Like/Tweet/+1
Ultimele subiecte
» TEXT ITINERARIU SEFARD DIN IMPERIUL OTOMAN IN TARILE ROMANE2Scris de Admin 26.08.17 22:37
» TEXT ITINERARIU SEFARD DIN IMPERIUL OTOMAN IN TARILE ROMANE1
Scris de Admin 26.08.17 22:36
» Comunitatea evreiască din Botoșani (2)
Scris de Admin 26.08.17 22:30
» Comunitatea evreiască din Botoșani (1)
Scris de Admin 26.08.17 22:30
» ITINERARIU SEFARD DIN IMPERIUL OTOMAN IN TARILE ROMANE (1)
Scris de Admin 26.08.17 22:19
» ITINERARIU SEFARD DIN IMPERIUL OTOMAN IN TARILE ROMANE (2)
Scris de Admin 26.08.17 22:18
» DESPRE ANTISEMITISMUL MAREȘALULUI ION ANTONESCU
Scris de Admin 04.08.17 23:54
» Romanizarea Romaniei 1940-44 legi antisemite, CNRomanizare
Scris de Admin 04.08.17 21:13
» ROMÂNIA LUI ANTONESCU ȘI LOGICA VIOLENȚEI(3): VIOLENŢA MILIT
Scris de Admin 05.03.17 11:01
» Anunțuri Administrative
Scris de Admin 25.02.17 20:07
IN ROMANIA[1]
Pagina 35 din 41
Pagina 35 din 41 • 
1 ... 19 ... 34, 35, 36 ... 41
IN ROMANIA[1]
Scris de Admin 13.02.06 23:24
Rezumarea primului mesaj :
IDEI CARE UCID
La iniţiativa preşedintelui României, în octombrie 2003 s-a instituit o prestigioasă comisie internaţională pentru a studia problemele legate de Holocaustul din România. Lucrările s-au desfăşurat sub preşedinţia onorifică a lui Elie Wiesel, laureat al Premiului Nobel pentru Pace. Cercetările au fost definitivate, concluziile au fost stabilite, eforturile depuse au fost subliniate cu recunoştinţă în alocuţiunile rostite de doi preşedinţi succesivi (Ion Iliescu şi Traian Băsescu). Statul român a comandat Editurii Polirom publicarea impresionantei lucrări. De aici încolo însă, un văl gros de tăcere se aşterne în presă peste această carte incendiară, încît nu mai ştii ce să crezi: lumea n-a citit-o, sau optează doar pentru aşteptarea prudentă?
Pe undeva, liniştea generalizată de azi – întreruptă ici şi colo de invectivele antisemiţilor – e justificată. Căci Raportul final al Comisiei Wiesel ne propune o abordare extrem de complexă, pe linia studierii mentalităţilor, a biografiei intelectualităţii române reprezentative, a istoriei evenimenţiale, cu numeroasele sale detalii tragice, a consemnării unor mărturii directe, de la “firul ierbii”, a unor acute dezbateri morale şi existenţiale asupra trecutului şi prezentului nostru, din secolele al XIX-lea şi al XX-lea. Numeroasele ipoteze lansate de unii studioşi pe cont propriu în ultimii zeci de ani şi combătute de alţi cercetători, legate de implicarea României în masacrul extins asupra evreilor, sînt astăzi pentru prima dată însumate şi asumate oficial, într-un document cu pondere istorică, politică, diplomatică şi (poate) economică.
Absolut impresionantă e mai ales organizarea logică, minuţioasă, temeinică, a materialului prezentat. Faptele sînt urmărite nu doar în momentul istoric al tragicei lor desfăşurări, ci luîndu-se în considerare întregul proces al cauzalităţii, de-a lungul deceniilor. Cum se poate ca oameni paşnici, blînzi şi inofensivi să se năpustească într-o bună zi asupra vecinilor sau concetăţenilor, să-i lovească, să-i jefuiască şi să-i ucidă? Răspunsul la o asemenea întrebare elementară ar trebui să conţină mai multe trepte de explicitare. Una din ele aşază la temelii complicitatea intelectualităţii reprezentative. Nume de frunte ale intelighenţiei româneşti, directori de conştiinţă ai poporului dezorientat şi-au pus în repetate rînduri puterea influenţei în slujba urii. Atunci cînd un om fascinant, inteligent, prestigios sau carismatic îţi repetă insistent că evreul de lîngă tine aparţine unei subcategorii umane care nu merită respect, riscul de a se face crezut e foarte mare. În loc să ne tot întrebăm “cum a fost cu putinţă?”, ar trebui să recitim intervenţiile publice ale numeroşilor intelectuali ai vremii. De la ideile care ucid şi pînă la crima efectivă era doar un singur pas – care a fost făcut cu frenezie.
- Ion Brătianu, om politic de frunte, refuză în 1866 acordarea de drepturi cetăţeneşti pentru evrei, în conformitate cu tratatele internaţionale, şi îi cataloghează ca fiind plaga socială a României: “Numai măsuri administrative puternice ne pot scăpa de această pacoste şi îi pot împiedica pe proletarii străini să ne invadeze ţara”.
- Cezar Bolliac, revoluţionar de la 1848, se plînge de parazitismul evreilor: “Este înspăimîntător, domnilor, să vezi extinderea de zi cu zi a acestei congregaţii funeste, dar mai înspăimîntător este că gîndeşti că nicăieri ea n-a prins rădăcini atît de adînci ca la noi”.
- Mihail Kogălniceanu, om de stat prestigios, intensifică în 1869 procesul de eliminare a evreilor din satele româneşti, lipsindu-i de mijloacele de existenţă: “Veţi vedea că Moldova e secată, suptă de cîrciumarii şi accizarii evrei; veţi vedea cum în Moldova un evreu intră în sat sărac lipit şi peste 2-3 ani iese cu capital mare, veţi vedea lipitorile satelor din Moldova”. Interpelat de guvernele democratice occidentale, politicianul român se prevalează orgolios de dreptul neamestecului în treburile interne: “Iată limbagiul ce l-am ţinut străinilor, am zis că noi nu recunoaştem puterilor străine dreptul să se amestece în afacerile noastre administrative din întru [din interior]".
- Bogdan Petriceicu Hasdeu, personalitate de talie enciclopedică, justifică în 1866 ura pe care evreii ar atrage-o asupra lor prin trei elemente: “tendinţa de a cîştiga fără muncă, lipsa simţului demnităţii şi ura contra tuturor popoarelor”.
- Vasile Conta, filosof recunoscut, afirmă în 1879 că intenţia evreilor este de a-i alunga pe români din România pentru a-şi stabili un stat pur evreiesc şi declară în Parlament: “Dacă nu luptăm contra elementului evreiesc, murim ca naţiune”.
- Vasile Alecsandri, poet român de frunte, atrage atenţia în 1879 asupra fanatismului religios al evreilor şi asupra caracterului ocult al acţiunii lor: “Patria lor este Talmudul! Puterea lor este fără de măsură, căci alte două puteri constituie temelia şi sprijinul său: francmasoneria religioasă şi aurul”.
- Ioan Slavici, prozator clasic ardelean, în lucrarea sa Chestiunea ovreilor din România (1878), îi caracterizează pe aceştia ca fiind o “boală” şi propune soluţia radicală, prefigurînd în mod surprinzător Holocaustul: “Ne rămîne doar ca, la un semn, să închidem graniţele, să-i sugrumăm, să-i aruncăm în Dunăre pînă la cel din urmă ca să nu mai rămînă nici sămînţă din ei”.
- A.D. Xenopol, istoric reputat, declară în 1902 că numai evreii botezaţi ar trebui să primească cetăţenia română, iar cei care nu s-au convertit încă ar trebui alungaţi din ţară.
- Nicolae Iorga, strălucită personalitate a istoriografiei româneşti, intelectual enciclopedic şi figură emblematică a politicii naţionale, îndeamnă în 1937 la izolarea evreilor în societate şi la mobilizarea generală împotriva elementului alogen: evreii “lucrează ca să aibă pentru ei, ca naţie năvălitoare, cît mai mult. Pînă şi în profesiunile libere, pînă şi în învăţămînt, în ştiinţă, în literatură, ca avocaţi, ca medici, ca arhitecţi, ca profesori, tot mai mulţi, cu filologii, cu ziariştii, cu poeţii, cu criticile lor, ei ne dau pur şi simplu afară din ţara noastră… Ei ne sugrumă bisericile, ne înlocuiesc moralitatea prin opiul ziaristic şi literar cu care ne incită. (…) Noi să ne organizăm pentru războiul conştiinţei şi al muncii. Să ne strîngem împreună unde mai sîntem. Şi să pornim la recîştigarea prin truda de fiecare zi şi prin perfecta bună înţelegere, prin ruperea de raporturi cu aceia care vreau să ne înlocuiască, şi să ne recucerim cele ce le-am pierdut. / Ei între ei, pentru ei, cum au vrut. Noi între noi, aşa să vrem!”.
- Octavian Goga, poet al unităţii naţionale (dar şi politician veros), înainte de a promova legile antisemite ce confiscau cetăţenia română şi drepturile civile cîtorva zeci de mii de evrei, se răfuia în 1935 cu mentalitatea şi moralitatea etniei minoritare: “Oameni care n-au loturi în cimitirele româneşti cred că pot să îndrume sufletul, impulsul material al gîndirii noastre, îşi închipuie că orice manifestare morală a noastră e patrimoniul lor, se ating de aceasta cu mîinile lor murdare, fac din rotativele lor pur şi simplu un mijloc de dărăpănare morală a societăţii româneşti”.
Iar apoi, cînd cuvintele şi-au atins ţinta, au venit faptele: Holocaustul din România. Au pierit de moarte violentă între 280.000 şi 380.000 de fiinţe umane.
http://193.226.7.140/~leonardo/n09/Laszlo1.htm
IDEI CARE UCID
La iniţiativa preşedintelui României, în octombrie 2003 s-a instituit o prestigioasă comisie internaţională pentru a studia problemele legate de Holocaustul din România. Lucrările s-au desfăşurat sub preşedinţia onorifică a lui Elie Wiesel, laureat al Premiului Nobel pentru Pace. Cercetările au fost definitivate, concluziile au fost stabilite, eforturile depuse au fost subliniate cu recunoştinţă în alocuţiunile rostite de doi preşedinţi succesivi (Ion Iliescu şi Traian Băsescu). Statul român a comandat Editurii Polirom publicarea impresionantei lucrări. De aici încolo însă, un văl gros de tăcere se aşterne în presă peste această carte incendiară, încît nu mai ştii ce să crezi: lumea n-a citit-o, sau optează doar pentru aşteptarea prudentă?
Pe undeva, liniştea generalizată de azi – întreruptă ici şi colo de invectivele antisemiţilor – e justificată. Căci Raportul final al Comisiei Wiesel ne propune o abordare extrem de complexă, pe linia studierii mentalităţilor, a biografiei intelectualităţii române reprezentative, a istoriei evenimenţiale, cu numeroasele sale detalii tragice, a consemnării unor mărturii directe, de la “firul ierbii”, a unor acute dezbateri morale şi existenţiale asupra trecutului şi prezentului nostru, din secolele al XIX-lea şi al XX-lea. Numeroasele ipoteze lansate de unii studioşi pe cont propriu în ultimii zeci de ani şi combătute de alţi cercetători, legate de implicarea României în masacrul extins asupra evreilor, sînt astăzi pentru prima dată însumate şi asumate oficial, într-un document cu pondere istorică, politică, diplomatică şi (poate) economică.
Absolut impresionantă e mai ales organizarea logică, minuţioasă, temeinică, a materialului prezentat. Faptele sînt urmărite nu doar în momentul istoric al tragicei lor desfăşurări, ci luîndu-se în considerare întregul proces al cauzalităţii, de-a lungul deceniilor. Cum se poate ca oameni paşnici, blînzi şi inofensivi să se năpustească într-o bună zi asupra vecinilor sau concetăţenilor, să-i lovească, să-i jefuiască şi să-i ucidă? Răspunsul la o asemenea întrebare elementară ar trebui să conţină mai multe trepte de explicitare. Una din ele aşază la temelii complicitatea intelectualităţii reprezentative. Nume de frunte ale intelighenţiei româneşti, directori de conştiinţă ai poporului dezorientat şi-au pus în repetate rînduri puterea influenţei în slujba urii. Atunci cînd un om fascinant, inteligent, prestigios sau carismatic îţi repetă insistent că evreul de lîngă tine aparţine unei subcategorii umane care nu merită respect, riscul de a se face crezut e foarte mare. În loc să ne tot întrebăm “cum a fost cu putinţă?”, ar trebui să recitim intervenţiile publice ale numeroşilor intelectuali ai vremii. De la ideile care ucid şi pînă la crima efectivă era doar un singur pas – care a fost făcut cu frenezie.
