în show-biz cu un album al cărui lansare va avea loc în cel mult o lună. Şi, pentru că înregistrările au fost epuizante, desfăşurându-se în timp record, cântăreaţa şi-a permis câteva zile de odihnă alături de jumătatea sa. Ne-am fi aşteptat să ne anunţe că a făcut rezervări pe Coasta de Azur, numai că Andreea a demonstrat că se mulţumeşte cu puţin: "Voi pleca în Bulgaria, împreună cu Traian şi cu câţiva prieteni comuni, cu bilet printr-o firmă de turism".
Deşi mulţi ar pune această alegere pe faptul că Andreea a sărăcit brusc şi petrece un miniconcediu exact ca după buzunarul unui bugetar, iată că vedeta este de altă părere: "Avem bani şi pentru excursii mai scumpe, dar nu pot sta prea mult departe de casă deoarece sunt prinsă cu pregătirile albumului".
Şi, pentru că revenirea pe piaţa muzicală se apropie cu paşi repezi, aceasta a anunţat că nu-şi doreşte o schimbare radicală de look: "Port lentile de contact albastre, de mai bine de cinci ani, şi le voi păstra. Aş fi vrut să le schimb cu unele verzi, dar cum eu am ochii negri, nu se vedea frumos. În rest, voi avea aceeaşi tunsoare şi acelaşi gen de ţinută vestimentară".
Andreea este hotărâtă să nu renunţe la cariera în televiziune, chiar dacă a debutat cu stângul la Kanal D: "Mi s-a propus o nouă colaborare, dar nu mă mai grăbesc să semnez contractul până nu cunosc toate amănuntele. Nu mai vreau să am parte de surprize neplăcute".
Mă plac viitorii socri
Deşi s-a zvonit că părinţii lui Traian Spark nu sunt prea entuziasmaţi de alegerea în materie de femei a fiului lor, Andreea susţine contrariul: "Mă văd destul de des cu părinţii lui şi se comportă frumos cu mine. Niciodată nu m-au lăsat să înţeleg că nu m-ar plăcea. Vizitele noastre la ei sunt dese şi plăcute".
Momentan, solista a declarat că este mult prea prinsă cu muzica pentru a se gândi să facă schimbări privind starea civilă.
AndreEA a anunţat că revine în show-biz cu un album al cărui lansare va avea loc în cel mult o lună. Şi, pentru că înregistrările au fost epuizante, desfăşurându-se în timp record, cântăreaţa şi-a permis câteva zile de odihnă alături de jumătatea sa. Ne-am fi aşteptat să ne anunţe că a făcut rezervări pe Coasta de Azur, numai că Andreea a demonstrat că se mulţumeşte cu puţin: "Voi pleca în Bulgaria, împreună cu Traian şi cu câţiva prieteni comuni, cu bilet printr-o firmă de turism".
Deşi mulţi ar pune această alegere pe faptul că Andreea a sărăcit brusc şi petrece un miniconcediu exact ca după buzunarul unui bugetar, iată că vedeta este de altă părere: "Avem bani şi pentru excursii mai scumpe, dar nu pot sta prea mult departe de casă deoarece sunt prinsă cu pregătirile albumului".
Şi, pentru că revenirea pe piaţa muzicală se apropie cu paşi repezi, aceasta a anunţat că nu-şi doreşte o schimbare radicală de look: "Port lentile de contact albastre, de mai bine de cinci ani, şi le voi păstra. Aş fi vrut să le schimb cu unele verzi, dar cum eu am ochii negri, nu se vedea frumos. În rest, voi avea aceeaşi tunsoare şi acelaşi gen de ţinută vestimentară".
Andreea este hotărâtă să nu renunţe la cariera în televiziune, chiar dacă a debutat cu stângul la Kanal D: "Mi s-a propus o nouă colaborare, dar nu mă mai grăbesc să semnez contractul până nu cunosc toate amănuntele. Nu mai vreau să am parte de surprize neplăcute".
Mă plac viitorii socri
Deşi s-a zvonit că părinţii lui Traian Spark nu sunt prea entuziasmaţi de alegerea în materie de femei a fiului lor, Andreea susţine contrariul: "Mă văd destul de des cu părinţii lui şi se comportă frumos cu mine. Niciodată nu m-au lăsat să înţeleg că nu m-ar plăcea. Vizitele noastre la ei sunt dese şi plăcute".
Momentan, solista a declarat că este mult prea prinsă cu muzica pentru a se gândi să facă schimbări privind starea civilă.
AndreEA nu mai suportă tocurile cui
AndreEA nu mai suportă tocurile cuiAndreea Antonescu are o problemă. Una destul de „subţire“, de altfel: nu mai suportă tocurile cui. De ce se întâmplă asta? Pentru că, în urmă cu câteva zile, în timp ce se afla la volan, a experimentat o întâmplare neplăcută în încercarea de a apăsa acceleraţia. Mai exact, tocurile i s-au „înnodat“, împiedicând-o să efectueze manevra. Pe lângă faptul că a primit claxoane peste claxoane de la ceilalţi participanţi în trafc, solista a fost la un pas de a-şi luxa glezna.
Cu toate că, în mod normal, şofează cât mai lejer, tocmai atunci când a efectuat şi ea „excepţia de la regulă“ i s-a întâmplat pocinogul. Întâmplarea s-a soldat cu un toc rupt şi o întârziere la întâlnirea la care se grăbea să ajungă. A trebuit să o sune pe verişoara sa, să o roage să îi aducă o altă pereche de pantofi (de data aceasta una normală...) şi să îşi ia şi o altă geantă, cu această ocazie... Deh! Trendul ăsta feminin...
Cu toate că, în mod normal, şofează cât mai lejer, tocmai atunci când a efectuat şi ea „excepţia de la regulă“ i s-a întâmplat pocinogul. Întâmplarea s-a soldat cu un toc rupt şi o întârziere la întâlnirea la care se grăbea să ajungă. A trebuit să o sune pe verişoara sa, să o roage să îi aducă o altă pereche de pantofi (de data aceasta una normală...) şi să îşi ia şi o altă geantă, cu această ocazie... Deh! Trendul ăsta feminin...
Andreea Antonescu vrea in telenovele
Andreea Antonescu vrea in telenovele
Afectata initial de esecul legat de emisiunea „Telezvon“, Andreea Antonescu nu vrea sa r..
Citeste toata stirea
Afectata initial de esecul legat de emisiunea „Telezvon“, Andreea Antonescu nu vrea sa r..
Citeste toata stirea
Pagina 9 din 11 • 1, 2, 3 ... 8, 9, 10, 11
Pagina 9 din 11
Permisiunile acestui forum:
Nu puteti raspunde la subiectele acestui forum