Germanii, ungurii si....ALTII

Rezumarea primului mesaj :

Calvarul germanilor dobrogeni

[url=http://www.revista.memoria.ro/?location=view_article&id=560]http://www.revista.memoria.ro/?location=view_article&id=560[/url]

Unul dintre primele efecte ale stalinizării României şi ale instalării NKVD-ului pe teritoriul ţării noastre a fost arestarea şi deportarea unei mari părţi a populaţiei de obârşie germană în Uniunea Sovietică. Precizăm că este vorba de cetăţeni români dintre care cei mai mulţi se trăgeau din familii stabilite în spaţiul românesc de sute de ani, în principal în Transilvania. „În unele oraşe muntene şi moldovene au fost la început şi colonii de saşi, veniţi din Transilvania (aşa, de pildă, în Câmpulungul Muscelului, în Râmnicu Vâlcea, în Târgul Neamţ, în Baia şi în Suceava) sau de germani veniţi din Galiţia (în Siret)" (cf. lucrării Istoria Românilor din cele mai vechi timpuri până astăzi, de Constantin C. Giurescu şi Dinu C. Giurescu, Buc., Ed. Albatros, 1975; aceiaşi autori arată că primele aşezări ale coloniştilor saşi – saxoni, ca şi ale populaţiei germanice venite din Flandra şi din părţile Rinului de mijloc datează de pe vremea regelui maghiar Géza al II-lea, în prima jumătate a secolului al XII-lea). În ce priveşte structurile administraţiei de stat medievale, este suficient să notăm că termeni ca pângar – consilier orăşenesc (din bürger) ori şoltuz – conducătorul unui oraş din Moldova ş.a. provin din germană. Nu mai vorbim de marile biserici construite începând cu secolul al XIII-lea, precum Biserica Neagră din Braşov sau cele de la Bistriţa, Rodna, ori bisericile-cetăţi, categorie în privinţa căreia cel mai strălucit exemplu rămâne ansamblul de la Biertan, în apropiere de Mediaş. De la Timişoara până la Suceava, influenţa germanică este vizibilă, iar oraşe ca Sibiu ori Sighişoara îşi datorează calităţii de burg medieval inconfundabilul lor aspect şi marele interes pe care îl suscită pe plan european. Solida, serioasa lume germanică, vieţuind secole alături de populaţia românească majoritară, a contribuit enorm la cultura şi civilizaţia spaţiului configurat de Carpaţi, Dunăre şi Mare. Invazia sovietică şi instaurarea bolşevismului au dat acelei lumi o lovitură groaznică, urmările fiind dezastruoase pentru întreaga ţară.
11 ianuarie 1945[justify]În dimineaţa acelei zile fatidice, în jurul şcolii primare din centrul Constanţei (acum transformată în anexă a Muzeului de Artă) au fost postate santinele. Puţinii trecători, zgribuliţi de frig, au remarcat că un grup de ofiţeri ruşi şi de civili vorbind ruseşte dădea târcoale clădirii. Localnicii s-au îndepărtat imediat. Teama, insinuată în suflete încă de la apariţia „eliberatorilor" şi care avea să devină de-a dreptul teroare, îşi făcea simţite primele efecte. Nimeni nu-şi închipuia, însă, că şcoala 12 va deveni lagăr de concentrare. Cu patru luni în urmă, la 30 august 1944, Gheorghiu-Dej şi Gheorghe Apostol salutaseră intrarea trupelor Armatei Roşii în Capitală, primul rostind fraza, de un cinism fără pereche: „Viaţa poporului român este legată de democraţie". Primele fructe ale acelei „democraţii" au fost jafurile, violurile, spolierea ţării, trimiterea multor militari în străfundurile Siberiei. În ianuarie 1945, la Constanţa a început marea razie care a premers deportării cetăţenilor români de origine germană, membri ai unei comunităţi puternice reprezentate în oraşul de la mare, dar şi în importanta comună Mihail Kogălniceanu, la Cobadin, Lumina şi în alte localităţi. Printre cei duşi cu „balalaica" în spate la şcoala-lagăr s-au aflat doi oameni pe care i-am cunoscut după ani de zile de la revenirea din captivitate: Gheorghe Clain şi Dumitru Hess. Între ei există interesante asemănări, de-ar fi să amintesc doar faptul că, deşi nemţi din tată-n fiu, au primit prenume româneşti, iar soţiile lor au fost românce. Amândoi proveneau din familii ai căror străbuni se aflau de multă vreme în România.[/justify]