- Ion Brătianu, om politic de frunte, refuză în 1866 acordarea de drepturi cetăţeneşti pentru evrei, în conformitate cu tratatele internaţionale, şi îi cataloghează ca fiind plaga socială a României: “Numai măsuri administrative puternice ne pot scăpa de această pacoste şi îi pot împiedica pe proletarii străini să ne invadeze ţara”.
- Cezar Bolliac, revoluţionar de la 1848, se plînge de parazitismul evreilor: “Este înspăimîntător, domnilor, să vezi extinderea de zi cu zi a acestei congregaţii funeste, dar mai înspăimîntător este că gîndeşti că nicăieri ea n-a prins rădăcini atît de adînci ca la noi”.
- Mihail Kogălniceanu, om de stat prestigios, intensifică în 1869 procesul de eliminare a evreilor din satele româneşti, lipsindu-i de mijloacele de existenţă: “Veţi vedea că Moldova e secată, suptă de cîrciumarii şi accizarii evrei; veţi vedea cum în Moldova un evreu intră în sat sărac lipit şi peste 2-3 ani iese cu capital mare, veţi vedea lipitorile satelor din Moldova”. Interpelat de guvernele democratice occidentale, politicianul român se prevalează orgolios de dreptul neamestecului în treburile interne: “Iată limbagiul ce l-am ţinut străinilor, am zis că noi nu recunoaştem puterilor străine dreptul să se amestece în afacerile noastre administrative din întru [din interior]".
- Bogdan Petriceicu Hasdeu, personalitate de talie enciclopedică, justifică în 1866 ura pe care evreii ar atrage-o asupra lor prin trei elemente: “tendinţa de a cîştiga fără muncă, lipsa simţului demnităţii şi ura contra tuturor popoarelor”.
- Vasile Conta, filosof recunoscut, afirmă în 1879 că intenţia evreilor este de a-i alunga pe români din România pentru a-şi stabili un stat pur evreiesc şi declară în Parlament: “Dacă nu luptăm contra elementului evreiesc, murim ca naţiune”.
- Vasile Alecsandri, poet român de frunte, atrage atenţia în 1879 asupra fanatismului religios al evreilor şi asupra caracterului ocult al acţiunii lor: “Patria lor este Talmudul! Puterea lor este fără de măsură, căci alte două puteri constituie temelia şi sprijinul său: francmasoneria religioasă şi aurul”.
- Ioan Slavici, prozator clasic ardelean, în lucrarea sa Chestiunea ovreilor din România (1878), îi caracterizează pe aceştia ca fiind o “boală” şi propune soluţia radicală, prefigurînd în mod surprinzător Holocaustul: “Ne rămîne doar ca, la un semn, să închidem graniţele, să-i sugrumăm, să-i aruncăm în Dunăre pînă la cel din urmă ca să nu mai rămînă nici sămînţă din ei”.
- A.D. Xenopol, istoric reputat, declară în 1902 că numai evreii botezaţi ar trebui să primească cetăţenia română, iar cei care nu s-au convertit încă ar trebui alungaţi din ţară.
- Nicolae Iorga, strălucită personalitate a istoriografiei româneşti, intelectual enciclopedic şi figură emblematică a politicii naţionale, îndeamnă în 1937 la izolarea evreilor în societate şi la mobilizarea generală împotriva elementului alogen: evreii “lucrează ca să aibă pentru ei, ca naţie năvălitoare, cît mai mult. Pînă şi în profesiunile libere, pînă şi în învăţămînt, în ştiinţă, în literatură, ca avocaţi, ca medici, ca arhitecţi, ca profesori, tot mai mulţi, cu filologii, cu ziariştii, cu poeţii, cu criticile lor, ei ne dau pur şi simplu afară din ţara noastră… Ei ne sugrumă bisericile, ne înlocuiesc moralitatea prin opiul ziaristic şi literar cu care ne incită. (…) Noi să ne organizăm pentru războiul conştiinţei şi al muncii. Să ne strîngem împreună unde mai sîntem. Şi să pornim la recîştigarea prin truda de fiecare zi şi prin perfecta bună înţelegere, prin ruperea de raporturi cu aceia care vreau să ne înlocuiască, şi să ne recucerim cele ce le-am pierdut. / Ei între ei, pentru ei, cum au vrut. Noi între noi, aşa să vrem!”.
- Octavian Goga, poet al unităţii naţionale (dar şi politician veros), înainte de a promova legile antisemite ce confiscau cetăţenia română şi drepturile civile cîtorva zeci de mii de evrei, se răfuia în 1935 cu mentalitatea şi moralitatea etniei minoritare: “Oameni care n-au loturi în cimitirele româneşti cred că pot să îndrume sufletul, impulsul material al gîndirii noastre, îşi închipuie că orice manifestare morală a noastră e patrimoniul lor, se ating de aceasta cu mîinile lor murdare, fac din rotativele lor pur şi simplu un mijloc de dărăpănare morală a societăţii româneşti”.
Iar apoi, cînd cuvintele şi-au atins ţinta, au venit faptele: Holocaustul din România. Au pierit de moarte violentă între 280.000 şi 380.000 de fiinţe umane.
http://193.226.7.140/~leonardo/n09/Laszlo1.htm
Ultima editare efectuata de catre Admin in 05.04.14 9:29, editata de 5 ori
Admin- Admin
- Numarul mesajelor : 135929
Data de inscriere : 15/12/2005 -
135 de mii de evrei ucisi in Transilvania de Nord
Scris de Admin 22.06.06 19:54
135 de mii de evrei ucisi in Transilvania de Nord
Masacrati de Ungaria Mare135 de mii de evrei ucisi in Transilvania de NordToti
evreii maghiari care s-au nascut inainte de sfarsitul celui de-al
doilea razboi mondial, precum si mostenitorii lor, au dreptul la
subsidii lunare din partea Statelor Unite, ca "despagubire" pentru
"trenul cu aur" disparut, in conditii misterioase, in mai 1945. Despre
ce este vorba? La inceputul lunii mai 1945, un tren pazit de ofiteri SS
transporta spre Germania tone de aur, tablouri semnate de pictori
celebri, bijuterii si alte obiecte de pret. Prada de razboi fusese
jefuita de la evreii din Ungaria si Transilvania de Nord. O unitate de
soldati americani a interceptat "Trenul aurului". Din nefericire,
comoara a fost din nou jefuita. O soarta asemanatoare au avut obiectele
de pret apartinand evreilor trimisi la Auschwitz, inmagazinate la
Budapesta, disparute si ele fara urma. O parte din soldatii americani
participanti la aceste jafuri au fost prinsi si condamnati, dar
tezaurul nu a mai fost restituit proprietarilor in drept. Acum, dupa 60
de ani, Departamentul de Justitie din Statele Unite a publicat o scuza
oficiala pentru ceea ce numeste "comportarea nefireasca a unor soldati
americani".
In 1945, valoarea
obiectelor furate din "trenul aurului" a fost estimata la 50-200 de
milioane de dolari. In anul 2001, un grup supravietuitori ai
Holocaustului din Ungaria, stabiliti in SUA, au intentat, la Miami, un
proces statului american. Litigiul a fost rezolvat prin negocieri.
Intr-un comunicat al Departamentului de Justitie, dat publicitatii la
11 octombrie, se anunta: "Prin aceasta intelegere, Statele Unite cauta
sa ofere asistenta substantiala acelor maghiari supravietuitori ai
Holocaustului, care mai sunt inca in viata si pot fi considerati ca
stramtorati din punct de vedere financiar". "Asistenta" va consta in
plata tratamentelor medicale si, in unele cazuri, chiar a chiriei.
Expertii au estimat ca circa 10.000 de persoane ar putea beneficia de
aceste ajutoare. Majoritatea acestora traiesc astazi in Ungaria,
Statele Unite, Canada, Israel si Australia. Din pacate, acordul nu
face nici o referire la evreii din Transilvania de Nord, ocupata intre
anii 1940-1944 de unguri. Din randurile lor au pierit la Auschwitz
circa 135.000 de persoane! Moartea lor e inscrisa in paginile istoriei
Holocaustului din Ungaria, dar evreimea transilvaneana e trup din
trupul evreimii romane. Sa vedem cum s-au miscat rotile acestei istorii
tragice.
Nebunia fascista
La inceputul razboiului
din Rasarit in Ungaria Mare (incluzand Transilvania de Nord si
teritoriile cedate de Cehoslovacia si Iugoslavia) traiau 725.007 de
evrei. Ei reprezentau un procent de 4,94% din populatia tarii
(14.683.323 locuitori). 63.000 de evrei au murit inainte de ocuparea
Ungariei de catre armatele germane. Cei mai multi dintre acestia, circa
42.000 de militari in companiile de munca, au fost ucisi sau au murit
pe frontul din Rasarit; alti 20.000 au fost deportati in iulie august
1941 si masacrati la Kamenet-Podolsk, restul de 1000 fiind asasinati in
ianuarie-februarie 1942 la Bacska, Delvidek.
Adevaratul masacru al
evreilor unguri a avut insa loc sub ocupatia germana: 501.507 de
victime. Numai la Auschwitz, intre 15 mai si 8 iulie 1944, au fost
ucisi 440.000 de evrei deportati din Ungaria si Transilvania de Nord.
Cifre ingrozitoare, un masacru de neexplicat, savarsit de nazisti si
fascistii maghiari, intr-un moment in care armatele sovietice se
apropiau de granitele Ungariei, armatele americane si engleze inaintau
pe toate fronturile din vestul Europei si soarta razboiului era deja
jucata.
Istoricii s-au straduit
sa gaseasca motivele pentru care fascistii unguri s-au grabit sa
colaboreze cu atat zel cu Sonderkommando-ul lui Eichmann intru
exterminarea evreimii maghiare.
Nenorocul evreilor din
Transilvania de Nord a fost anexarea acestei regiuni, in 1940, la
Ungaria; asa a fost prinsa si parte din evreimea ardeleana intre rotile
exterminarii.
Ghetoizarea evreimii din Transilvania de Nord
Alungarea evreilor din
Transilvania de Nord si masarea lor in ghetouri, de unde au luat drumul
lagarelor de exterminare din Polonia, a fost precedata de doua
conferinte organizate de autoritatile maghiare, prima la Satu Mare (6
aprilie 1944) si a doua la Targu Mures (8 aprilie 1944), ambele sub
presedintia lui László Endre. Fusesera convocati responsabilii
judetelor si oraselor din nordul Transilvaniei si comandantii locali ai
Politiei si Jandarmeriei. Noul guvern al lui Sztojái Döme, instalat la
22 martie 1944, dupa ocuparea Ungariei de catre germani, a avut grija
sa dea o spoiala de legalitate ghetoizarii si deportarii evreilor
maghiari, emitand Decretul nr. 6163/1944. Ungaria fusese defalcata in
10 districte jandarmeresti si zone operationale. Expropierea averilor
evreiesti, ghetoizarea si exterminarea capatau aspectul unei adevarate
operatiuni militare. Transilvania de Nord constituia Zona Operationala
a II-a, formata din districtele jandarmeresti IX (cuprinzand judetele
Bistrita-Nasaud, Bihor, Cluj, Satu Mare, Salaj si Somes) si X
(cuprinzand asa zisul Tinut Secuiesc, cu judetele Mures-Turda, Ciuc,
Trei Scaune si Odorhei).
La conferintele de la
Satu Mare si Targu Mures a fost detaliat modul cum se va desfasura
"devreizarea". Ea a inceput in zorii zilei de 3 mai 1944, odata cu
arestarea si concentrarea evreilor din teritoriul Cluj si Targu Mures.
La "Campania de devreizare", coordonata de Ferenczy László, colonelul
Tibor Paksi-Kiss, lt.-col. Péterffy Jenö, au participat nu numai
unitati ale jandarmeriei maghiare, ci si civili, functionari si
profesori, dar si voluntari ai urii antisemite. Metodele de adunare a
evreilor difereau, la Cluj de pilda, cu o zi inainte, la 2 mai 1944, au
fost lipite afise, semnate de Lajos Hollossy-Kuthy, comandantul-adjunct
al Politiei. Operatiunea de concentrare a evreilor din Cluj si
imprejurimi a fost condusa de László Vasarhelyi, primarul orasului,
László Urban, comandantul Politiei, si de colonelul de jandarmi
Paksy-Kiss. SS-ul era si el prezent, prin Hauptsturmführer SS
Strohschneider, seful serviciilor germane de securitate locale. De
obicei ghetourile erau lasate in administratia unui consiliu evreiesc,
alcatuit din lideri locali. Din Consiliul evreiesc clujean faceau parte
Josef Fischer, rabinul Akiva Glasner, Josef Fenichel, Gyula Klein, Ernö
Marton, Szigmond Leb, Josef Moscovici, Dezso Hermann si rabinul Mozes
Weinberger (Carmilly-Weinberger). Tot in ghetoul din Cluj (din incinta
fabricii de caramizi "Iris") au fost adusi si evreii din Gherla, Borsa,
Huedin si din numeroase sate din imprejurimi. Principalele ghetouri au
fost infiintate la Cluj (circa 18.000 de evrei), Dej (cca 7800 evrei,
impinsi in padurea din afara orasului), Simleul Silvaniei (cca de 8500
de evrei din judetul Salaj, in incinta fabricii de caramiza "Klein" din
Cehei, si sub cerul liber); in judetul Satu Mare au fost infiintate
doua ghetouri, unul la Satu Mare (unde au fost ghetoizati 18.000 de
evrei) si al doilea la Baia Mare (cca 3900 de evrei au fost ghetoizati
la fabrica de sticla Koenig, iar restul de 2000 de evrei au fost
concentrati in grajdurile si pe terenurile din Valea Borcutului),
Bistrita (cca 6000 evrei ghetoizati la ferma Stamboli), Oradea (cel mai
mare ghetou din Ungaria, dupa cel din Budapesta, de fapt doua ghetouri,
primul cuprinzand 27.000 de evrei oradeni, localizat in cartierele din
jurul Pietei Mari si a sinagogii, al doilea cu cca 8000 evrei, adusi
din judetul Bihor si amplasat in curtea fabricii de cherestea Mezey),
Targu Mures (7380 de evrei inghesuiti intr-o fabrica de caramizi de pe
strada Koronkai), Reghin (4000 de evrei din Reghin, Gheorghieni,
Turda), Sfantu Gheorghe (850 de evrei locali si din judetul Trei Scaune
si Miercurea Ciuc), Sighetul Marmatiei (peste 12.000 de evrei,
majoritatea ultrareligiosi). Regulamente neomenesti reglementau viata
evreilor ghetoizati.
Conditiile de viata in
unele ghetouri erau ingrozitoare, inghesuiala, lipsa apei si a hranei,
torturile salbatice aplicate detinutilor, pentru a-i constrange sa
declare unde au ascuns aur, tablourile de valoare si bijuterii, sunt de
nedescris. Exista numeroase marturii ale barbariei comportamentului
unor jandarmi, politisti si functionari maghiari.
Evreii transilvaneni
n-au ramas multa vreme in ghetouri. Sonderkommando-ul lui Adolf
Eichmann si slujbasii sai locali au lucrat cu o fenomenala si criminala
eficienta pentru a-i deporta cat mai repede la Auschwitz. Majoritatea
evreilor transilvaneni ghetoizati au fost deportati in cursul lunii mai
si inceputul lunii iunie 1944. Ultimul transport a plecat din ghetoul
din Oradea la 27 iunie 1944.
http://www.ziua.net/mail.php?id=187059&data=2005-10-22&ziua=93bb6c29cc4a90db4740a9d5a5e2182a
Masacrati de Ungaria Mare135 de mii de evrei ucisi in Transilvania de NordToti
evreii maghiari care s-au nascut inainte de sfarsitul celui de-al
doilea razboi mondial, precum si mostenitorii lor, au dreptul la
subsidii lunare din partea Statelor Unite, ca "despagubire" pentru
"trenul cu aur" disparut, in conditii misterioase, in mai 1945. Despre
ce este vorba? La inceputul lunii mai 1945, un tren pazit de ofiteri SS
transporta spre Germania tone de aur, tablouri semnate de pictori
celebri, bijuterii si alte obiecte de pret. Prada de razboi fusese
jefuita de la evreii din Ungaria si Transilvania de Nord. O unitate de
soldati americani a interceptat "Trenul aurului". Din nefericire,
comoara a fost din nou jefuita. O soarta asemanatoare au avut obiectele
de pret apartinand evreilor trimisi la Auschwitz, inmagazinate la
Budapesta, disparute si ele fara urma. O parte din soldatii americani
participanti la aceste jafuri au fost prinsi si condamnati, dar
tezaurul nu a mai fost restituit proprietarilor in drept. Acum, dupa 60
de ani, Departamentul de Justitie din Statele Unite a publicat o scuza
oficiala pentru ceea ce numeste "comportarea nefireasca a unor soldati
americani".
In 1945, valoarea
obiectelor furate din "trenul aurului" a fost estimata la 50-200 de
milioane de dolari. In anul 2001, un grup supravietuitori ai
Holocaustului din Ungaria, stabiliti in SUA, au intentat, la Miami, un
proces statului american. Litigiul a fost rezolvat prin negocieri.
Intr-un comunicat al Departamentului de Justitie, dat publicitatii la
11 octombrie, se anunta: "Prin aceasta intelegere, Statele Unite cauta
sa ofere asistenta substantiala acelor maghiari supravietuitori ai
Holocaustului, care mai sunt inca in viata si pot fi considerati ca
stramtorati din punct de vedere financiar". "Asistenta" va consta in
plata tratamentelor medicale si, in unele cazuri, chiar a chiriei.
Expertii au estimat ca circa 10.000 de persoane ar putea beneficia de
aceste ajutoare. Majoritatea acestora traiesc astazi in Ungaria,
Statele Unite, Canada, Israel si Australia. Din pacate, acordul nu
face nici o referire la evreii din Transilvania de Nord, ocupata intre
anii 1940-1944 de unguri. Din randurile lor au pierit la Auschwitz
circa 135.000 de persoane! Moartea lor e inscrisa in paginile istoriei
Holocaustului din Ungaria, dar evreimea transilvaneana e trup din
trupul evreimii romane. Sa vedem cum s-au miscat rotile acestei istorii
tragice.
Nebunia fascista
La inceputul razboiului
din Rasarit in Ungaria Mare (incluzand Transilvania de Nord si
teritoriile cedate de Cehoslovacia si Iugoslavia) traiau 725.007 de
evrei. Ei reprezentau un procent de 4,94% din populatia tarii
(14.683.323 locuitori). 63.000 de evrei au murit inainte de ocuparea
Ungariei de catre armatele germane. Cei mai multi dintre acestia, circa
42.000 de militari in companiile de munca, au fost ucisi sau au murit
pe frontul din Rasarit; alti 20.000 au fost deportati in iulie august
1941 si masacrati la Kamenet-Podolsk, restul de 1000 fiind asasinati in
ianuarie-februarie 1942 la Bacska, Delvidek.
Adevaratul masacru al
evreilor unguri a avut insa loc sub ocupatia germana: 501.507 de
victime. Numai la Auschwitz, intre 15 mai si 8 iulie 1944, au fost
ucisi 440.000 de evrei deportati din Ungaria si Transilvania de Nord.
Cifre ingrozitoare, un masacru de neexplicat, savarsit de nazisti si
fascistii maghiari, intr-un moment in care armatele sovietice se
apropiau de granitele Ungariei, armatele americane si engleze inaintau
pe toate fronturile din vestul Europei si soarta razboiului era deja
jucata.
Istoricii s-au straduit
sa gaseasca motivele pentru care fascistii unguri s-au grabit sa
colaboreze cu atat zel cu Sonderkommando-ul lui Eichmann intru
exterminarea evreimii maghiare.
Nenorocul evreilor din
Transilvania de Nord a fost anexarea acestei regiuni, in 1940, la
Ungaria; asa a fost prinsa si parte din evreimea ardeleana intre rotile
exterminarii.
Ghetoizarea evreimii din Transilvania de Nord
Alungarea evreilor din
Transilvania de Nord si masarea lor in ghetouri, de unde au luat drumul
lagarelor de exterminare din Polonia, a fost precedata de doua
conferinte organizate de autoritatile maghiare, prima la Satu Mare (6
aprilie 1944) si a doua la Targu Mures (8 aprilie 1944), ambele sub
presedintia lui László Endre. Fusesera convocati responsabilii
judetelor si oraselor din nordul Transilvaniei si comandantii locali ai
Politiei si Jandarmeriei. Noul guvern al lui Sztojái Döme, instalat la
22 martie 1944, dupa ocuparea Ungariei de catre germani, a avut grija
sa dea o spoiala de legalitate ghetoizarii si deportarii evreilor
maghiari, emitand Decretul nr. 6163/1944. Ungaria fusese defalcata in
10 districte jandarmeresti si zone operationale. Expropierea averilor
evreiesti, ghetoizarea si exterminarea capatau aspectul unei adevarate
operatiuni militare. Transilvania de Nord constituia Zona Operationala
a II-a, formata din districtele jandarmeresti IX (cuprinzand judetele
Bistrita-Nasaud, Bihor, Cluj, Satu Mare, Salaj si Somes) si X
(cuprinzand asa zisul Tinut Secuiesc, cu judetele Mures-Turda, Ciuc,
Trei Scaune si Odorhei).
La conferintele de la
Satu Mare si Targu Mures a fost detaliat modul cum se va desfasura
"devreizarea". Ea a inceput in zorii zilei de 3 mai 1944, odata cu
arestarea si concentrarea evreilor din teritoriul Cluj si Targu Mures.
La "Campania de devreizare", coordonata de Ferenczy László, colonelul
Tibor Paksi-Kiss, lt.-col. Péterffy Jenö, au participat nu numai
unitati ale jandarmeriei maghiare, ci si civili, functionari si
profesori, dar si voluntari ai urii antisemite. Metodele de adunare a
evreilor difereau, la Cluj de pilda, cu o zi inainte, la 2 mai 1944, au
fost lipite afise, semnate de Lajos Hollossy-Kuthy, comandantul-adjunct
al Politiei. Operatiunea de concentrare a evreilor din Cluj si
imprejurimi a fost condusa de László Vasarhelyi, primarul orasului,
László Urban, comandantul Politiei, si de colonelul de jandarmi
Paksy-Kiss. SS-ul era si el prezent, prin Hauptsturmführer SS
Strohschneider, seful serviciilor germane de securitate locale. De
obicei ghetourile erau lasate in administratia unui consiliu evreiesc,
alcatuit din lideri locali. Din Consiliul evreiesc clujean faceau parte
Josef Fischer, rabinul Akiva Glasner, Josef Fenichel, Gyula Klein, Ernö
Marton, Szigmond Leb, Josef Moscovici, Dezso Hermann si rabinul Mozes
Weinberger (Carmilly-Weinberger). Tot in ghetoul din Cluj (din incinta
fabricii de caramizi "Iris") au fost adusi si evreii din Gherla, Borsa,
Huedin si din numeroase sate din imprejurimi. Principalele ghetouri au
fost infiintate la Cluj (circa 18.000 de evrei), Dej (cca 7800 evrei,
impinsi in padurea din afara orasului), Simleul Silvaniei (cca de 8500
de evrei din judetul Salaj, in incinta fabricii de caramiza "Klein" din
Cehei, si sub cerul liber); in judetul Satu Mare au fost infiintate
doua ghetouri, unul la Satu Mare (unde au fost ghetoizati 18.000 de
evrei) si al doilea la Baia Mare (cca 3900 de evrei au fost ghetoizati
la fabrica de sticla Koenig, iar restul de 2000 de evrei au fost
concentrati in grajdurile si pe terenurile din Valea Borcutului),
Bistrita (cca 6000 evrei ghetoizati la ferma Stamboli), Oradea (cel mai
mare ghetou din Ungaria, dupa cel din Budapesta, de fapt doua ghetouri,
primul cuprinzand 27.000 de evrei oradeni, localizat in cartierele din
jurul Pietei Mari si a sinagogii, al doilea cu cca 8000 evrei, adusi
din judetul Bihor si amplasat in curtea fabricii de cherestea Mezey),
Targu Mures (7380 de evrei inghesuiti intr-o fabrica de caramizi de pe
strada Koronkai), Reghin (4000 de evrei din Reghin, Gheorghieni,
Turda), Sfantu Gheorghe (850 de evrei locali si din judetul Trei Scaune
si Miercurea Ciuc), Sighetul Marmatiei (peste 12.000 de evrei,
majoritatea ultrareligiosi). Regulamente neomenesti reglementau viata
evreilor ghetoizati.