Gheorghe Clain, salvat de boală


Nu este nici un paradox: îmbolnăvindu-se grav, nemaifiind bun de muncă, a fost trimis din Donbass în România, să moară acasă. Dumnezeu a vrut, însă, ca omul să supravieţuiască. A mai trăit aproape un sfert de secol după cumplita experienţă a deportării. L-am cunoscut îndeaproape: a fost bunicul soţiei mele, tatăl mamei acesteia. Se căsătorise cu o româncă, de fel din Ialomiţa. Ştia nemţeşte, dar în familie nu a vorbit germana. Nu şi-a învăţat nici măcar pe unicul său copil, soacra mea. Fără prea multă instrucţie, avea un scris caligrafic, de o frumuseţe deosebită. Gândea „nemţeşte", riguros, temeinic, chibzuind totul pe îndelete. Când se apuca
de treabă, ce făcea făcea fără cusur. Extrem de econom, ca să poată răzbate prin necazurile pricinuite de război, nutrea un respect cvasireligios pentru muncă. Meticulos, dădea aceeaşi atenţie ţinerii unui registru de contabilitate ca şi reparării unei încuietori sau pingelirii unei perechi de pantofi. După moartea lui (la vârsta de 70 de ani, în 1970) am găsit nenumărate scule şi instrumente, în special de mecanică. Boala soţiei, tuberculoza, a fost brusc agravată de evenimentele din acea sinistră zi de ianuarie 1945 când femeia şi-a văzut soţul şi fiica, Maria Clain (în unele acte apare şi forma „Klein" pe care bărbatul nu a folosit-o), ridicaţi de acasă şi duşi spre deportare. Evident, fiica nu era mai „nemţoaică" decât mama, al cărei nume nu a apărut pe listele furnizate NKVD de cozile de topor din poliţia împânzită de proaspeţii comunişti, dar exista vreo logică în toată acea acţiune diabolică? O altă logică în afară de cea a crimei şi a samavolniciei? Dumnezeu a vrut ca măcar tânăra să fie salvată căci, în dimineaţa zilei în care „lotul" pregătit pentru deportare urma să fie îmbarcat în vagoanele de vite aflate în gară – pe atunci situată la câteva sute de metri de şcoală – preşedintele sindicatului de la CFR, unde lucra tânăra, a intervenit să fie eliberată pentru câteva ore, exact timpul necesar ca să ajungă la starea civilă, unde a intrat „Clain" şi de unde a ieşit „Ionescu", datorită bunăvoinţei primarului care a eliberat pe loc un certificat de căsătorie. Astfel, în Donbass, marele bazin carbonifer din Ucraina, din familie nu a plecat decât Gheorghe. După plecarea omului, soţia, Didina Clain, a devenit chiriaşă în propria ei casă. Doar era „soţie de deportat"! Toate acestea i-au scurtat femeii viaţa, ducând-o prematur în mormânt. În ce-l priveşte pe bărbat, din omul de numai 45 de ani, plecat sănătos-tun, n-a rămas decât o umbră. Sleit de „călătoria" în vagonul de vite pe timp de iarnă, crunt lovit de boală (cu care, dacă ne putem exprima astfel, a avut, totuşi, noroc căci s-a întors mai devreme decât anul 1948, cât planificaseră „eliberatorii"!), Gheorghe Clain a rămas marcat trupeşte şi sufleteşte pentru tot restul vieţii. În mintea lui, obişnuită să caute mereu relaţia cauză-efect, nu încăpeau, raţional, nimicirea libertăţii, distrugerea legăturilor cu universul lui simplu, organizat după reguli stricte: casă-slujbă-casă, într-o ordine care părea imuabilă. Nu a mai fost acelaşi om. Dăduse ochi cu forţele Răului şi întâlnirea aceasta de coşmar l-a zdruncinat în toate fibrele fiinţei lui de cetăţean leal ţării unde se născuseră bunicii şi părinţii, unde veniseră pe lume el însuşi şi copilul lui.
Dumitru Hess, neamţul care nu ştie nemţeşte
Omonimul celebrului fugar în Anglia, cu care nu are, de altfel, nici o altă legătură decât coincidenţa patronimelor*, e născut din tată german şi mamă româncă. E constănţean get-beget. Bunicii dinspre tată erau din Prusia Orientală, pictori de biserici care, înainte de 1917, cutreieraseră Rusia şi Turcia, stabilindu-se la bătrâneţe la Constanţa. „N-am făcut şcoala germană, nici nu ştiu nemţeşte, în casă se vorbea numai româneşte", mi-a spus domnul Hess. Domnia sa mi-a confirmat ceea ce ştiam de la bunicul soţiei mele: poliţia a dat ocupanţilor lista cu cei care purtau nume germane. Paradoxal, tatăl domnului Hess nu a fost înscris pe listă, fiul – da, deşi, conform legii, nici nu era major. În 1945 avea 19 ani şi lucra în port. Un agent al Căpităniei l-a dus la poarta 3 de unde a fost luat de poliţişti. Seara, acasă, mama i-a pus câteva lucruri într-o boccea, băiatul şi-a luat rămas-bun şi a fost escortat la şcoala-lagăr. „Aveam un frate de 12 ani şi o soră de 21 de ani, studentă la Bucureşti. Părinţii au ascuns-o, vistavoii n-au dat de ea, a scăpat." Rechiziţionaţi ca nişte obiecte, oamenii – vreo 300, ridicaţi din toate comunităţile germane din judeţ – au fost îmbarcaţi în garnituri aflate în triajul gării, la vreo sută de metri de şcoală. În vagoane de vite? l-am întrebat. Nu mi-a răspuns, izbucnind într-un râs care îl întinerea – nu, în „bou-vagoane speciale!" Se improvizaseră nişte laviţe din dulapi; pentru fireştile nevoi, o gaură într-un colţ, în podeaua vagonului. În mijloc – o sobă tip „godin". Vagoanele erau zăvorâte. Erau şi români printre deportaţi? Erau; culmea e că pe unul îl chema chiar Rusu, Anton Rusu. Dumitru Hess nu şi-a dat seama dacă fuseseră ridicaţi ca simpatizanţi ai nemţilor sau ca să fie la număr. (În puşcăria pe care am făcut-o circula o anecdotă kafkiană: cică un preot ar fi evadat dintr-un convoi strâns de ruşi dintr-un oraş, iar santinelele, dând de un alt preot pe stradă, l-ar fi băgat cu forţa în rânduri; la mirarea nacealnicului că nu corespunde numele, soldaţii au răspuns cu inocenţă – popă a fugit, popă am adus! Dar dacă o fi adevărat?!) Cu Rusu şi cu fiul aceluia, Hess a fost până în Donbass, unde primul a şi murit. Drumul a durat vreo 12 zile, pe un ger cumplit. Mâncarea? „Zeamă lungă ca s-ajungă, iar felul doi varză fiartă. În vagon, bărbaţi şi femei de-a valma. Când se duceau la colţ", ţinea cineva de acelaşi sex o pătură, fiind astfel satisfăcute cerinţele minimei pudori.
Donbass
O regiune minieră întinsă în bazinul Doneţului, cu imense zăcăminte de huilă – acesta este locul unde au fost duşi. Contrar părerii curente, nemţii din Constanţa nu au lucrat în subteran, ci la construcţii. Dumitru Hess şi mulţi alţii au ajuns la Buros, un orăşel unde au fost cazaţi în subsolul unei clădiri enorme, înconjurată cu sârmă ghimpată şi păzită. Erau peste o mie de inşi, organizaţi pe brigăzi separate bărbaţi-femei (acestea lucrau la bucătărie). Întâi au fost scoşi la descărcarea materialelor de construcţii din vagoane. Hess a lucrat în aceeaşi brigadă cu Clain, cel care a avut şansa de a se îmbolnăvi. A cunoscut acolo nemţi din alte zone ale României şi a auzit că efectivul altor lagăre lucra în adâncurile minelor. La muncă mergeau încolonaţi, păziţi de câţiva inşi înarmaţi cu puşti Mosin Nagan, vechituri de pe vremea războiului ruso-japonez cu care, prin 1950, a fost „dotată" armata română. Pe grâu, petrol şi bani buni. După vreun an de muncă la descărcat vagoane, tânărul de-acum de 20 de ani s-a plictisit şi a evadat. Nu singur, ci împreună cu doi saşi transilvăneni, mai în vârstă, între 30 şi 40 de ani. Învăţase ceva rusă, fapt care avea să-l scoată din multe încurcături. Cum nu erau plătiţi, au fugit fără nici un ban. S-au urcat într-un vagon de-abia descărcat, iar trenul a luat-o spre Kiev. În lagăr tocmai seara s-a observat că lipsesc trei deportaţi. Au fost descoperiţi într-o staţie numită Sinovata. Noaptea au petrecut-o la miliţie. Curios, nu i-au bătut. A doua zi i-au dus cu un GAZ la Orlovka unde era un mare lagăr de prizonieri de război: români, unguri, germani. (Observaţi, stimaţi cititori, că venise anul 1946, războiul se încheiase oficial la 9 mai 1945, iar Uniunea Sovietică nu eliberase prizonierii, încălcând fără jenă dreptul internaţional sub privirile neputincioase sau indiferente ale foştilor aliaţi occidentali, în ţările unde stânga prostalinistă devenea tot mai agresivă.) Acolo paza era severă. Fugarii s-au declarat români, nu germani. Uluiţi, au constatat că anchetatorul enkavedist habar n-avea de existenţa lagărului de la Buros. Dar nici ei nu ştiuseră

FERENCZY GYÖRGY "MAGHIARIMEA DIN TRANSILVANIA SI REVIZIONISMUL" ARGUMENT (I)
http://www.cuvantul-liber.ro/articol.asp?ID=27281
=====
FERENCZY GYÖRGY : "MAGHIARIMEA DIN TRANSILVANIA SI REVIZIONISMUL". ARGUMENT (II)
=====
FERENCZY GYÖRGY - "MAGHIARIMEA DIN TRANSILVANIA SI REVIZIONISMUL". ARGUMENT (III)
=====
FERENCZY GYÖRGY - "MAGHIARIMEA DIN TRANSILVANIA SI REVIZIONISMUL". ARGUMENT (IV)
=====
FERENCZY GYÖRGY - "MAGHIARIMEA DIN TRANSILVANIA SI REVIZIONISMUL". ARGUMENT (VI)
=====
FERENCZY GYÖRGY - "MAGHIARIMEA DIN TRANSILVANIA SI REVIZIONISMUL". ARGUMENT (VII)
=====

Cica ungurii nu vor sa fure Ardealul!
Hooopa! Maghiarii par sa fie altfel decit sint perceputi la nivelul prejudecatilor. Astfel, comunitatea maghiara este destul de putin interesata de autonomia culturala sau teritoriala si se manifesta realist in privinta integrarii europene si a problemelor de zi cu zi, arata un sondaj realizat de de Centrul de Cercetare a Relatiilor Interetnice din Cluj-Napoca la solicitarea UDMR. Pe de alta parte, majoritatea maghiarilor din Romania sprijina UDMR ca si participarea acestei formatiuni la guvernare.

"Un procent covirsitor, respectiv de 90%, din maghiarii cu preferinte electorale ar vota UDMR. In acelasi timp, peste jumatate din numarul intervievatilor considera justa decizia Uniunii de participare la guvernare", reiese, printre altele, dintr-un sondaj sociologic comandat de UDMR si realizat de Centrul de Cercetare a Relatiilor Interetnice, intitulat "Maghiarii din Romania". Potrivit unui comunicat de presa al UDMR, 72,1% dintre subiecti considera ca prezenta Uniunii in coalitia guvernamentala s-a dovedit utila atit pentru maghiarii din Romania, cit si pentru Romania in ansamblu. Un procent de 91% din respondenti considera ca este important pentru comunitatea maghiara sa aiba reprezentanti in Parlamentul Romaniei.
"Este puternica si increderea pe care maghiarii o au in UDMR, 80,2% dintre cei intervievati avind incredere in organizatia lor de reprezentare a intereselor", se spune in comunicatul de presa. Din sondaj rezulta, de asemenea, ca maghiarii din Transilvania sprijina nazuintele UDMR si apreciaza rezultatele obtinute in ultimii ani", se afirma in documentul citat. Uniunea se bucura de o incredere considerabila in rindul populatiei de etnie maghiara. Formatiunea este pozitionata in preferintele respondentilor in urma Bisericii (88%), insa in fata Uniunii Europene (78%). "Daca acum doi-trei ani exista o tendinta de emigrare spre celelalte partide, aceasta s-a estompat. Eficienta participarii la guvernare a UDMR este considerata mai buna, atit pe plan etnic, cit si pe cel social, iar formatiunea si-a readus electoratul la 7-8%", a declarat pentru "Cotidianul" Horvath Istvan, unul dintre realizatorii raportului.
In ce priveste autonomia, doar 15% dintre acestia o au trecuta in lista de probleme personale. In schimb, cresterea salariilor si a pensiilor (semnalata de jumatate dintre etnici) sau scaderea somajului, amintita de 36%, dau cea mai mare bataie de cap acestora, conform raportului. "Exista un decalaj intre agenda populatiei si agenda politica. Cetatenii nu o considera o problema personala, insa asta nu inseamna ca nu sprijina o formatiune politica ce se preocupa de acest aspect", constata Horvath Istvan. 40% dintre participantii la sondaj cred ca problema principala de care se preocupa UDMR este tocmai autonomia.
Biroul de presa al UDMR mai informeaza ca pentru maghiarii din Romania este importanta si prezenta reprezentantilor comunitatii la Bruxelles. "82,4% considera importanta prezenta reprezentantilor organizatiei de aparare a intereselor maghiarilor din Romania in Parlamentul European.
Relativ la integrarea Romaniei la Uniunea Europeana, desi aproape jumatate dintre cei chestionati apreciaza pozitiv consecintele integrarii, peste trei sferturi sint de parere ca Romania este deloc sau in mica masura pregatita sa faca pasul european. "Este notabil realismul populatiei maghiare cu privire la acest aspect, atit in privinta evolutiei veniturilor, cit si a cresterii preturilor postaderare", spune Horvath Istvan. Sociologul pune aceasta viziune pe seama accesului etniei la mass-media din Ungaria, care au detaliat deja despre consecintele integrarii din tara vecina. Sondajul a fost realizat in perioada 20 noiembrie - 4 decembrie 2006, pe un esantion de 1.043 de persoane care s-au declarat ca avind limba materna maghiara si etnia maghiara, din 77 de localitati (rurale si urbane) din Transilvania.
Autor: DIVERS - www.divers.ro