Conditiile de viata in
unele ghetouri erau ingrozitoare, inghesuiala, lipsa apei si a hranei,
torturile salbatice aplicate detinutilor, pentru a-i constrange sa
declare unde au ascuns aur, tablourile de valoare si bijuterii, sunt de
nedescris. Exista numeroase marturii ale barbariei comportamentului
unor jandarmi, politisti si functionari maghiari.
Evreii transilvaneni
n-au ramas multa vreme in ghetouri. Sonderkommando-ul lui Adolf
Eichmann si slujbasii sai locali au lucrat cu o fenomenala si criminala
eficienta pentru a-i deporta cat mai repede la Auschwitz. Majoritatea
evreilor transilvaneni ghetoizati au fost deportati in cursul lunii mai
si inceputul lunii iunie 1944. Ultimul transport a plecat din ghetoul
din Oradea la 27 iunie 1944.
http://www.ziua.net/mail.php?id=187059&data=2005-10-22&ziua=93bb6c29cc4a90db4740a9d5a5e2182a
Ultima editare efectuata de catre Admin in 13.07.11 19:32, editata de 1 ori
Admin- Admin
- Numarul mesajelor : 135929
Data de inscriere : 15/12/2005 -
Holocaustul, o lectie de neuitare
Scris de Admin 21.06.06 19:40
Holocaustul, o lectie de neuitare
Doi specialisti in istoria Holocaustului din Romania au gandit impreuna
o formula originala de prezentare a evenimentelor care au indoliat
evreimea-romana in anii celui de-al doilea razboi mondial, i-am numit
pe Lya Benjamin si Irina Marin-Cajal. Expozitia va circula prin Romania
si in strainatate sub titlul "Prigoana si rezistenta spirituala in anii
Holocaustului - Viata in umbra mortii." De aceasta data, obiectele
expuse sunt putine, fotografiile asisderea, texte - doar cateva, si, in
pofida economiei mijloacelor expozitionale mesajul transmis este
rascolitor: "Uitarea este un act de vinovatie!" Vernisajul expozitiei a
avut loc ieri in prezenta doamnei Rodica Gordon-Radian, ambasador al
Israelului si a Monei Musca, fost ministru al Culturii si Cultelor, a
scriitorului Stelian Tanase ca si a fostului presedinte Emil
Constantinescu.
"As fi vrut sa spun despre aceasta expozitie ca este frumoasa (...),
dar este o expozitie dedicata unui fragment dintr-o suferinta uriasa",
a declarat la deschidere Virgil Nitulescu, secretar de stat in MCC.
Am retinut din expozeul istoricului Radu Ioanid, director al Muzeului
Holocaustului din Washington ideea ca "antisemitismul reprezinta un
pericol pentru securitatea Romaniei". Vorbitorul a explicat si de ce.
Cu cateva ore mai inainte, avusese loc inaugurarea Institutului
National pentru Studierea Holocaustului din Romania, al carui director
a fost numit istoricul general maior (in rez,) Mihail Ionescu.
Cu o zi mai inainte, duminica 9 octombrie, ministrul Afacerilor
Externe, Mihai Razvan Ungureanu, a inaugurat Centrul de Studii Ebraice
din cadrul Universitatii "Alexandru Ioan Cuza" din Iasi. Printre cei
prezenti, i-am remarcat pe ambasadoarea israeliana Rodica Gordon
Radian, directorul Muzeului Memorial de la Ierusalim, Avner Shalev,
directorul Muzeului Memorial al Holocaustului de la Washington, Paul
Shapiro, prefectul judetului, Radu Prisacaru, Tova Ben Nun,
reprezentanta Agentiei Evreiesti, deputatul Aurel Vainer, noul
presedinte al Federatiei Comunitatilor Evreiesti din Romania etc.
Comemorarea victimelor Holocaustului ungar
Cei 135.000 de evrei din Transilvania de Nord asasinati de fascistii
maghiari si SS-istii germani de Ungaria in anii 1943-1944 ii numara
istoria Holocaustului din Ungaria. Dar ei au fost trup din trupul
evreimii-romane. Acum, de Ziua Holocaustului, la Gheorghieni, Miercurea
Ciuc, Odorheiul Secuiesc, Sighetul Marmatiei, si in alte localitati
transilvanene au avut loc comemorari emotionante de aducere aminte.
Putini din evreii care locuiau in orasele si targurile Transilvaniei de
Nord, ocupate de maghiari, s-au intors acasa, majoritatea au pierit in
lagarele de exterminare de la Auschwitz, Birkenau si Dachau.
Cotrocenii in primele randuri
Presedintele Traian Basescu si premierul Calin Popescu Tariceanu au
depus, ieri, cate o coroana de flori la Monumentul martirilor evrei din
curtea Templului Coral din Capitala, cu ocazia Zilei Holocaustului. La
ceremonie au mai participat reprezentantii ambasadelor SUA, Frantei,
Germaniei si Israelului la Bucuresti, precum si membri ai Asociatiei
supravietuitorilor Holocaustului din Romania. Comemorarea Zilei
Holocaustului a continuat la Palatul Cotroceni cu o ceremonie solemna
sub auspiciile presedintelui Romaniei Traian Basescu, la care au fost
prezente personalitati ale vietii publice si ale corpului diplomatic
din Romania. Ceremonie urmata de un spectacol sustinut de actorii
Teatrului Evreiesc de Stat, in frunte cu Maia Morgenstern.
http://www.ziua.ro/display.php?id=186354&data=2005-10-11&ziua=bbff536800c44f7219bc044e6ef06e36
Doi specialisti in istoria Holocaustului din Romania au gandit impreuna
o formula originala de prezentare a evenimentelor care au indoliat
evreimea-romana in anii celui de-al doilea razboi mondial, i-am numit
pe Lya Benjamin si Irina Marin-Cajal. Expozitia va circula prin Romania
si in strainatate sub titlul "Prigoana si rezistenta spirituala in anii
Holocaustului - Viata in umbra mortii." De aceasta data, obiectele
expuse sunt putine, fotografiile asisderea, texte - doar cateva, si, in
pofida economiei mijloacelor expozitionale mesajul transmis este
rascolitor: "Uitarea este un act de vinovatie!" Vernisajul expozitiei a
avut loc ieri in prezenta doamnei Rodica Gordon-Radian, ambasador al
Israelului si a Monei Musca, fost ministru al Culturii si Cultelor, a
scriitorului Stelian Tanase ca si a fostului presedinte Emil
Constantinescu.
"As fi vrut sa spun despre aceasta expozitie ca este frumoasa (...),
dar este o expozitie dedicata unui fragment dintr-o suferinta uriasa",
a declarat la deschidere Virgil Nitulescu, secretar de stat in MCC.
Am retinut din expozeul istoricului Radu Ioanid, director al Muzeului
Holocaustului din Washington ideea ca "antisemitismul reprezinta un
pericol pentru securitatea Romaniei". Vorbitorul a explicat si de ce.
National pentru Studierea Holocaustului din Romania, al carui director
a fost numit istoricul general maior (in rez,) Mihail Ionescu.
Cu o zi mai inainte, duminica 9 octombrie, ministrul Afacerilor
Externe, Mihai Razvan Ungureanu, a inaugurat Centrul de Studii Ebraice
din cadrul Universitatii "Alexandru Ioan Cuza" din Iasi. Printre cei
prezenti, i-am remarcat pe ambasadoarea israeliana Rodica Gordon
Radian, directorul Muzeului Memorial de la Ierusalim, Avner Shalev,
directorul Muzeului Memorial al Holocaustului de la Washington, Paul
Shapiro, prefectul judetului, Radu Prisacaru, Tova Ben Nun,
reprezentanta Agentiei Evreiesti, deputatul Aurel Vainer, noul
presedinte al Federatiei Comunitatilor Evreiesti din Romania etc.
Comemorarea victimelor Holocaustului ungar
Cei 135.000 de evrei din Transilvania de Nord asasinati de fascistii
maghiari si SS-istii germani de Ungaria in anii 1943-1944 ii numara
istoria Holocaustului din Ungaria. Dar ei au fost trup din trupul
evreimii-romane. Acum, de Ziua Holocaustului, la Gheorghieni, Miercurea
Ciuc, Odorheiul Secuiesc, Sighetul Marmatiei, si in alte localitati
transilvanene au avut loc comemorari emotionante de aducere aminte.
Putini din evreii care locuiau in orasele si targurile Transilvaniei de
Nord, ocupate de maghiari, s-au intors acasa, majoritatea au pierit in
lagarele de exterminare de la Auschwitz, Birkenau si Dachau.
Cotrocenii in primele randuri
Presedintele Traian Basescu si premierul Calin Popescu Tariceanu au
depus, ieri, cate o coroana de flori la Monumentul martirilor evrei din
curtea Templului Coral din Capitala, cu ocazia Zilei Holocaustului. La
ceremonie au mai participat reprezentantii ambasadelor SUA, Frantei,
Germaniei si Israelului la Bucuresti, precum si membri ai Asociatiei
supravietuitorilor Holocaustului din Romania. Comemorarea Zilei
Holocaustului a continuat la Palatul Cotroceni cu o ceremonie solemna
sub auspiciile presedintelui Romaniei Traian Basescu, la care au fost
prezente personalitati ale vietii publice si ale corpului diplomatic
din Romania. Ceremonie urmata de un spectacol sustinut de actorii
Teatrului Evreiesc de Stat, in frunte cu Maia Morgenstern.
http://www.ziua.ro/display.php?id=186354&data=2005-10-11&ziua=bbff536800c44f7219bc044e6ef06e36
Admin- Admin
- Numarul mesajelor : 135929
Data de inscriere : 15/12/2005 -
Reculegere in Cimitirul Evreiesc din Ploiesti
Scris de Admin 21.06.06 19:36
De Ziua Holocaustului,
Reculegere in Cimitirul Evreiesc din Ploiesti
Ziua Holocaustului - una dintre cele mai tragice experiente ale
umanitatii - a fost comemorata, ieri, si in Prahova. Ceremoniile
organizate cu prilejul acestui eveniment au inceput, inca din primele
ore ale diminetii, la Cimitirul Evreiesc (aflat in vecinatatea
Cimitirului Viisoara) din Ploiesti. La monumentul ridicat in 1946, au
fost depuse coroane de flori de catre prefectul judetului, Corneliu
Popescu, reprezentanti ai Consiliului Judetean, ai Primariei
Ploiesti, ai Directiei pentru Cultura, Culte si Patrimoniu Cultural
National, precum si de catre presedintele Comunitatii Evreilor din
municipiu, Gilu Iuftariu, elevi si profesori. Putini stiu probabil
ca - dupa cum ne-a declarat reprezentantul comunitatii evreiesti -
lespedea monumentului este asezata pe locul unde, simbolic, in anul
amintit, a fost "ingropata" o bucata de sapun facuta din ramasitele
trupurilor evreilor omorati in lagarele naziste. Cei prezenti au
tinut un moment de reculegere in memoria celor 6 milioane de evrei
exterminati intre 1933 - 1945 si s-au recules, apoi, in fata a sapte
morminte ale unor evrei ploiesteni ucisi de legionari in 1940.
In perioada celui de-al doilea razboi mondial, au fost trimisi in
lagarele germane peste 1500 de evrei din Prahova. Daca in 1939, numai
la Ploiesti, traiau circa 10.000 de persoane apartinand acestei
etnii, in prezent, aici au mai ramas numai 51, iar alti 4 - in
Campina.
Manifestarile de ieri, prilejuite de Ziua Holocaustului, au mai
inclus dezbateri organizate la Muzeul de Arta, Colegiile
Nationale "Mihai Viteazul" si "I.L. Caragiale", precum si in alte
unitati de invatamant din judet, expozitii de pictura si fotografie.
In Sinaia, evenimentul a fost marcat printr-o serie de actiuni
desfasurate la Centrul European de Cultura: evocarea personalitatii
lui Yehudi Menuhin si a lui George Enescu, un microrecital sustinut
de Filarmonica "Paul Constantinescu" din Ploiesti.
ZIARUL DE PRAHOVA
Admin- Admin
- Numarul mesajelor : 135929
Data de inscriere : 15/12/2005 -
COMEMORAREA HolocaustULUI la Targu-Mures
Scris de Admin 21.06.06 19:27
COMEMORAREA HolocaustULUI la Targu-Mures
Urmasii victimelor "lagarelor mortii", rude si apropiati ai
comunitatii evreiesti din Targu-Mures, au comemorat, ieri, la
monumentul Holocaustului, amintirea celor care au pierit in lagarele
de exterminare naziste, in timpul celui de-al Doilea Razboi Mondial
(1939-1945). Holocaustul a fost unul dintre cele mai ingrozitoare
genociduri din istorie, determinand elaborarea legilor internationale
impotriva incalcarii drepturilor omului.
La 9 octombrie 1941, au inceput deportarile evreilor din Romania in
Transnistria. Deportarile au continuat in 1944, in timpul ocupatiei
maghiare a Ardealului de Nord, cedat Ungariei, in urma Diktatului de
la Viena.
In seria manifestarilor comemorative consacrate martiriului
populatiei evreiesti, la Sinagoga din Targu-Mures a avut loc o
intrunire a membrilor comunitatii, in cadrul careia domnul ec.
Alexandru Ausch a vorbit despre semnificatia Zilei de 9 octombrie,
fiind pomenite victimele din Transnistria si cele de la Auschwitz,
pentru care s-au rostit rugaciunile pentru morti. In continuare, cei
prezenti, carora li s-au alaturat elevi ai Colegiilor
nationale "Unirea" si "Papiu", dar si membri ai Filarmonicii de Stat -
care au interpretat un mars funebru, s-au deplasat la Monumentul
Holocaustului (str. Calarasilor) - opera a regretatului sculptor
Izsak Márton -, unde, dupa alocutiunile rostite de prefectul
judetului - dl Ciprian Dobre, primarul municipiului Targu-Mures - dr.
Dorin Florea - si evocarile profesorilor Sandor Vasile si Vasile Dub,
au fost depuse coroane de flori din partea Prefecturii, a Primariei,
a Comunitatii Evreiesti si a Colegiului "Unirea".
Comunitatea evreiasca din Targu-Mures numara in prezent in jurul a
200 de membri intre care sunt inclusi si membrii familiilor mixte si
reprezentantii comunitatii iudaice din Reghin, cele 2-3 familii
existente in Tarnaveni, si o familie din Ludus.
Membrii sai nu sunt implicati in proiecte sau activitati
internationale si nu are o zi speciala in care, conform credintei
religioase, sa-si cinsteasca mortii sau o zi in care toti membrii
comunitatii, plecati sau nu in strainatate, sa se reuneasca la Targu-
Mures.
"In aceasta perioada a anului, toamna, evreii se pregatesc sufleteste
pentru sarbatori religioase de pocainta, de recunoastere a lipsurilor
si a propriilor greseli ", ne-a spus Alexandru Ausch, presedintele
Comunitatii evreiesti din Targu-Mures, cel care a preluat atributiile
lui Bernath Sauber _ plecat de doua saptamani dintre noi.
Holocaustul a reprezentat distrugerea aproape completa a evreilor din
Europa de catre Germania nazista si colaboratorii ei in timpul celui
de-al Doilea Razboi Mondial (1939-1945). In cultura iudaica, evreii
se refera adesea la Holocaust, folosind cuvantul Shoah (cuvant de
origine ebraica, insemnand "catastrofa" sau "distrugere totala").
Alex Cristescu
CUVANTUL LIBER
Admin- Admin
- Numarul mesajelor : 135929
Data de inscriere : 15/12/2005 -
HOLOCAUSTUL HORTHYST
Scris de Admin 21.06.06 19:23
HOLOCAUSTUL HORTHYST
MASACRUL UNGARO-HORTHYST DE LA MOISEI (14 octombrie 1944)
Comuna MOISEI (Maramures) este atestata documentar in anul 1365. La
infaptuirea Marii Uniri a Transilvaniei cu Romania, la 1 Decembrie
1918, comuna a avut 3.482 de locuitori, din care romani 2.551,
ceilalti _ unguri si evrei, dupa cum mentioneaza documentele.
In perioada interbelica, locuitorii comunei MOISEI au trait in
liniste, pace si buna intelegere, dar, in urma anularii (partiale)
Tratatului de Pace de la Trianon, semnat de Romania si Ungaria, la 4
iunie 1920, si a Diktatului fascist de la Viena, din 30 august 1940,
impus tarii noastre in mod samavolnic de catre Adolf Hitler, Benito
Mussolini si Horthy Miklos, au fost rapite 11 judete Romaniei in
favoarea Ungariei horthyste, cu consecinte dramatice pentru romanii,
evreii, slovacii si chiar pentru unii maghiari cinstiti, care nu
numai ca au fost terorizati, dar au fost ucisi cu cea mai mare
cruzime, din ura si motive etnice. In acest HOLOCAUST autoritatile
ungaro-horthyste din nord-vestul Transilvaniei au exterminat, dupa
cum dovedesc documentele, peste 157.000 de evrei, romani, slovaci,
rromi, in unele cazuri chiar maghiari cinstiti si onesti. (A se vedea
vol. ARHANGHELII CRUZIMII, Editura revistei VATRA, Targu-Mures, 1982;
Teroarea HORTHYSTO-FASCISTA IN NORD-VESTUL ROMANIEI, (1940-1944);
Vol. ADMINISTRATIA MILITARA HORTHYSTA IN NORD-VESTUL ROMANIEI,
Editura "DACIA", Cluj-Napoca, 1988 si cartea DE UNDE ATATA URA?,
Editura TIPOMUR, Targu-Mures, 2004 si altele).
La implinirea a 61 de ani de la crimele abominabile de la MOISEI
(Maramures), comise de catre jandarmii horthysti impotriva a 39 de
romani si a 3 evrei din detasamentele de munca fortata din Muntii
Copilasi, reamintim ca, in urma acestui masacru, comis la 14
octombrie 1944 in cele doua case din barne de la iesirea spre Borsa,
au ramas cu sufletul indurerat, cu inimile impietrite si cu ochii in
lacrimi peste 100 de copii orfani, care isi asteptau parintii sa vina
acasa. (Pentru documentare a se vedea vol. ARHANGHELII CRUZIMII,
respectiv MOISEI, Editura revistei VATRA, Targu-Mures, 1982,
Panteonul MARTIRILOR DE LA MOISEI, pag. 192-228).
La invitatia Primariei din MOISEI, a bisericii, scolii si a
satenilor, duminica, 16 octombrie 2005, o delegatie compusa din fii,
nepoti si stranepoti ai MARTIRILOR DE LA MOISEI se va deplasa, cu
sprijinul unor oameni de bine din transportul local din Targu-Mures,
la MONUMENTUL si CASA-MUZEU de la MOISEI. Multumim din suflet
tuturor!
Colonel (r) prof. VASILE T. SUCIU,
CUVANTUL LIBER
Admin- Admin
- Numarul mesajelor : 135929
Data de inscriere : 15/12/2005 -
Zvastica inca mai face victime
Scris de Admin 19.06.06 18:26
Zvastica inca mai face victime
De ce s-a spinzurat tinarul Marius Girbert?
In noaptea de 30 septembrie spre 1 octombrie, in preajma celebrarii
anului nou evreiesc, sinagoga din Tirgu Mures a fost profanata, pe ea
fiind desenate cu vopsea neagra 3 zvastici naziste si inscriptia CCCP
(abrevierea simbolurilor chirilice ale numelui fostei URSS). Echipa
operativa, condusa de procurorul general Dan Petru de la Parchetul de
pe linga Curtea de Apel Tirgu Mures si comisarul-sef Dan Eugen Ioan,
adjunct al sefului Inspectoratului de Politie al Judetului Mures, i-a
identificat pe autori, ca fiind 3 tineri din comuna Singeorgiu de
Mures si unul din Municipiul Tirgu Mures, cu virste cuprinse intre 17
si 21 de ani. Din cercetari a rezultat ca, fiind in stare de
ebrietate, din teribilism, tinerii au mizgalit cu spray negru
insemnele mentionate atit pe zidurile lacasului de cult al
comunitatii evreiesti, cit si pe un gard de pe Str. Bradului si pe
piatra funerara a monumentului central din Cimitirul Eroilor
Sovietici din Tirgu Mures. Tinerii au dat declaratii complete la
Politie, ocazie cu care au aflat ca fapta lor poate fi pedepsita cu
inchisoare de la 6 luni la 5 ani pentru savirsirea infractiunii de
raspindire si confectionare de simboluri fasciste si xenofobe. Marius
Girbert a fost certat si tuns de catre tatal sau pentru ca l-a facut
de rusine. In dupa-amiaza zilei de 5 octombrie, in jurul orei 15,30,
el a fost gasit spinzurat in garajul din curtea casei. Parintii ii
acuza pe ziaristi pentru faptul ca, din cauza modului in care au
mediatizat cazul fiului lor, sint vinovati de gestul tragic al
acestuia.
TRICOLORUL
Admin- Admin
- Numarul mesajelor : 135929
Data de inscriere : 15/12/2005 -
Copiii romani pling Holocaustul
Scris de Admin 18.06.06 18:06
Copiii romani pling HolocaustulSFINTU GHEORGHE - In perioada 6-11 iunie 2006 a avut loc la Sfintu Gheorghe, judetul Covasna, Festivalul International de Teatru "Transform" la care au participat Teatrul "Toma Caragiu" din Ploiesti, Compania "Banc Public" si Compania "Cirko Senso" din Franta, Teatrul "Nottara" si Teatrul "Masca" din Bucuresti, Teatrul "Figura Studio" din Gheorgheni, jud. Harghita, Ansamblul "Haromszek" din Sfintu Gheorghe, Teatrul "Ariel" din Tg. Mures, alaturi de organizatorul festivalului, Teatrul "Andrei Mureseanu".
Pentru festival au fost selectate eseurilor teatrale realizate cu metodele si mijloacele artistice ale teatrului de dans si ale teatrului de miscare, bazindu-se pe expresia corporala ale interpretilor si folosind la alcatuirea scenariului ca punct de pornire texte literare.
Organizatorii au inclus in program si un spectacol creat de tinarul actor si regizor Florin Vidamski in colaborare cu actrita si coreografa Fatma Mohamed avind ca interpreti elevi ai Liceului "Mihai Viteazul" din Sfintu Gheorghe. Tema spectacolului este deportarea si exterminarea evreilor de catre nazistii, asa cum au descris Elie Wiesel in "Noaptea" si Imre Kertesz in cartea sa "In afara destinului". Tema a miscat profund pe copiii-interpreti, care au trait in profunzime tragedia Holocaustului, s-au alaturat cu trup si suflet de victimele acestui act monstruos care a umbrit secolul trecut.
http://www.divers.ro/initiative_ro?wid=37619&func=viewSubmission&sid=2204
Pentru festival au fost selectate eseurilor teatrale realizate cu metodele si mijloacele artistice ale teatrului de dans si ale teatrului de miscare, bazindu-se pe expresia corporala ale interpretilor si folosind la alcatuirea scenariului ca punct de pornire texte literare.
Organizatorii au inclus in program si un spectacol creat de tinarul actor si regizor Florin Vidamski in colaborare cu actrita si coreografa Fatma Mohamed avind ca interpreti elevi ai Liceului "Mihai Viteazul" din Sfintu Gheorghe. Tema spectacolului este deportarea si exterminarea evreilor de catre nazistii, asa cum au descris Elie Wiesel in "Noaptea" si Imre Kertesz in cartea sa "In afara destinului". Tema a miscat profund pe copiii-interpreti, care au trait in profunzime tragedia Holocaustului, s-au alaturat cu trup si suflet de victimele acestui act monstruos care a umbrit secolul trecut.
http://www.divers.ro/initiative_ro?wid=37619&func=viewSubmission&sid=2204
Admin- Admin
- Numarul mesajelor : 135929
Data de inscriere : 15/12/2005 -
Conferinta dedicata pogromului de la Iasi din 1941
Scris de Admin 18.06.06 18:04
Conferinta dedicata pogromului de la Iasi din 1941IASI - La sfirsitul lunii iunie urmeaza sa se desfasoare o conferinta internationala dedicate Pogromului de la Iasi, din iunie 1941. Conferinta, la care urmeaza sa participe, printre altii, ministrul de Externe Mihai Ungureanu, Mihail E. Ionescu, Director General INSHR-EW, Menachem Hacohen, Marele Rabin al Romaniei, ambasadorii Israelului si SUA la Bucuresti, experti, cuprinde sesiuni stiintifice, un pelerinaj la locurile unde au fost ucisi etnici evrei si o expozitie comemorativa.
In 1941 la Iasi traiau 45 000 de evrei. Declansarea razboiului impotriva URSS si participarea Romaniei alaturi de Germania nazista la acesta a insemnat si aplicarea planului de eliminare a evreilor din Basarabia, Bucovina si din Moldova. Pogromul de la Iasi este considerat, in literatura de specialitate, prima faza a exterminarii evreilor din Romania.