"Cintecul deportatilor" germani in URSS, intonat dupa 62 de ani
RESITA - Deportarea etnicilor germani in fosta URSS, la 18 ianuarie 1945, a fost marcata saptamina trecuta, la Resita, printr-o intilnire a supravietuitorilor de atunci, organizata la sediul Bibliotecii Germane "Alexander Tietz", transmite Rompres.
Din judetul Caras-Severin au fost deportate, in anul 1945, aproape 10.000 de persoane, din care mai traiesc aproape 200 de etnici germani. Conform celor prezenti la intilnire, 30 la suta dintre cei care au fost deportati s-au stins departe de cei dragi, iar familiile lor nici nu au fost anuntate ca au murit.
Ei au povestit cum frigul a fost cel mai cumplit de suportat, urmat de foamete. Unul dintre invitati a spus ca, dupa deportare, avea doar 36 de kg, la 26 de ani.
Cei care au avut de indurat deportarea si-au amintit ca pe 15 ianuarie au fost luati din case si dusi pe locul unde in prezent se afla Liceul Teoretic Diaconovici-Tietz din Resita, iar pe 18 ianuarie au fost imbarcati spre Rusia, unde au ajuns pe 22 ianuarie.
"Cintecul Deportatilor" a fost intonat de toti cei prezenti la intilnirea de la Resita, sositi din judetul Caras-Severin si din Hunedoara. Apoi, participantii la manifestare s-au deplasat la Biserica romano-catolica "Maria Zapezii", unde s-a tinut un recviem. In final, au fost depuse coroane si flori la "Monumentul deportatilor" din Parcul "Carasana".
Intilnirea a fost organizata de Forumul Democratic al Germanilor din Caras-Severin, Asociatia Fostilor Deportati in URSS din judet si Asociatia Germana de Cultura si Educatie a Adultilor din Resita.
Autor: DIVERS - www.divers.ro

Dar nemtii nostri unde sunt?
=====
Dar nemtii nostri unde sunt? (II)
=====

Uniunea Mondiala a Ungurilor s-a aliat cu organizatii teroriste

22.01.2007 Una dintre organizatiile care agita spiritele din Transilvania prin actiuni de sustinere a idealurilor revizioniste ale maghiarilor, dar care a fost mai putin mediatizata in ultima vreme, este Uniunea Mondiala a Ungurilor (UMU), condusa de inginerul clujean Patrubany Miklos. Ea militeaza pentru anularea Tratatului de la Trianon si reinfiintarea Ungariei Mari.

Pentru aceste „idealuri“ se aliaza inclusiv cu organizatii teroriste din Asia Centrala, aflate pe lista neagra a serviciilor secrete americane.

Formatiunile teroriste ungare vânate de armata chineza, de serviciile secrete rusesti, precum si de cele americane au fost alese de liderii UMU drept aliati „in lupta lor dreapta pentru reintregirea patriei“, incheind tratate de colaborare cu acestea.

Una dintre organizatiile care agita spiritele din Transilvania, prin actiuni de sustinere a idealurilor revizioniste ale maghiarilor, dar care a fost mai putin mediatizata in ultima vreme, este Uniunea Mondiala a Ungurilor (UMU), condusa de inginerul clujean Patrubany Miklos. Ea militeaza pentru anularea Tratatului de la Trianon si reinfiintarea Ungariei Mari. Pentru aceaste “idealuri” se aliaza inclusiv cu organizatii teroriste din Asia Centrala aflate pe lista neagra a Serviciilor secrete americane.

Structura, cu rol major in extinderea si ascensiunea ideilor nationaliste pe scena politica central-europeana, functioneaza ca un ONG si se pretinde a fi continuatoarea Consiliului National al Maghiarilor infiintat, dupa 1848, la Paris de elita revolutionara maghiara. Organizatia dispune de structuri institutionalizate permanente (Oficiul UMU, Biroul de organizare a intâlnirilor mondiale ale maghiarilor, „Conferinta pentru limba materna“, Academia „Szent Laszlo“, Fundatia „Serviciul caritativ ungar“, „Societatea pentru mass-media maghiara din afara patriei“ etc.).
Patrubany Miklos a fost ales in fruntea UMU in anul 2000, iar de atunci a actionat in vederea acordarii dublei cetatenii maghiarilor din afara granitelor Ungariei, in scopul gasirii de solutii pentru obtinerea autonomiei maghiarilor din teritoriile pierdute de Ungaria dupa Primul Razboi Mondial si pentru a arata opiniei publice internationale ca
limba vorbita de etrusci este o forma arhaica a maghiarei.

Legaturi strânse cu Forumul Uigur
Patrubany a initiat legaturi cu Forumul Uigur, organizatie a separatistilor din nord-vestul Chinei, suspectata de terorism, scopul colaborarii fiind acela „de a descoperi trecutul istoric comun al celor doua popoare“. Relatiile dintre cele doua organizatii au ridicat insa multe semne de intrebare, deoarece anumite documente emise de Congresul american descriu activitatea terorista a gruparilor separatiste uigure.
Primele actiuni cu accente teroriste, in care au fost implicati uigurii, au fost semnalate in deceniul trecut in provincia Xinjiang. Serviciile secrete occidentale au identificat militanti uiguri in tabere de antrenament ale unor organizatii teroriste din Afganistan si Iran. Totodata, Ambasada SUA din Beijing a remis, in urma cu câtiva ani informatii potrivit carora organizatia uigura a planificat un atac terorist impotriva misiunii diplomatice a SUA in Kirghizstan.

Americanii, interesati de relatia Uniunii cu asiaticii
Uigurii si-au constituit organizatii si in Europa, in Belgia activând sub numele „Asociatia Uigura“, in Anglia „Uniunea Tinerilor Uiguri“, iar in Olanda „Casa Uigura“.
Legaturile dintre Patrubany Miklos si Forumul Uigur par a fi model pentru reprezentantii Consiliului National al Secuilor, care in prima parte a acestui an au demarat negocieri in vederea realizarii unui acord de colaborare cu organizatia uigurilor. Documentul a fost semnat la München, in luna iunie 2006, de Jozsef Csapo si Attila Tulit din partea secuilor, iar in numele Forumului Uigur si-au dat semnatura Perhet Muhammet si Umit Ramit. Colaborarea dintre CNS si uiguri a atras atentia Directiei de Investigare a Infractiunilor de Crima, iar CIA, principalul serviciu secret al SUA, a cerut autoritatilor române date despre aceasta asociere.

Activitate antiguvernamentala la Budapesta
Patrubany Miklos s-a mai remarcat in ultimii ani prin implicarea in organizarea mai multor manifestatii in capitala ungara, indreptate impotriva actualului guvern ungar. Organizatia condusa de Patrubany Miklos nu a lipsit nici de la actiunile extrem de violente din aceasta toamna de pe strazile capitalei ungare, soldate cu numeroase victime. Membrii acestei grupari au incercat sa profite de ocazie pentru a striga sloganuri nationaliste, expresie a frustrarilor maghiare dupa Tratatul de la Trianon. Inginerul clujean de etnie maghiara s-a numarat si printre principalii invitati ai editiilor din 2003 si 2004 ale taberelor de indoctrinare si propaganda, organizate de structura nationalista „Miscarea tinerilor din cele 64 de Comitate“. Aici, presedintele UMU, impreuna cu sute de nostalgici ai „Ungariei Mari“ au incercat sa gaseasca solutii pentru combaterea efectelor Trianonului asupra natiunii maghiare.