"Pogromul de la Iasi impotriva evreilor s-a desfasurat la Ordinul expres al lui Ion Antonescu ca orasul safie curatat de toti evreii si ca orice evreu care va deschide, chipurile, focul impotriva soldatilor romani sau germani sa fie eliminat fara mila. Sectia a doua a Cartierului General al Armatei Romane si Serviciul Special de Informatii (SSI) au pregatit terenul pentru pogromul de la Iasi [...] in timp ce unitatile armatei germane stationate in localitate au asistat autoritatile romane. La 27 iunie 1941, Ion Antonescu a ordonat direct prin telefon colonelului Constantin Lupu, comandantul garnizoanei Iasi, sa evacueze evreii din oras [...]. In noaptea de 28/29 iunie [...] Antonescu a telefonat din nou pentru a repeta ordinul de evacuare... Inaintea emiterii acestor ordine, a fost realizata o intelegere cu comandantul corpului de armata german (Wehrmacht) la Iasi privind metodele care sa fie aplicate impotriva evreilor" (Comisia Internationala pentru Studierea Holocaustului in Romania, Raport final, Editura Polirom, p.119). In total, in timpul pogromului de la Iasi au fost ucisi peste 13 000 de evrei. Implinirea a 65 de ani de la aceste tragice evenimente reprezinta ocazia pentru comemorarea victimelor, rememorarea evenimentelor pentru a preveni uitarea si repetarea tragediei, educarea tinerei generatii in spiritul tolerantei si al acceptarii celuilalt si pentru a cunoaste noi aspecte ale unei istorii mult timp ocultate si ale carei documente au devenit accesibile in ultimii ani. Seria manifestarilor organizate la Iasi in perioada 28-29 iunie 2006 de catre Institutul National pentru Studierea Holocaustului din Romania "Elie Wiesel" in parteneriat cu Universitatea "Al. I. Cuza" Iasi, Facultatea de Istorie - Centrul de Studii Ebraice si Federatia Comunitatilor Evreiesti din Romania - Comunitatea Evreilor din Iasi isi propune sa contribuie la sensibilizarea societatii romanesti fata de drama unor oameni, cetateni romani, care si-au pierdut viata doar pentru ca s-au nascut evrei.
http://www.divers.ro/initiative_ro?wid=37619&func=viewSubmission&sid=2203
In 1941 la Iasi traiau 45 000 de evrei. Declansarea razboiului impotriva URSS si participarea Romaniei alaturi de Germania nazista la acesta a insemnat si aplicarea planului de eliminare a evreilor din Basarabia, Bucovina si din Moldova. Pogromul de la Iasi este considerat, in literatura de specialitate, prima faza a exterminarii evreilor din Romania.
"Pogromul de la Iasi impotriva evreilor s-a desfasurat la Ordinul expres al lui Ion Antonescu ca orasul safie curatat de toti evreii si ca orice evreu care va deschide, chipurile, focul impotriva soldatilor romani sau germani sa fie eliminat fara mila. Sectia a doua a Cartierului General al Armatei Romane si Serviciul Special de Informatii (SSI) au pregatit terenul pentru pogromul de la Iasi [...] in timp ce unitatile armatei germane stationate in localitate au asistat autoritatile romane. La 27 iunie 1941, Ion Antonescu a ordonat direct prin telefon colonelului Constantin Lupu, comandantul garnizoanei Iasi, sa evacueze evreii din oras [...]. In noaptea de 28/29 iunie [...] Antonescu a telefonat din nou pentru a repeta ordinul de evacuare... Inaintea emiterii acestor ordine, a fost realizata o intelegere cu comandantul corpului de armata german (Wehrmacht) la Iasi privind metodele care sa fie aplicate impotriva evreilor" (Comisia Internationala pentru Studierea Holocaustului in Romania, Raport final, Editura Polirom, p.119). In total, in timpul pogromului de la Iasi au fost ucisi peste 13 000 de evrei. Implinirea a 65 de ani de la aceste tragice evenimente reprezinta ocazia pentru comemorarea victimelor, rememorarea evenimentelor pentru a preveni uitarea si repetarea tragediei, educarea tinerei generatii in spiritul tolerantei si al acceptarii celuilalt si pentru a cunoaste noi aspecte ale unei istorii mult timp ocultate si ale carei documente au devenit accesibile in ultimii ani. Seria manifestarilor organizate la Iasi in perioada 28-29 iunie 2006 de catre Institutul National pentru Studierea Holocaustului din Romania "Elie Wiesel" in parteneriat cu Universitatea "Al. I. Cuza" Iasi, Facultatea de Istorie - Centrul de Studii Ebraice si Federatia Comunitatilor Evreiesti din Romania - Comunitatea Evreilor din Iasi isi propune sa contribuie la sensibilizarea societatii romanesti fata de drama unor oameni, cetateni romani, care si-au pierdut viata doar pentru ca s-au nascut evrei.
http://www.divers.ro/initiative_ro?wid=37619&func=viewSubmission&sid=2203
Admin- Admin
- Numarul mesajelor : 135929
Data de inscriere : 15/12/2005 -
Holocaustul lor e si al nostru
Scris de Admin 16.06.06 18:53
Holocaustul lor e si al nostru
Foarte multi intelectuali cu vederi nationale sau nationaliste vor fi
privit cu incordare demersurile pentru punerea pe picioare a
Institutului National pentru Studierea Holocaustului. Acesta este o
realitate deja, cu sediu, personal, bani de la buget (probabil, nu
numai de la bugetul statului roman). Iata-i pe evrei, vor spune
acestia, smecheri cum ii stim, cum se descurca magistral si reusesc
sa se "invarta" de o astfel de institutie cu valoare simbolica, care
ii va impiedica, pe de o parte, sa uite trecutul apropiat si
intunecos, iar pe de alta parte sa-si reafirme identitatea etnica si
religioasa intr-o vreme in care sociologii vorbesc fara oprire despre
dizolvarea identitatilor de acest tip in masa amorfa a
postmodernismului speciei umane. Radicalii vor considera ca demersul
este o palma pe obrazul romanului, mai cu seama ca, asa cum toata
lumea stie, evreii au avut un rol preeminent in aducerea comunismului
in tara. Aceasta atitudine nu are insa nimic rational in ea, mai
mult, este de o ineficienta vecina cu prostia. In paranteza fie spus,
Romania actuala nu duce lipsa de institute de studiere a trecutului
recent: cea mai proaspata "achizitie" se numeste Institutul
Revolutiei Romane, un "moft" al lui Ion Iliescu, cum au spus unii,
da, dar un moft care deja are alocate sume importante de la buget.
Cherela in jurul acestui institut "emanat" de Ion Iliescu este deja
simptomatica pentru stilul romanului de a-si da cu stangul in
dreptul. Sa presupunem ca Iliescu ar avea interesul sa masluiasca
istoria lui 1989 si ar fi pus pe picioare IRR-ul numai din dorinta de
a oculta adevarul acelor vremuri. Un rationament simplu spune insa ca
daca acest institut va trai, in mod normal va trai mai mult decat
ctitorul sau si atunci, macar atunci, el va putea sa scoata la lumina
adevarul adevarat. Neavand rabdare sa astepte rezultatele cercetarii,
romanii sar repede unii la beregata altora si isi declara razboi...
dupa ce istoria a trecut la stadiul de pace. Dar asa a fost
dintotdeauna, dupa razboi, multi viteji s-au aratat lumii...
romanesti!
Un alt proiect care se vehiculeaza destul de insistent in ultima
vreme (si care, posibil, va fi impulsionat de institutul ce studiaza
holocaustul) se refera la fundarea unui centru, institut (nu are
importanta denumirea) de studiere a asa-zisului holocaust rosu.
Denumirea poate parea fortata: nimeni nu vrea sa "copieze"
holocaustul evreilor si sa-l minimalizeze "inrosindu-l", apasand pe
pedala contributiei evreiesti la consolidarea comunismului. Adevarul
este insa ca, asa cum sustinea nu de mult (invocatul mai sus) Ion
Iliescu, evreii nu au fost singurii care au suferit in acest secol.
Nici pe departe! Ca unii dintre ei sufla in iaurt si se balbaie de
spaima ca le poate fi rapit stindardul suferintei (ne amintim ce
castane in teasta a primit atunci Iliescu ? era presedinte al unei
tari prietene cu Israelul! ? tocmai din... Tel Aviv), asta e treaba
lor. Important este ca adevarul sa iasa la suprafata. Si iese, chiar
daca acest proces cere timp. Iar daca romanii au acceptat sa
recunoasca greselile facute in anii '40 fata de conlocuitorii lor
evrei (ce film ar iesi din relatia dintre Mihail Sebastian si Mircea
Eliade in acele vremuri! ? figura evreului are ceva tragic in fondul
ei, iar "rinocerizarea" prieteniilor este cu adevarat o drama cat se
poate de umana...), de ce n-ar accepta aceiasi romani sa recunoasca
greselile (crimele) facute fata de fratii lor romani? Tocmai asta e,
ca nu accepta! Aici am atins nervul sensibil al chestiunii. Culmea e
ca e mai usor sa faci un Institut National de Studiere a
Holocaustului decat unul de studiere a "Suferintei Romanesti"
provocate de romani (sau declarati romani), in numele unor principii
ideologice abstracte: comunism, antiburghezism, patriotism,
egalitarism etc. Daca Institutul Holocaustului are valoare etnica,
acesta, al suferintei romanesti, ar avea valoare sociologica
exemplara, ar fi, adica, un far care va lumina de aici inainte
mecanismele prin care modernitatea lipsita de gandire, dar
suprasaturata de ideologie, se arunca impotriva omenirii. Un astfel
de institut (langa care ar putea fi ctitorita foarte bine o biserica
a martirilor comunismului si un muzeu al ororilor aceluiasi regim
criminal) ar dovedi lumii ca holocaustul cel cu doua capete nu a avut
nimic special cu evreii si ca inima sa a batut in pas cu spiritul
veacului: un veac al dezradacinarii fiintei umane, un veac al lui
deus otiosus, un veac al iesirii definitive a omului din Biserica si
al incolonarii lui in cohortele hitleriste sau comuniste, un veac al
intunericului predicat de ratiunile stiintei, in fine, un veac care
se stinge urat sub ochii obositi ai batranului iluminism nesfarsit.
Omenirea trebuie s-o ia de la capat (caci "omul rataceste", vorba lui
Heidegger), dar acest nou inceput nu are radacini, caci trecutul
mereu tanar al raului sapa in continuare galerii in intuneric.
In contextul in care ne pregatim sa renastem ca neam langa o
catedrala a mantuirii (cat de "bine primita" e ea de aceiasi gardieni
iluministi!), merita sa ne gandim la mortii nostri, cei care s-au
mantuit sub hangerul comunist. Biserica, suntem siguri, e gata sa-si
faca datoria fata de martirii trecutului recent.
Inainte de a incheia trebuie sa marturisesc ca, din cate am aflat,
deja o organizatie neguvernamentala e gata sa inceapa demersurile pe
langa autoritatile romane pentru a demara acest proiect istoric. Sa
speram ca paravanul raului si al uitarii va fi definitiv dat la o
parte.