Natiunea maghiara, una si indivizibila
Uniunea Mondiala a Ungurilor, impreuna cu organizatiile ungare neorevizioniste „Miscarea de Tineret 64 Comitate“ si „Miscarea pentru o Ungarie mai Buna“, catalogate de autoritatile din tara vecina ca fiind nationalist-extremiste, au pregatit in 15 decembrie 2002, la Budapesta, o demonstratie de protest ca urmare a faptului ca primul-ministru de atunci al Ungariei, Peter Medgyessy, a sarbatorit impreuna cu seful guvernului român aniversarea zilei de 1 Decembrie. Organizatorii miscarii au declarat ca „‘natiunea maghiara este una, si indivizibila“, din acest considerent trebuie sa protesteze fata de toate incercarile de trasare a unei linii de demarcatie intre maghiari.

Provocari grave in Tinutul Secuilor
In contextul „Marii Adunari Secuiesti“ din 15 martie 2006, Patrubany a intentionat sa aprinda spiritele printr-o diversiune de proportii. El ar fi alertat opinia publica interna si internationala ca autoritatile române au concentrat in zona Harghita importante efective militare si tehnica de lupta pentru a-i intimida pe organizatorii manifestarii. Aceste informatii s-au dovedit insa a fi total false, fapt care a aratat ca seful UMU nu a urmarit altceva decât sa creeze si apoi sa speculeze tensiunile etnice. Directiile de actiune ale acestor persoane atasate ideii de reunificare a natiunii maghiare, care actioneaza, atât din exterior cât si din interior, nu sunt noi. Ele au fost elaborate cu multe decenii in urma si vizeaza agresarea României in trei etape. Prima este subminarea economica, a vietii politice, culturale si sociale, precum si a imaginii exteme a tarii, a doua consta in demararea unei campanii puternice de acuze la adresa României, iar ultima vizeaza o criza gen Kosovo.

Intrarea României in UE, o infrângere
Seful organizatiei din Sfântu-Gheorghe (Covasna) a Uniunii Civice Maghiare Zoltan Gazda s-a declarat dezamagit de faptul ca intrarea României in comunitatea europeana nu a adus cu sine si materializarea „visului maghiarilor” din zona: autonomia teritoriala a asa-zisului Tinut Secuiesc. In aceste conditii, Gazda a apreciat aderarea României la UE ca fiind „o infrângere”. Discursul plin de regrete al liderului nationalist ungur se explica prin aceea ca majoritatea organizatiilor maghiare din România, au facut toate eforturile posibile pentru ca aderarea tarii noastre la UE sa fie conditionata de acordarea autonomiei teritoriale zonei locuite majoritar de etnici unguri.

http://www.gardianul.ro/2007/01/22/actualitate-c24/uniunea_mondiala_a_ungurilor_s_a_aliat_cu_organizatii_teroriste-s89147.html

Aromânii au fost si sunt români
=====
Aromanii au fost si sunt romani
=====

Zece organizatii iredentiste lupta in România pentru Ungaria Mare
O lista in atentia serviciilor secrete
09.01.2007 Un numar insemnat de organizatii maghiare cu caracter revizionist si iredentist desfasoara activitati in intregul Bazin Carpatic in vederea refacerii Ungariei Mari si care se declara impotriva Uniunii Europene

Aceste organizatii au simpatizanti in judetele cu populatie majoritar maghiara din Transilvania unde desfasoara actiuni cre vizeaza anularea caracterului national unitar al statului romån, diminuarea suveranitatii in regiunile locuite de maghiari, discreditarea Romåniei, obtinerea autonomiei pe trei nivele: cultural, administrativ si teritorial etc.

Printre aceste organizatii se numara: „Miscarea Tinerilor din cele 64 de Comitate“ (HVIM); „Tinerii Maghiari din Ardeal“ (EMI); „Tinerii Maghiari Uniti“ (TMU); „Legiune a Secuiasca“; „Societatea Trianon“; „Descalecarea 2000“; Miscarea de dreapta pentru Ungaria a Tneretului“; „Comitetul de Initiativa Bolyai“; Consiliul National al Maghiarilor din Transilvania“ (CNMT); „Uniunea Civica Maghiara“ etc

Aceste organizatii incearca popularizarea ideilor lor si prin zecile de situri crerate special pe Internet



Activitatile cu caracter nationalist-revizionist care vizeaza negarea caracterului national-unitar al statului român, pregatirea conditiilor pentru diminuarea suveranitatii acestuia in zone locuite compact de comunitati etnice minoritare, subminarea activitatii si autoritatii unor institutii legale ale statului in aceste zone, discreditarea tarii noastre in relatiile cu institutiile euroatlantice, discriminarea pe criterii etnice si sustinerea unor initiative separatiste care aduc atingere integritatii teritoriale a Romåniei s-au intensificat in ultima perioada cu precadere in Transilvania. Organizatii, ai caror membri viseaza inca la Ungaria Mare, desfasoara diverse actiuni de negare a granitelor actuale ale României, stabilite prin tratatele internationale. Va prezentam câteva dintre organizatiile care flutura steagul nationalismului maghiar in Ardeal.

Una dintre cele mai active organizatii cu caracter revizionist si iredentist care actioneaza la nivelul intregului Bazin Carpatic este „Miscarea Tinerilor din cele 64 de Comitate“ (HVIM).

Organizatia, condusa de Toroczkai Laszlo, originar din Voivodina, a fost fondata in 2001 dupa modelul organizarii administrativ-teritoriale a fostului regat ungar. HVIM are drept scop refacerea Ungariei Mari, declaråndu-se impotriva Uniunii Europene deaorece procesul de integrare a Ungariei in aceasta structura ar duce la pierderea identitatii natiunii maghiare. Miscarea a fost implicata ca organizator sau participant la diverse proteste care au avut loc in capitala Ungariei, solicitånd revizuirea Tratatului de la Trianon. In fiecare an, in ziua de 4 iunie, data la care a fost semnat in 1920 acest tratat, sute de membri ai HVIM si alte câteva mii de simpatizanti ai miscarii marsaluiesc pe strazile Budapestei, scandând „Moarte Diktatului de la Trianon“. Participantii poarta in mâna câte o lumânare, iar in fata ambasadelor Frantei, României, Slovaciei etc. depun petitii in care reclama incalcarea drepturilor maghiarimii, cerând recunoasterea „dreptului la autoguvernare a natiunii spintecate de hotare“. HVIM este cunoscuta ca fiind si una dintre cele mai active organizatii cu caracter antisemit din Europa Centrala. Una dintre actiunile deschise impotriva evreilor a fost organizata de HVIM in 2004 la Szolonok, unde peste 400 de militanti au cerut anularea hotarârii prin care acest oras s-a infratit cu o localitate din Israel.

Miscarea Tinerilor din Cele 64 de Comitate organizeaza, in fiecare an in luna august, in statiunea Kismaros, din Ungaria, tabara „Magyar Sziget“ (insula maghiara), unde sute de nostalgici ai Ungariei Mari incerca sa gaseasca solutii pentru combaterea efectelor Trianonului asupra natiunii maghiare. Manifestarea se desfasoara sub lozincile „Vesszen Trianon!“ (Sa piara Trianonul), „Igazsagot magyarorszagnak“! (Dreptate pentru Ungaria), „Nem, nem soha!“ (Nu, nu niciodata), „Magyar vagyok, NEM Turisto!“ (Sunt maghiar, nu turist!)

In Transilvania, HVIM are peste 100 de simpatizanti, cei mai multi in judetele Bihor, Arad, Harghita, Covasna si Mures.

„Tinerii Maghiari din Ardeal“ (EMI) este o alta organizatie care s-a facut cunoscuta prin promovarea ideilor cu caracter neoiredentist. Una dintre actiunile organizate de EMI, care a declansat un adevarat scandal in România, a fost turneul de vizionare a filmului Trianon in mai multe localitati din Transilvania. In urma proiectiei filmului, Soos Sandor, presedintele EMI, s-a ales cu dosar penal pentru incalcarea OUG 31/2002, privind interzicerea organizatiilor si simbolurilor cu caracter fascist, rasist sau xenofob si a promovarii cultului persoanelor vinovate de savårsirea unor infractiuni contra pacii si omenirii, insa, in cele din urma, procurorii au dispus neincepeera urmaririi penale. EMI este organizatia care in vara anului 2003 a organizat maratonul literar cu operele grofului transilvanean Wass Albert, personalitate controversata, declarat criminal de razboi de catre autoritatile românesti. Scopul actiunii a fost de a sensibiliza opinia publica internationala cu privire la reabilitarea, in România, a lui Wass Albert, declarat criminal de razboi prin sentinta Tribunalului Poporului Cluj din 1946, dupa ce s-a stabilit ca a fost implicat in uciderea mai multor români si evrei.