AVEREA
Admin- Admin
- Numarul mesajelor : 135929
Data de inscriere : 15/12/2005 -
Lista cetatenilor români distinsi de Yad Vashem
Scris de Admin 16.06.06 6:17
Lista cetatenilor români distinsi de Yad Vashem cu titlul Drept între Popoare
http://www.inshr-ew.ro/ro-drepti.htm
| Agarici, Viorica |
| A fost presedinta a Crucii Rosii românesti în orasul Roman. A ajutat supravietuitori evrei din trenul mortii dupa pogromul de la Iasi. Dosar 2062 |
| Antal, Rozalia |
| În timpul celui de-al doilea razboi mondial, Rozalia Antal traia în orasul Satu Mare din Transilvania de Nord. Antal s-a oferit sa-i ascunda pe vecinii ei, familia Handler, în casa sa. Dosar 0593 |
| Anutoiu T. Anghel |
| Nascut în satul Nistoresti-Vrancea, a trait în satul Naruja din judetul Vrancea. Între 1938-1944, Anutoiu a fost secretarul si reprezentantul asociatiei veteranilor de razboi Marele Voievod Mihai. A avertizat pe evreii din comunitatile din Bacau, Brasov, Odobesti, Piatra-Neamt si Buzau ca urmau sa fie arestati, asa încât au putut fugi la timp, si i-a ajutat sa gaseasca adapost. Dosar 1395 |
Baias, Vasil ![IN ROMANIA[1] - Pagina 35 Marin](https://2img.net/h/www.inshr-ew.ro/images/marin.png) Baias, Maria |
| Vasil Baias si sotia lui Maria erau tarani români care traiau în satul Viile Dejului, cam la 5 km de orasul Dej din Transilvania. În aprilie 1944, când s-a înfiintat ghetoul din Dej, Baias le-a adus alimente cunostintelor lui, familia Steinfeld, si s-a oferit sa îi ascunda pe baietii familiei la ferma lui. Dosar 615 |
| Beceanu, Dumitru |
| Doctor în farmacie, detinea o farmacie în Iasi si era ofiter în rezerva al armatei române. La 29 iunie 1941, când a început pogromul în Iasi, Beceanu le-a propus celor doi angajati evrei sa se ascunda în apartmentul lui, care se afla deasupra farmaciei. Înca aproximativ 20 de evrei si-au gasit adapost acolo. Dosar 3515 |
| Cojoc, Gheorghe |
| Inginer forestier din vecinatatea orasului Târgu Neamt. În iulie 1942, Cojoc a aranjat cu autoritatile din orasul Piatra Neamt ca 50 de evrei sa munceasca în padurile din jurul Târgu Neamtului. În acest fel, a salvat pe acesti evrei de la deportarea în Transnistria. Dosar 2731 |
| Cuciuba, Traian Cuciuba, Traian (fiul) |
| Împreuna cu fiul sau (cu acelasi nume), Cuciuba si-a ajutat prietenul evreu, pe Rosenthal, dintr-un mic orasel din Transilvania de Nord, sa scape de deportarea din 1944, trecându-l ilegal în partea româneasca a Transilvaniei. Dosar 8923 |
| Dumitru, Adrian Strauss-Tiron, Gabriela Catana, Maria |
| Au salvat o familie din Transnistria. Dosar 6843 |
| Elena, Regina Mama a României |
| Dupa ce s-au adresat mai multor personalitati, Regina Mama si Patriarhul au apelat direct la Antonescu, care a cedat si a fost de acord ca acei evrei care nu fusesera înca deportati din Cernauti sa ramâna acolo temporar. Ajutorul trimis în 1942 a salvat vietile a mii de evrei din Transnistria. În 1943 si la începutul lui 1944, Regina Mama a ajutat la întoarcerea a mii de evrei care ramasesera în viata, inclusiv a mii de orfani evrei, din Transnistria. Dosar 5106 |
| Farkas, Stefan Farkas, Rozalia |
| În septembrie 1944, Eugen Szabo (fost Salzberger), un tânar evreu, se afla într-un detasament de munca fortata al armatei ungare stationat lânga orasul Oradea. Farkas a fost de acord sa-l ascunda pe Szabo în pivnita casei sale, împreuna cu alti 8 colegi din detasamentul de munca. Dosar 5103 |
| Florescu, Constanta |
| În timpul razboiului, Constanta Florescu (1908) traia în Bucuresti, si între 1941-1944 a adapostit-o în casa sa pe Roza Hendler, pe care o cunoscuse înainte de razboi, si a avut grija de ea cu devotament. Dosar 4398 |
| Gheorghe, Petre I. |
| Preot ortodox în Sarovo, regiunea Golta, a ajutat si a salvat multi evrei din ghetoul Crivoi-Ozero, Transnistria. Dosar 10060 |
| Ghitescu, Alexandru |
| La 21 ianuarie 1941, în timpul pogromului de la Bucuresti, când vecinul lui, Joseph Morgenstern, un avocat, a batut la usa lui cerându-i ajutorul, Ghitescu l-a ascuns în casa pâna când cei care cautau evrei în apropiere au plecat. Dosar 5014 |
| Grosz, Rozalia Grosz, Bandi |
| În mai 1944, Bandi Grosz, din Dej, Transilvania, a ascuns-o pe Schnable sub roata de rezerva a camionului sau si a strecurat-o afara din ghetou. Dosar 1549 |
| Hîj, Simion Hîj, Metzia |
| Dr. Simion Hîj, avocat din Cernauti, a ajutat mai multe familii evreiesti. Când a început evacuarea ghetoului, Hîj a salvat aceste familii de la a fi încolonate de jandarmeria româna. Dosar 725 |
| Lajos, Peter |
| În 1944, Peter Lajos traia la Cluj (Kolozsvar). El a salvat viata lui Neumann prezentându-l sub o identitate falsa ca Janos Kovacs. Dosar 3941 |
| Manoliu, Florian |
| Diplomat român în Elvetia, a fost implicat în salvarea unor evrei maghiari în 1944. Dosar 9160 |
| Marculescu, Emilian |
| În 1942, dupa câteva calatorii la Cernauti, Marculescu a reusit sa mituiasca un ofiter de politie român, care a scos cinci evrei din închisoare în mijlocul noptii, sub pretextul ca trebuia sa-i transfere nemtilor, spre a fi executati. Dosar 4779a |
| Moldovan, Valeriu |
| Proprietarul unui atelier de dulgheri din Bistrita, în Transilvania de Nord. A salvat familia Fleischman în 1944. Dosar 5999 |
| Motora, Sabin |
| Ofiter de cariera în jandarmeria româna, a fost comandantul lagarelor Grosulovo si Vapniarka. Motora a luat masuri de evacuare a prizonierilor din Vapniarka la Grosulovo, mai aproape de granita româna, contrar ordinului primit, de a-i transfera spre est, pentru a fi predati germanilor. Motora a facut tot ce a putut sa salveze vietile evreilor, în ciuda faptului ca astfel îsi risca propria cariera militara si viata. Dosar 2394 |
| Muranyi, Rozsi |
| În timpul razboiului, Rozsa Muranyi traia în Oradea Mare, în Transilvania. Dupa invadarea Ungariei de catre Germania în martie 1944, Muranyi a ascuns 8 evrei, din 23 aprilie 1944 pâna în 12 octombrie 1944, când orasul a fost eliberat. Dosar 534 |
| Nicopoi-Strul, Elisabetha |
| Datorita lui Nicopoi, familia lui Strul, sapte persoane, inclusiv tatal lui, mama si fratii, au fost salvati în timpul pogromului de la Iasi, la 29 iunie 1941. Dosar 3416 |
| Nits Janos Nits Gyula Nits Aliz |
| Implicati în salvarea unor evrei în Transilvania de Nord, în 1944. |
| Onisor, Ioana Demusca, Letitia Craciun, Ana Craciun, Pavel |
| În mai 1944, familia Onisor – vaduva Ioana si copii ei, Victor de 21 de ani, Lazar de 18 ani, Letitia de 16 ani si Anna, maritata cu Pavel Craciun, erau tarani care traiau la ferma lor în padure, la circa 4 km de orasul Bistrita din Transilvania. La 1 mai, doua zile înainte ca evreii din Bistrita sa fie internati în ghetou si apoi deportati în lagarele de exterminare, 4 localnici, membri ai familiei Kandel, au fugit la ferma familiei Onisor, unde li se pregatise un loc în care sa se ascunda. Dosar 1406 |
| Paelungi, Stefan |
| Paelungi a decis sa ascunda familia Leitman în timpul razboiului, într-o coliba îndepartata care apartinea tatalui lui. Dosar 6999 |
| Pal (Kudor), Anna Pal, Jeno |
| În aprilie 1944, când s-a aflat ca nazistii internau pe evreii din Transilvania în ghetouri, Nissel a decis sa fuga în România si sa se ascunda acolo, si l-a rugat pe Pal, pe care îl cunostea din perioada când Pal lucrase în casa parintilor ei, sa-l ascunda pe copilul ei. Anna si Jeno Pal (ulterior sotul ei) au fost de acord sa ascunda copilul, desi stiau ce risca ascunzând evrei. Dosar 6540 |
| Pântea, Nona |
| În 1941, în timpul pogromului de la Iasi, Pântea a oferit unui numar de 6 evrei, care locuiau în acel moment în casele din vecini, adapost în camera ei. Dosar 3455 |
| Pocorni, Egon Pocorni, Nicolina |
| Egon Pocorni traia în Bucuresti în timpul razboiului, iar în 1942 a fost numit director al unei fabrici de zahar din satul Derebcin, judetul Moghilev, în Transnistria. Dupa ce a vazut suferintele evreilor, el si sotia lui au decis sa îi ajute în orice mod posibil. Dosar 2855 |
| Pop, Nicolaie Pop, Maria Pop (Saileanu), Aristina |
| Nicolaie Pop, un fermier înstarit si muncitor, traia în satul Lapusul românesc, în Transilvania de Nord. Dupa ce nazistii au ocupat Ungaria, Pop s-a oferit sa o ascunda pe Hanna Marmor si pe copiii ei si sa le faca rost de tot ce aveau nevoie. Dosar 7123 |
| Pop, Valer |
| Înalt demnitar în administratia maghiara si româneasca din Transilvania. În 1933, Pop se casatorise cu Ilona Jonas, evreica din familia Farkas, la Cluj, si o adoptase pe Katalin-Catherina, fiica Ilonei din prima casatorie, cu un evreu, Imre-Emerich Jonas, doctor în jurisprudenta. Dupa ocuparea Ungariei de catre Germania, în martie 1944, Pop si-a convins fiica adoptiva sa nu poarte steaua galbena si a reusit sa-si interneze soacra, pe Lina Farkas, în spitalul unui prieten de-al lui din Cluj, pentru a o salva de deportare. Dosar 2580 |
| Popovici, Traian |
| Dr. Traian Popovici era un celebru avocat din Cernauti, care a servit ca primar al orasului pâna în 1942. El a reusit sa împiedice deportarea a 19.000 de evrei. Dosar 0499 |
| Profir, Grigore |
| Inginerul Grigore Profir era directorul morii de faina Dacia din Iasi. În iunie 1941, când Profir a aflat ca încolonau evreii si îi duceau la sectia de politie, a adus noi muncitori, i-a dus la moara si i-a pus sa descarce sacii de faina, salvându-i de la a fi ucisi. Dosar 3514 |
| Puti, Alexa Puti, Maria Puti, Todor |
| În 1944, Alexa Puti era un fermier român care traia lânga orasul Somcuta Mare, în Transilvania. Alexa Puti a ales sa-l ascunda pe Solomon într-o pestera la marginea padurii de lânga casa sa. Maria si Todor, copiii lui Puti, si-au ajutat tatal sa adânceasca pestera si i-au adus mâncare lui Solomon de trei ori pe saptamâna. Dosar 3739 |
| Simionescu, Constantin |
| Simionescu, avocat român din Iasi, era decanul baroului orasului. În timpul razboiului, Simionescu a ajutat 10 evrei, majoritatea din familiile Spiegel, Sapira si Siegler, care traiau în Iasi. Simionescu l-a luat pe Fred Spiegel, de 16 ani, împreuna cu fratii lui, sub aripa sa protectoare, dupa ce tatal lor fusese în “trenurile mortii,” iar mama fusese arestata pentru ca se gasise faina asupra ei. Dosar 4892 |
| Sion, Mircea Petru G. |
| În timpul razboiului, Sion a fost unul dintre putinii oameni care i-au ajutat pe evrei în mod activ, cu riscul propriei vieti. Dupa numirea sa ca judecator la un tribunal militar, Sion a intervenit activ în favoarea evreilor si pentru unii dintre ei a obtinut eliberarea din lagarele de munca. A facut tot posibilul sa-i salveze. Sion a ascuns aproximativ 15 evrei în casa lui din Iasi si pe proprietatea familiei lui dinafara orasului. Dosar 3384 |
| Sorban, Raoul |
| În mai 1944, Prof. Sorban l-a ajutat pe Rabinul Carmilly-Weinberger al comunitatii evreiesti neologe din Cluj sa fuga la Turda si sa se întâlneasca cu Iuliu Maniu în Bucuresti pentru a gasi cai de salvare. În marturia lui ulterioara Dr. Carmilly-Weinberger a declarat ca Sorban a fost singurul care a facut eforturi pentru a-l ajuta sa salveze evreii sub ocupatia maghiara. Dosar 3499 |
| Stoenescu, Ioana Stoenescu, Pascu |