Pe 4 iunie 2005, când s-au implit 85 de ani de la semnarea Tratatului de la Trianon, EMI o organizat la Institutul de Teologie Protestanta din Cluj o manifestare de comemorare a zilei in care Ungaria a pierdut o parte din teritorii.
Tot EMI a organizat, in luna august 2006, la Gheorgheni, impreuna cu „Tinerii Maghiari Uniti“, o copie fidela a taberei Magyar Sziget. Si aici, timp de trei zile, participantii au incercat sa gaseasca solutii pentru reunificarea natiunii maghiare. In cadrul discutiilor, participantii au putut asculta teoriile controversatei Eva Maria Barki, declarata pâna nu demult „persona non-grata“ de autoritatile române. Ea a vorbit despre felul in care si-au obtinut locuitorii regiunii Tirolul de Sud dreptul la autodeterminare. Barki le-a spus participantilor ca exemplul tirolez poate fi urmat si de maghiari deoarece „cine solicita acordarea dreptului la autodeterminare totala primeste autonomie“. La discutii au mai luat parte istoricul Vekov Karoly, care a prezentat procesul „Szoboszlay“, Garda Dezso, deputat UDMR, si Arus Zsolt, presedintele Scaunului Gheorgheni al Consiliului National Secuiesc.
„Tinerii Maghiari Uniti“ (TMU) a fost constituita in anul 2003 la Budapesta, de fosti membri din conducerea HVIM, care au parasit organizatia fiind nemultumiti de activitatea lui Toroczkai Laszlo. TMU desfasoara actiuni de promovare a traditiilor si obiceiurilor maghiarilor precum si de protejare a monumentelor istorice, in special in teritoriile pierdute de Ungaria prin tratatul de la Trianon. Organizatia condusa de Maurer Ozskar, originar din Voievodina, si Strahl Zoltan are relatii de colaborare foarte strânse cu EMI.

Legiunea Secuiasca, potrivit site-ului www. szekely.tk, a fost infiintata in anul 2002, in localitatea Palhalma din Ungaria, având ca scop apararea Tinutului Secuiesc.

Legiunea Secuiasca isi desfasoara activitatea pe teritoriul Republicii Ungare, iar in caz de nevoie si in afara granitelor tarii.
Alte organizatii cunoscute pentru activitatile cu caracter revizionist sunt Societatea „Trianon“, „Descalecarea 2000“, Miscarea de Dreapta pentru Ungaria a Tineretului.

Pe lânga organizatiile care desfasoara fatis actiuni revizioniste, in Transilvania au aparut mai multe miscari care au ca scop obtinerea de catre maghiari a autonomiei pe trei niveluri: cultural, administrativ si teritorial.

Comitetul de Initiativa „Bolyai“
este o miscare al carei principal scop este scindarea prestigioasei universitati clujene „Babes-Bolya“ si reinfiintarea universitatii cu predare in limba maghiara „Bolyai“. Liderii organizatiei Bodo Barna, Hantz Peter si Kovacs Lehel mai actioneaza pentru obtinerea autonomiei asa-zisului „Tinut Secuiesc“ si pentru reabilitarea criminalului de razboi Wass Albert. „Nu vom renunta la lupta pâna când nu va fi acceptata autonomia „Tinutului Secuiesc, nu se va solutiona problema invatamântului minoritatii maghiare din Ardeal si nu se va infiinta universitatea Bolyai, le-a dat asigurari Hantz Peter autonomistilor din Uniunea Civica Maghiara cu ocazia unei manifestari organizata de UCM in vara anului trecut in Harghita. Pentru a-si atinge obiectivele, reprezentantii CIB au elaborat un plan de actiune care se desfasoara dupa principiul „Unde este liniste, acolo nu se misca nimic“. In acest sens, CIB a organizat un sir de proteste in orasele Sfântu Gheorghe, Oradea, Cluj-Napoca, Satu-Mare, Gheorgheni si la Odorheiu-Secuiesc.

Consiliul National al Maghiarilor din Transilvania (CNMT), al carui
presedinte este episcopul Tokes Laszlo, militeaza pentru dobândirea autonomiei teritoriale a Transilvaniei Consiliul National Secuiesc, condus de Csapo Josef, isi propune sa realizeze autonomia teritoriala a judetelor Mures, Harghita si Covasna.

Uniunea Civica Maghiara este condusa de Szasz Jeno si se doreste a fi o alternativa la UDMR. Organizatia, care lupta pentru obtinerea autonomiei pentru toti maghiarii din Transilvania, a incercat sa se inscrie la Tribunal ca partid politic, dar a fost respinsa.

Un alt instrument prin care se incearca popularizarea ideilor revansarde si iredentiste este internetul. Zeci de situri au fost create, in altimii ani, pentru a raspândi ideile celor care spera in recuperarea teritoriilor pierdute dupa Trianon.
http://www.gardianul.ro/2007/01/09/important-c33/zece_organizatii_iredentiste_lupta_in_rom_nia_pentru_ungaria_mare-s88679.html

Cea mai mare comunitate de ucraineni din Romania

In comunele maramuresene Poienile de Sub Munte, Ruscova, Bistra, Rona de Sus, Crasna Viseului, Lunca la Tisa si Remeti, precum si in municipiul Sighetu Marmatiei traiesc 36.000 de ucraineni, adica peste 50 la suta dintre membrii acestei etnii din Romania. Marturiile arheologice atesta faptul ca inca din secolul al VI-lea, o populatie slava de rasarit s-a asezat pe actualul teritoriu al judetului, iar episcopul catolic Nicolaus Olahus ii mentioneaza pe pastorii ruteni printre minoritatile existente in Maramuresul secolului al XV-lea.
De altfel, satul Ruscova, cu populatie preponderant ucraineana, este atestat documentar in anul 1373, cand a fost intemeiat de ucraineanul Ivan Krevan, care l-a denumit Krevei.

Conflicte rasiale intre negri si hispanici

Doi tineri rusi au fost condamnati pentru atac motivat rasial

Aromanii vor statut minoritar Aromanii din Romania isi cer drepturile, iar Guvernul trebuie sa gaseasca solutii in acest sens. Ei anunta ca vor sa participe la alegerile din 2008 pentru a putea fi recunoscuti ca minoritate. (Iuliana Gatej)

Premiile maghiarilor din Romania Lectorii exclusi de la Universitatea „Babes-Bolyai” vor primi Premiul Julianus, trofeu pe care l-au obtinut in anii trecuti si fostul premier ungar Orban Viktor si episcopul reformat Tökés Lászlo.

Tanar rus condamnat pentru atacuri impotriva strainilor

SPIONAJUL UNGAR IN ROMANIA[2]
Cu ajutorul structurilor informative au infiltrat organizatiile politice, culturale si religioase ale cetatenilor romani de nationalitate maghiara si au constituit pe teritoriul Romaniei o veritabila "coloana a cincea". Serviciile de informatii ungare au lucrat cu multa vigoare in slujba doctrinei hungariste. Prin arma informatiei, s-a incercat anihilarea efectelor Tratatului de Pace de la Trianon, agitand pe la curtile celor mari fantasma ,,Ungariei Mari ", mitul "Coroanei Sfantului Stefan" si al "Regatului apostolic". Noul razboi declansat impotriva Romaniei, sub stindardul revizionismului, avand ca miza Ardealul, s-a desfasurat pe multiple planuri: politic, economic, cultural, ideologic, diplomatic si militar. Prin intermediul structurilor informative, autoritatile politico-militare ungare au infiintat structuri paramilitare, au folosit cu succes actiunile de propaganda, in care ungurii s-au dovedit a fi maestri, iar pentru obtinerea de informatii militare si politice s-au aratat dispusi sa conlucreze cu toti dusmanii Romaniei. In acest sens, au recrutat informatori, de regula, dintre oamenii de afaceri stabiliti in Romania, si au reusit sa obtina informatii de valoare prin intermediul agentilor speciali, profitand de slabiciunile statului roman pe planul apararii contrainformative. Au utilizat reteaua informativa - principala cale de obtinere a informatiilor, infiltrarea agentilor in mediile vizate, acoperirea identitatii agentilor proprii, jocurile operative, dezinformarea si, in mod deosebit, propaganda sustinuta si deosebit de agresiva la adresa Romaniei. Autoritatile horthyste au lucrat vreme de aproape doua decenii pentru recucerirea Transilvaniei de la romani. Ele s-au sprijinit iarasi pe puternicii momentului, in speta Germania hitlerista si Italia mussoliniana. Au trimis in teritoriul statului roman numerosi agenti, majoritatea mosteniti din fostele servicii de informatii austro-ungare, politisti, militari si jandarmi sub acoperire, elemente ale organizatiilor teroriste constituite special pentru a-i intimida sau neutraliza pe patriotii romani. Au recrutat si folosit, in functie de tintele vizate, indivizi din randul minoritatii maghiare din tarile vecine, indeosebi elite intelectuale, preoti si calugari (catolici), pastori reformati, invatatori sau profesori, ziaristi si avocati, medici si aristocrati. Acestora li s-au adaugat nenumarate organizatii de stat, asociatii neguvernamentale, culturale, sociale sau particulare, precum si numeroase partide politice si formatiuni paramilitare care aveau ca numitor comun, definitoriu, caracterul nationalist-sovin, revizionist si revansard. In sustinerea unei cauze pierdute au reusit sa angreneze si colaborationisti din randul romanilor, mai mult sau mai putin constienti de jocurile, in care s-au lasat antrenati. Nu au omis din sirul celor care au fost trimisi in avangarda, pe frontul nevazut, menajerele, bucataresele si servitoarele de etnie maghiara - curate, harnice si foarte pricepute in activitatile casnice. Cele mai des uzitate metode de recrutare a agentilor erau santajul si promisiunile atragatoare. Capeteniile politico-militare ale statului ungar au impins natiunea ungara in cel de-al II-lea Razboi Mondial, tot sub lozinca refacerii "Ungariei Mari", cu servicii de informatii construite dupa model german, pe fond consistente, dar ineficiente. Pentru realizarea programului revizionist au mobilizat armata, diplomatia, politica oficiala, diaspora si au apelat si utilizat "coloana a cincea" la construirea careia lucrasera aproape doua decenii. Au pierdut razboiul, nereusind sa refaca ,,Ungaria Mare", desi au pus in joc toate resursele, sacrificandu-si floarea tinerimii in stepele intinse ale Rusiei. Ungaria a avut, din nou, soarta statelor invinse, elitele lor politice fiind obligate, in conjunctura momentului, sa accepte aceasta soarta, tot in speranta ca se vor ivi alte vremuri, mai bune, pentru realizarea acelui vis himeric. Aceeasi soarta a avut, insa, si Romania, in pofida faptului ca dupa 23 august 1944 aceasta a intors armele impotriva Germaniei si s-a alaturat coalitiei Natiunilor Unite, fapt ce demonstreaza ca micile natiuni nu sunt decat pionii de pe tabla de sah a marilor Puteri. Dupa razboi, Ungaria a intrat in sfera de influenta sovietica, elitele sale politice s-au adaptat rapid la noua situatie, pentru supravietuirea ideii de stat ungar, iar in urma Tratatului de Pace de la Paris din 1947 Ungaria a fost redusa in granitele trianonice. In acest context, serviciile sale de spionaj au fost reorganizate dupa model sovietic si puse in slujba statului comunist, construit prin forta si persuasiune dupa modelul impus de Kremlin. Natiunea ungara a constientizat ruptura cu elitele sale politico-militare, incercand, prin forte proprii si in speranta unui ajutor din Occident, sa iasa din stransoarea chingilor unui sistem care le-a fost impus in pofida vointei sale. Sangeroasele evenimente din anul 1956 si reprimarea brutala a insurectiei de catre aliatul-ocupant i-au convins in mod special pe intelectualii unguri de nevoia cautarii altor solutii pentru reasezarea Ungariei in "noua ordine" instituita prin intelegere intre sovietici si aliatii occidentali. Dupa acest moment, plin de invataminte tragice, noile elite politice, reformate in spirit sovietic, au acceptat, tacit, un regim comunist care a construit structuri informative si represive pentru a determina natiunea ungara sa se aseze "in ordine" si sa astepte, cu calm, alte vremuri "mai bune".
http://www.cuvantul-liber.ro/articol.asp?ID=26564
=====
SPIONAJUL UNGAR IN ROMANIA
Structurile informative, reorganizate si cu sprijin din partea regimului similar din Romania, au fost reformate sub sintagma "Securitatea Statului" si puse in slujba regimului comunist. Tacit, acestea au lucrat pentru natiunea ungara, rezistand cu greu, printr-o diplomatie mostenita din vremea ducelui Arpad, presiunilor si cerintelor tutorelui sovietic, insa n-au incetat sa "cerceteze" spatiul statului roman, intrucat deviza privind credinta in Dumnezeu, patrie si reinvierea Ungariei Mari n-a fost abandonata. In perioada postbelica, desi Romania si Ungaria au fost integrate (in fapt, internate) in acelasi "lagar", actiunile serviciilor de informatii ungare au urmarit cu perseverenta si cu obstinatie realizarea vechiului vis hungarist - refacerea "Ungariei Sfantului Stefan". In acest scop, au sprijinit constituirea unor nuclee de rezistenta care vizau rasturnarea puterii de stat romanesti in Transilvania si au incercat sa desfasoare un spionaj total impotriva Romaniei. Acesta s-a conjugat cu actiuni destabilizatoare, propagandistice si de alimentare a sentimentelor nationalist-sovine si revizioniste in randul etnicilor maghiari. Informatiile cautate cu obstinatie vizau indeosebi domeniul militar, starea de spirit a populatiei si situatia invatamantului cu limba de predare maghiara. Concomitent, serviciile de informatii ungare s-au implicat masiv in justificarea politicii oficiale a statului ungar in problema Transilvaniei, inclusiv in falsificarea istoriei acestui stravechi pamant romanesc. Documente care au consemnat evenimentele din decembrie 1989 din Romania semnaleaza, firav, prezenta unor cadre si agenti unguri, care au patruns in teritoriul statului roman, au participat la aprinderea "scanteii", dupa care au intrat in anonimatul profesionistilor acestei meserii. Schimbarile politice intervenite in Europa centrala si de Est incepand cu anul 1989, soldate cu prabusirea regimurilor comuniste, au condus la modificarea "in bine" a relatiilor dintre cele doua state, insa au redeschis competitia dintre marile puteri apusene pentru spatiul controlat de sovietici in perioada razboiului rece. Noile autoritati politico-militare ungare, in randul carora au fost primiti, in spirit democratic, si urmasi ai celor care au condus destinele Ungariei in perioada interbelica si au creat multe suferinte statelor vecine, s-au adaptat la situatie. Ele nu au distrus fondul structurilor informative intretinute in perioada razboiului rece, insa le-au reformat, le-au retusat cadrul de organizare si functionare dupa modele actuale, utilizate in state democratice, si le-au refacut imaginea in fata opiniei publice. Intelepciunea de care au dat mereu dovada in situatii aparent fara iesire a fost si in acest context sfetnicul cel bun, elitele lor politice, indiferent ca se situeaza mai la stanga sau mai la dreapta spectrului politic, sunt constiente ca fara informatie statul ungar isi pierde puterea, devine tinta, iar natiunea este lasata la discretia amenintarilor si agresiunilor potentiale, atat din interior, cat si din afara. Noua arhitectura de securitate a spatiului euroatlantic i-a asezat pe romani si pe unguri in aceeasi alianta politica si militara (NATO), iar nu peste mult timp, Romania urmeaza sa fie, alaturi de Ungaria, membra a Uniunii Europene. Astfel au fost create conditiile pentru lepadarea resentimentelor trecutului, pentru cunoasterea reciproca si pentru reconceptualizarea relatiilor de buna vecinatate, alterate vreme de un mileniu, insa rolul de "cordon sanitar" intre Europa occidentala si Rusia, rezervat Romaniei, a reaprins nationalismul sovin, iredentismul, revizionismul si separatismul, intretinute de cercuri interesate de alterarea relatiilor de buna vecinatate. Acesta apare astazi sub forma asa-numitului "transilvanism", o diversiune care are acelasi fundament doctrinar: ideea de " Ungaria Mare". Apelul la istorie este absolut necesar pentru a cunoaste radacinile spionajului ungar si modul in care "arma informatiei " a reusit sa faca dintr-un popor asiatic, aflat in "cautare de patrie ", un popor european, cu o patrie cu nucleu asumat, dar cu margini inca disputate cu vecinii. De aceea, reeditarea lucrarii Spionajul ungar in Romania (Origini, evolutie si actiuni pe spatiul romanesc), elaborata de doi cercetatori iscusiti ai domeniului, respectiv, Traian Valentin Poncea si Aurel Rogojan, intregeste nevoia de cunoastere a fortei informatiei in relatiile dintre state si intre natiuni. Informatiile puse la dispozitia cititorului reprezinta, desigur, puncte de vedere ale autorilor, dar si un stadiu al cercetarii si cunoasterii, fapt pentru care unele limite sunt inerente. Autorii incearca sa faca o evaluare a activitatii serviciilor de spionaj ungare, insa sunt constienti de dificultati, stiind ca autoritatile politico-statale de la Budapesta, mai ales "dupa Trianon", indiferent sub ce culoare politica s-au prezentat, au controlat strict informatiile care au privit securitatea statului, facandu-le publice doar atunci cand au avut un mare interes, ori au fost "accidental" deconspirate. De aceea, autorii nu au pretentia de a scrie o istorie a serviciilor de informatii ungare, intrucat constientizeaza faptul ca aceasta nu poate fi scrisa decat pe baza de documente. Multe izvoare raman inchise pentru vecie, iar retinerile sunt tipice pentru cunoscatorii razboiului pe frontul secret, care este permanent, indiferent daca intre diriguitorii de destine se face pace consemnata prin tratate sau conventii. Natiunea este capabila sa confere valoare sociala informatiilor. Puterea politica violenta sau ineficienta le confera acestora culoarea, insa tenta si chenarul sunt apanajul "centrelor de putere" care mentin statul in "sfera de influenta ".
http://www.cuvantul-liber.ro/articol.asp?ID=26574

SPIONAJUL UNGAR IN ROMANIA

Editura "Elion" din Bucuresti (tel./fax 021 211.32.60) a publicat remarcabila lucrare "Spionajul ungar in Romania", in elaborarea de temeinica, tinuta academica a prof. univ. Traian-Valentin Poncea, doctor in stiinte istorice al Universitatii "Babes-Bolyai", si a reputatului specialist al genului, generalul de brigada (r) Aurel I. Rogojan. Cartea se constituie intr-o replica la afrontul pe care revizionistii unguri si exponentii lor din Romania l-au adus natiunii ospitaliere romane si Constitutiei patriei de adoptie, solicitand secesiunea. Ungurii au fost, de la venirea lor in Europa, un neam aprig in razboaie, au crezut in razboaie, dar le-a lipsit patria, pe care au dobandit-o in detrimentul altora, folosind forta, diplomatia si informatia, combinate maiestrit cu raptul, teroarea si aliantele matrimoniale. Ei sunt singurul popor asiatic care a reusit sa treaca Muntii Carpati si sa se europenizeze, la faurirea noii identitati lucrand, mai mult sau mai putin vizibil, germanii, italienii, francezii, slavii si romanii. Ungurii au preluat multe elemente din firea acestora, dar si-au pastrat de-a lungul istoriei darzenia, siretenia si incapatanarea de a fi deasupra altora, de a-i manevra si de a-i stapani. Asezandu-se cu forta in Panonia si in interiorul arcului carpatic, au creat de la inceput un stat polietnic care incorpora cu forta popoare de rase, limbi si religii diferite. Toate acestea au contribuit, in timp, in forme mai mult sau mai putin vizibile, la formarea asa-numitei "natio-hungarica", recunoscuta, laudata de centrele de putere care au reusit sa o canalizeze pentru a-si realiza propriul interes, sau hulita de vecinii care au fost deposedati sistematic de resurse si de simboluri. Ungurii au avut o ura ancestrala impotriva romanilor (valahii) care, de nevoie, le-au recunoscut puterea, dar nu si forta spiritului construit si asumat prin metamorfozare in functie de conjuncturi, pe fundamentul careia au exprimat mereu tendinta de a "dobandi patrie" si a-si asigura marirea prin dominarea altora. Spre deosebire de romani, care au fost nevoiti multe veacuri sa ramana anonimii istoriei si sa creeze, printr-o permanenta lupta de supravietuire, un stat de necesitate europeana, ungurii si-au creat o faima chiar de la venirea lor in Europa. insa, percepand devreme ca au ajuns la capatul drumului lor "pe calea soarelui apune" si al puterilor, s-au pus sub obladuirea unui centru de putere, respectiv papalitatea, si au creat un stat de faima europeana, a carui ascensiune a fost stopata tot de popoare asiatice, cu acelasi spirit razboinic. Relatiile dintre romani si unguri au fost situate la interferenta cunoasterii reciproce cu folosirea fortei. Ele s-au definit, concomitent, ca relatii intre state si relatii intre popoarele pe fundamentul carora s-au cladit cele doua natiuni. De aceea, de-a lungul vremurilor au cunoscut multe momente de tensiune, datorate, in primul rand, modalitatilor diferite de percepere a relatiilor de buna vecinatate. Romanii, bastinasi, avand psihologia statorniciei si a dreptului la mostenire din stramosi, au avut pamant si n-au voit sa-l cedeze ,,de buna voie "; ungurii, cu psihologia popoarelor de stepa, vesnic in cautare de patrie, l-au ravnit si au vrut sa-l ia prin siretenie sau prin forta. Luminile si umbrele acestor relatii atipice pentru arealul Europei pot fi relevate doar daca se investigheaza istoria nevazuta a relatiilor interstatale, concomitent cu cele interumane, in care forta cunoasterii, a informatiei, s-a aratat, in timp, a fi mai puternica de multe ori decat forta militara. Vecinatatea dintre cele doua popoare a fost viciata atat de formele statalitatii pe care le-au creat si au fost capabile sa le intretina, cat si de simbolurile la care s-au raportat. In multe momente, consemnate de istoria scrisa mai mult prin pana cronicarilor, pe care ungurii au stiut sa-i cultive si sa-i foloseasca, aceasta a atins forme atipice, critice, uneori paroxistice, peste care capeteniile lor politico-militare au incercat sa astearna valul uitarii. Indemnati de papalitate si de alte, "state de dominatie ",- dar si manati de dorinta de a-si mari patria, ostile regatului Ungariei, au navalit in nenumarate randuri la rasarit si sud de Carpati, iar iscoadele lor, ascunse de multe ori in roba calugareasca apuseana, au penetrat informativ spatiul romanesc. Capetele lor incoronate s-au aliat cu voievozii romani numai cand s-au simtit in primejdie si au avut nevoie de bratul inarmat al romanilor, insa de cele mai multe ori i-au tradat, aliindu-se cu cei puternici, pentru a-si proteja propriul interes. Statul apostolic ungar, misionar prin excelenta, pe tronul caruia papalitatea a asezat si a doborat multe capete incoronate, la inceput nativi, apoi alogeni, a sucombat la mijlocul secolului XVI sub loviturile nimicitoare ale spahiilor si ienicerilor Sublimei Porti, disparand din istorie vreme de mai multe veacuri. Intrand, la randul lor, sub stapanirea altora si fiind privati de resurse si de forta militara, ungurii au devenit constienti ca vor supravietui ca natie prin arma informatiei, de aceea si-au pus mintile in lucrare pentru supravietuirea natiei, speculand mereu momentele favorabile refacerii regatului apostolic. Elitele lor, in care au intrat, in timp, europeni nativi, au acceptat stapanirea paganilor otomani si s-au lasat apoi stapanite de habsburgi numai din interesul supravietuirii ideii de "natio hungarica", inzestrata de papalitate cu o misiune cu aparenta crestina. Vreme de cateva secole au oscilat intre Occident si Orient. Prinsi la stramtoare, au plecat capetele in fala sultanilor, insa in ascuns n-au pregetat sa afirme ca sunt europeni pastoriti de papalitate, facand mereu si pe la portile celor mari si puternici apel la "trecutul glorios". Elitele lor politice n-au incetat niciodata sa gandeasca si sa lucreze, in taina sau pe fata, dupa imprejurari, la recucerirea teritoriilor stapanite in urma cu secole de statul feudal ungar. Atunci cand s-a ivit prilejul, capeteniile lor politice - baroni, grofi, inalti prelati - au reusit sa recastige faima si respectul patriei lor intr-o Europa macinata de conflicte, sub umbrela acelui dualism cu habsburgii, prin care au reinventat Ungaria si au salvat natia ungara de la pierire.
http://www.cuvantul-liber.ro/articol.asp?ID=26465
=====
N-au pregetat sa-i foloseasca in aceasta actiune de renastere pe secui, din care au facut unguri adevarati, apoi s-au folosit de elemente aristocratice, de intelectualitate, dar si de elemente obediente recrutate din randul celorlalte nationalitati ale imperiului construit ,,din petice". Marii lor barbati de stat au pus informatia in sprijinul revitalizarii Ungariei, ducand o politica de deznationalizare fortata a populatiilor nemaghiare din dubla monarhie. Insa, in contextul in care in Europa sud-estica s-au afirmat si au fost recunoscute natiunile care au incercat sa-si defineasca si sa-si apere patria in interiorul unor granite consfintite prin tratate internationale, i-au tradat si pe austrieci, demonstrand ca nici o natiune nu suporta stapani, indiferent daca acestia sunt milostivi sau opresivi. Relatiile conflictuale dintre unguri si romani au atins paroxismul in contextul in care romanii, pe care i-au considerat mereu doar ,,popor calarit ", au nazuit la realizarea unitatii nationale. Din acel moment, mai-marii Ungariei au trimis in interiorul statului roman o adevarata armata de spioni, majoritatea pe cai cvasilegale, sub acoperire comerciala (negustori, comis-voiajori, oameni de afaceri s.a.). Elitele lor politice, descendente, in marea majoritate, din vechea aristocratie ungara, dar si din urmasii unor fruntasi ai minoritatilor nationale, maghiarizati prin mijloace mestesugite in decursul timpului, au lucrat necontenit pentru contracararea manifestarilor spiritului national romanesc, au incercat prin cele mai variate mijloace sa impiedice afirmarea identitatii romanilor, pe care i-au prezentat la curtile celor puternici ca pe o rasa inferioara, menita doar sa le cultive pamanturile si sa le creasca turmele de animale. Pe acest fundal s-a nascut "doctrina hungarista", care a vizat, deopotriva, toate teritoriile care apartinusera odinioara regatului apostolic. Dupa crearea statului national roman, constienti ca acesta reprezenta un adevarat pericol pentru ideea de stat ungar, diriguitorii Ungariei au inceput o actiune conspirativa organizata impotriva acestuia, folosindu-se de rivalitatea dintre marile puteri europene ale timpului, pe care au stiut sa le speculeze utilizand, in primul rand, diplomatia si arma informatiei. Pe acest suport informational, atat baronii, cat si prelatii lor au initiat o politica ascunsa fata de statul national unitar roman, au sustinut cu argumente fabricate "iredentismul" si "revizionismul", au lucrat in permanenta pentru renasterea natiei ungare, aratandu-se dispusi sa realizeze acest tel indiferent de forma de stat si regimul politic pe care ar fi fost obligati sa le suporte. Insa, s-au manifestat, de cele mai multe ori, violent, netinand seama ca nu dispun de resursele necesare pentru a reinvia himericul regat apostolic. De aceea, au fost incoltiti de vecini puternici, care nu s-au lasat impresionati de strigatele si argumentele lor fabricate. Astfel, au devenit constienti ca trebuie sa-si cunoasca mai bine vecinii, din care facusera de-a lungul veacurilor adversari si nu prieteni. Ajungand, ei insisi, sub tutela straina, n-au fost lasati sa-si construiasca servicii de informatii puternice, fiind obligati sa caute mereu modele de forta, pe care le abandonau rapid, in functie de schimbarea raporturilor de putere in spatiul lor de interes strategic. Au apelat la toate statele "de dominatie" din Europa, cautand mereu un centru de putere sub tutela caruia sa-si realizeze visul de refacere a Ungariei Mari si au intrat din acest interes, in secolul XX, in doua conflagratii mondiale, mereu sub tutela celor puternici. In prima conflagratie, elitele lor politice au fost impinse de austrieci si de germani, sfarsind prin a fi aduse pe marginea prapastiei din care cei mai multi au crezut ca nu vor mai putea iesi. Au pierdut, astfel, puterea si marirea, au pierdut Transilvania, statul ungar fiind redus la spatiul ocupat initial de unguri in pusta, insa au nimicit marea floare a tinerimii romane din Ardeal, pe care au transformat-o in "carne de tun". Regimul bolsevic, instaurat la sfarsitul primului razboi mondial sub conducerea lui Bela Kun si a unor elemente alogene, pentru care ideea de stat a fost mai puternica decat cea de natie ungara, a revitalizat doctrina hungarista sub forma proletara. Bolsevicii, care au creat, pentru scurt timp, "Ungaria Sfaturilor", au incercat sa cucereasca Transilvania cu ajutorul Moscovei bolsevice si sa o mentina in cadrul Ungariei comuniste. Salvarea Ungariei de bolsevism de catre Armata Romana si campania din anul 1919 a acesteia, soldata cu ocuparea Budapestei, au condus, cu acordul interesat al unor puteri occidentale, la o noua tensiune in relatiile dintre cele doua natii, alimentata de aceleasi elite violente. Regimul fascist condus de catre amiralul Horthy Miklos instaurat cu acordul tacit al unor puteri occidentale dupa terminarea primului razboi mondial, constient de slabiciunea fortei militare a Ungariei, a revitalizat doctrina hungarista, asezand Trianonul ca simbol al tragediei prin care au trecut ungurii. Pe fundamentul acestuia, noua putere politica, de esenta fascista, a inceput o "cruciada antiromaneasca", apeland, din nou, la diplomatie si la arma informatiei. In acest context, au fost puse bazele unor structuri de informatii si contrainformatii, care au lucrat sub deviza: "Cred in Dumnezeu. Cred in Patrie. Cred in reinvierea Ungariei milenare", adoptata ca fundament al politicii de stat. Prin intermediul acestora, au fost create birouri speciale de spionaj si de propaganda si s-a intretinut spiritul agresiv impotriva Romaniei. Actiunile politice, sustinute informational, au avut ca obiective recucerirea Transilvaniei, prin orice mijloace: politico-militare si diplomatice, spionaj, diversiune si terorism.
http://www.cuvantul-liber.ro/articol.asp?ID=26523

Moş Nicolae, bănuit de nazism
Figurinele reprezentându-l pe Moş Nicolae, aflate pe rafturi în magazinele germane, au fost imaginate de autor cu braţul drept ridicat spre cer. Gestul este însă interzis în Germania pentru că aduce cu salutul nazist, scrie "Bild". Reporterii publicaţiei au descoperit astfel de figurine cu Moş Nicolae Nazist în mai multe locuri din Germania, într-un centru comercial din Lahr, landul Baden-Wuerttemberg, sau la parfumeria Rossmann din Wernigerode, landul Sachsen-Anhalt. Un purtător de cuvânt de la firma producătoare a declarat că figurinele au fost retrase din motive de siguranţă, în urma unor proteste răzleţe. Numai că reprezentanţii centrului comercial din Lahr nu vor să renunţe la figurinele bărboase. Figurinele au fost distribuite în comerţ de către firma Haymann. Directorul executiv, Klaus Petzmeier, s-a declarat surprins "că o figurină Moş Nicolae care arată spre cer poate fi pusă în legătură cu salutul nazist".

“Antifascistii” germani sunt falimentari

MICHAEL RICHARDS SI-A CERUT SCUZE PUBLIC PENTRU COMENTARIILE RASISTE
Actorul Michael Richards, interpretul celebrului personaj Kramer din serialul de comedie "Seinfeld", si-a cerut scuze pe un post national de televiziune dupa ce a facut comentarii rasiste in timpul unui spectacol. Incidentul a avut loc in timpul unui spectacol live sustinut de Richards la un club de comedie din Los Angeles, Laugh Factory. Martorii spun ca Richards a facut comentarii rasiste pentru ca unele persoane de culoare din public faceau zgomot. In timpul spectacolului, actorul si-a pierdut cumpatul si a strigat "nu mai vorbiti!" dupa care a facut un comentariu rasist. Dupa ce din public s-au auzit cateva rasete nervoase, Richards s-a enervat mai tare si a dat drumul unei tirade de epitete rasiale la adresa unui spectator, adaugand: "Ei bine, m-ai intrerupt amice, asta se intampla cand intrerupi un alb". Izbucnirea lui Richards a starnit indignarea multor colegi de breasla. Printre acestia se numara fostul sau coleg Jerry Seinfeld, al carui nume a dat titlul serialului de comedie de succes in care Richards a jucat rolul lui Kramer care i-a adus celebritatea.
Luni, Richards, in varsta de 57 de ani, si-a cerut scuze pe postul national CBS in timpul emisiunii "Late Show with David Letterman". "Nu sunt rasist. Tocmai de aceea incidentul pare si mai nebunesc. Mi-am pierdut cumpatul pe scena", a spus Richards
http://www.transilvaniaexpres.ro/index.php?mod=articol&id_articol=34134

Scandal politic pe tema numarului de minoritari din echipa de fotbal a Frantei

Icoanele si crucile ar putea fi interzise in scoli.

O decizie care va fi luata saptamina viitoare de catre Consiliul National pentru Combaterea Discriminarii ar putea arunca România in focul unor vii dispute pe teme religioase, alimentind, in mod cert, si unele pozitii politice ale unor formatiuni care se revendica profund crestine, in spirit ori doctrina. E vorba de posibila interzicere a icoanelor si altor simboluri religioase in scoli, ceea ce ar marca intrarea noastra in era lui "politicallly correct" care a facut atitea valuri in lumea occi-dentala. Reprezentantii CNCD vor dec ...continuare

Premierul ceh regreta expulzarea etnicilor gemanilor in anii 40GOETTING – Premierul ceh Vladimir Spidla, prezent pe 29 iunie la o conferinta in Goetting (Austria), si-a exprimat regretul ca etnicii germani (din regiunea Sudet) au fost expulzati din Cehoslavacia pe baza decretelor Benes din 1945-1946, informeaza agentiile de presa internationale. Totusi, a adaugat el, “chiar daca astazi acceptam responsabilitatea morala pentru ceea ce s-a intamplat dupa cel de-al doilea razboi mondial, nu putem transfera aceasta responsabilitate pe teren juridic”, a spus Spidla. Aratind ca Praga nu intentioneaza sa ofere compensatii germanilor sudeti sau sa le restituie proprietatile confiscate pe baza acelor decrete, Spidla a declarat ca “din punct de vedere legal subiectul este incheiat”. El a adaugat ca declaratia de reconciliere ceho-germana din 1997 se aplica si relatiilor ceho-austriece, nefiind nevoie de un alt document asemanator. Cancelarul austriac Wolfgang Schuessel, prezent si el la conferinta a apreciat declaratiile lui Spidla ca fiind “un important pas inainte pe calea reconcilierii cu trecutul”.
http://www.divers.ro/cgi-bin/buletin_ro.py?id=124#600