| În 1941, în ianuarie, când a izbucnit rebeliunea legionara a Garzii de Fier si membrii sai au facut un pogrom împotriva evreilor din Bucuresti, Stoenescu a invitat familia Donner sa se ascunda în casa lui în timpul celor trei zile ale pogromului. Dosar 566 |
| Stroe, Magdalena |
| A salvat o femeie evreica de la deportare în 1944, în Transilvania de Nord. |
| Suta, Ioan |
| În septembrie 1944, Ioan Suta traia în orasul Satu Mare, în Transilvania de Nord. 9 evrei care fugisera din detasamentul de munca au fost salvati datorita ajutorului lui Suta. Dosar 1827 |
| Szakadati, Janos Szakadati, Juliana |
| În 1944, Janos Szakadati si sotia lui Juliana aveau o parfumerie în Oradea (Nagyvarad), în Transilvania de Nord. Magazinul lor era lânga ghetoul orasului, în care nemtii si maghiarii îi internasera pe evreii din oras si din împrejurimi în vederea deportarii în lagarele mortii. Familia Szakadati venea zilnic sa le arunce alimente evreilor din ghetou, fara a primi nimic în schimb si riscându-si viata. Din mai 1941 pâna la sfârsitul razboiului, familia Szakadati a ascuns o fata evreica în casa lor. Dosar 1812 |
| Toth, Jozsef |
| În 1944, Jozsef Toth, profesor de liceu, era înrolat în armata maghiara si traia la Cluj, în Transilvania, în casa lui Ludovic Weissberger. Când nemtii au început pregatirile pentru deportarea evreilor din Cluj, Toth l-a ascuns pe Weissberger, pe sotia lui Hermina, pe fiica lor Clara-Luisa, pe fiul lor Andrei si pe bunica Etelca, în bucataria casei lui. Dosar 6026 |
| Tubak, Maria |
| La 21 ianuarie 1941, bandele Garzii de Fier au facut un pogrom împotriva evreilor din Bucuresti. În acea seara, Maria Tubak si Stefan Marin, care lucrau la fabrica de cherestea, s-au asezat lânga poarta, si când bandele au venit si au încercat sa intre în casa pentru a-i scoate pe chiriasii evrei, cei doi le-au spus ca nu mai era nici un evreu în casa si au aratat catre semnul care demonstra ca proprietarul casei era român. Ei au continuat sa pazeasca casa pâna când rebeliunea a fost înnabusita. Dosar 4860 |
| Zaharia, Josif |
| Josif Zaharia (Zacharias), care apartinea minoritatii svabe, era fiul unui fermier înstarit care traia în satul Iecea Marea din judetul Timisoara. În 1941, Zaharia a dat peste un baiat speriat de 13 ani, extenuat de lungile cautari pentru hrana si adapost. Baiatul era Benjamin Weiss, de la yeshivah condusa de rabinul Brisk din orasul Arad. Zaharia a ghicit ca baiatul era evreu si i-a fost mila de el. A obtinut acte false pentru el, l-a învatat sa munceasca la ferma si l-a angajat la ferma tatalui lui. Dosar 6177 |
| Lista cetatenilor Republicii Moldova distinsi de Yad Vashem cu titlul „Drept între Popoare” |
| Lozan, Paramon Lozan, Tamara |
| Paramon si Tamara Lozan locuiau în orasul Nisporeni din Moldova. Paramon era directorul unui gimnaziu, unde sotia lui lucra ca profesoara. Când regiunea a intrat sub control românesc, Paramon a fost somat sa deschida scoala pentru a servi temporar drept locul unde sa fie adunati evreii. Cinci zile mai târziu s-a zvonit ca evreii internati în cladirea scolii urmau sa fie omorâti. Pentru a preîntâmpina crima, Paramon a hotarât sa-i elibereze. El a fost executat câteva zile dupa aceea de catre autoritatile locale. Dosar 7338 |
| Marchenko, Ivan Marchenko, Feokla Marchenko, Leontiy Marchenko, Nina Marchenko, Nikita Marchenko, Tatyana |
| Fratii Ivan si Nikita Marchenko (Marcenco) locuiau împreuna cu familiile în localitatea Râbnita din Moldova, în apropierea ghetoului. În martie 1944, când românii s-au retras din acea zona, membrii familiei Galperin s-au îndreptat spre familia Marchenko (Marcenco), cerându-i adapost. Dupa razboi, supravietuitorii au parasit casa salvatorilor lor. Dosar 8207 |
| Morozovskiy, Vitaliy Morozovskiy, Aleksandra |
| Vitaliy si Aleksandra Morozovskiy locuiau în satul Mokra din districtul Râbnita si erau învatatori la scoala din localitate. Înainte de razboi, unul dintre elevii lor fusese Grigoriy Farber, un baietel evreu care locuia cu parintii lui în colhozul evreiesc din apropiere, Der Shtern. În decembrie 1941, cînd germanii si românii au detinut controlul asupra Moldovei timp de cîteva luni, Farber s-a dus la cei doi Morozovskiy pentru a le cere adapost. Ei l-au ascuns pe copil în podul casei si timp de doua luni i-au oferit cele necesare traiului. Dosar 7135 |
| Nedelyak, Ivan Nedelyak, Anna |
| Ivan si Anna Nedelyak locuiau împreuna cu cei doi copii într-o suburbie a Tiraspolului, numita Kirpichnaya Slobodka. În iulie 1941, familia Nedelyak s-a oferit sa-i adaposteasca pe cei doi frati Yefim si Semeon Mirochnik, singurii evrei din Ochakov (Oceacov) care au ramas în viata dupa masacrul care se petrecuse acolo cu o saptamâna înainte. Dosar 6990 |
| Pelin, George Pelin, Varvara |
| George si Varvara Pelin erau agricultori din satul Malayeshty (Malaiesti) din districtul Tiraspol. În martie 1944 ei l-au adapostit în casa lor pe Lev Bruter, un tânar evreu pe care îl cunoscusera înainte de razboi, originar din satul Kaushany din Moldova. Dosar 6853 |
| Pereplechinskiy, Vladimir Pereplechinskiy, Mariya |
| Într-o zi din septembrie 1941, Maryia a adus acasa o tânara fata, Klavdiya Vainshtein, care scapase dintr-o groapa comuna în timpul unei actiuni de ucidere în masa. În timpul ocupatiei. Klavdiya a locuit cu familia Pereplechinskiy si a fost considerata un membru al acesteia. Dosar 8303 |
| Pozdnyakova, Yefrosiniya Starostina (Pozdnyakova), Zinaida |
| În timpul razboiului, Yefrosiniya Pozdnyakova avea peste 40 de ani si locuia cu unica sa fiica, Zinaida (mai târziu, Starostina), la periferia orasului Râbnita, în Moldova. Ea avea câteva cunostinte si prieteni printre internatii din ghetou, si în timpul ocupatiei ea si fiica ei i-au ajutat pe evrei, procurându-le alimente. La începutul lunii martie 1944, germanii au decis sa-i lichideze pe cei din ghetoul Râbnita. Câteva dintre cunostintele Yefrosiniyei i-au cerut acesteia adapost temporar în casa ei. Yefrosiniya i-a instalat pe refugiatii evrei în podul casei. Pentru o luna întreaga, timp în care soldatii germani i-au jefuit si ucis pe evreii din Râbnita, Yefrosiniya si fiica ei de 12 ani, Zinaida, au ascuns mai mult de zece evrei si le-au oferit cele necesare. Dosar 7558 |
| Serebryanskiy, Isaak Sparinopta, Samuil Mazur, Ikim |
| Isaak Serebryanskiy, Samuil Sparinopta si Ikim Mazur erau tarani moldoveni, locuitori ai satului Broshteny (Brosteni) din districtul Râbnita. În timpul razboiului, cei trei i-au ajutat în diverse moduri pe Naum si Raisa Gomelfarb ai caror parinti, rezidenti din Broshteny (Brosteni), fusesera omorâti în septembrie 1941. Serebryanskiy a pregatit o ascunzatoare pentru Naum si sora lui, sapând o groapa sub staulul de oi unde copiii, împreuna sau separat, s-au ascuns tot timpul cât au stat în sat. Samiul Sparinopta a construit un loc secret în interiorul casei, în spatele sobei rusesti. Ikim Mazur, care locuia la marginea satului, a tinut copiii într-un hambar. Dosar 7550 |
| Starostina, Yevgeniya Starostina, Anna Starostin, Pavel |
| Anna Starostina locuia împreuna cu mama ei Yevgeniya si fiul sau Pavel în Chisinau. La sfârsitul lunii iulie 1941 în Chisinau s-a construit un ghetou în care au fost internate si buna sa prietena Ida Binder împreuna cu fiica ei de opt ani, Alla. În primele luni, Anna si fiul ei Pavel s-au strecurat în ghetou pentru a le duce acestora haine si mâncare. Când a început deportarea evreilor în lagarele de munca din Transnistria, Alla Binder a fugit la familia Starostin. Anna si familia ei au primit-o pe Alla în mijlocul familiei, îngrijind-o cu devotament si tinând-o ascunsa de vecini. Dosar 6084 |
| Strashnaya, Mariya Strashniy, Ivan Strashnaya, Kseniya |
| În timpul celui de al doilea razboi mondial, Mariya Strashnaya avea 60 de ani si locuia în satul Balyavintsy, districtul Brichany (Briceni), împreuna cu nora sa Kseniya si doua nepoate. Înainte de razboi, bacania din sat apartinea familiei Gurvits, iar Mariya si familia ei îsi facea cumparaturile acolo. Dupa ce germanii au ocupat zona, Benyamin Gurvits, proprietarul magazinului, a rugat-o pe Mariya sa-i adaposteasca pentru o vreme. Mariya nu a refuzat aceasta, si în timpul noptii Benamin Gurvits, sotia sa Ita si copii Yefim si Manya au ajuns la casa acesteia si au fost ascunsi în pod. Dosar 7347 |
| Tsurkan, Peotr Tsurkan, Yevgeniya Savchuk, Makar Savchuk, Akseniya |
| Peotr si Yevgeniya Tsurkan (Turcan) locuiau în satul Bulayeshty, districtul Orgeyev. În decembrie 1941, ei au luat în casa lor o familie evreiasca, Tselnik, din orasul Grigoriopol. Timp de câteva luni, familia Tselnik a stat în pivnita sau în pod, si la sfârsitul verii lui 1942, au fost mutata în casa lui Makar si Akseniya Savchuk (Savciuc), rude ale familie Tsurkan (Turcan), care locuiau în acelasi sat. Dosar 8190 |
Admin- Admin
- Numarul mesajelor : 135929
Data de inscriere : 15/12/2005 -
++Comunismul si Holocaustul s-ar putea repeta
Scris de Admin 12.06.06 12:53
Comunismul si Holocaustul s-ar putea repeta
Timisoara, in vremea persecutiei evreilor: confiscarea oricarui mijloc de transport, inclusiv a bicicletelor, interzicerea ascultarii radioului, stigmatizarea prin numeroase mijloace. Timisoara prezentului: recuperarea memoriei, abordarea fara ura si partinire a unor timpuri in care morala crestina a incetat sa mai existe. Ce ramane, dupa adunari, scaderi si uneori chiar imparteli? Fragmente de istorie vazute cu ochi de Vultur, intr-o Timisoara multiculturala, intr-o Romanie unde „relatiile puterii cu fosta politie politica sunt ambigue pana astazi”, in care, citandu-l pe Vladimir Tismaneanu, „fostii comunisti nu se simt invinsi istoric, ca nazistii”.
„Morala crestina a functionat selectiv”
Smaranda Vultur, conferentiar doctor al Universitatii de Vest, unul dintre pilonii Fundatiei „A Treia Europa”, crede cu tarie ca „principiile morale nu sunt negociabile”. Cand afirma acest lucru, are in gand drama evreilor din perioada celui de-al doilea razboi mondial si o poveste ce mahneste prin adevarul ei. „Intr-o manastire catolica din Budapesta, au fost protejate doua fete de evrei (e adevarat, erau botezate catolice). Stareta de acolo nu a spus ca ele sunt de origine evreiasca si astfel le-a salvat. Celelalte opt colege ale lor, care fusesera puse intr-o clasa separata in aceasta scoala catolica de maici, au fost toate impuscate si aruncate in Dunare”. In discutie intra un scenariu de film, Amen, si o viziune regizorala, a lui Costa Gavras, prin prisma carora Vaticanul, si - prin extensie - Biserica Catolica, se fac vinovate pentru lipsa de reactie imediata la masacrul indreptat impotriva evreilor. Smaranda Vultur prefera sa nu se pronunte transant. „Marturisesc ca nu am cercetat aceste lucruri”, se justifica universitarul. Insa, din istoria incidentului de la Budapesta, desprinde totusi o concluzie: „Morala crestina a functionat selectiv”. La fel si in cazul comunismului, crede universitarul. Intre cele doua drame ale secolului trecut, Smaranda Vultur se fereste sa faca anumite comparatii. E greu, spune ea, sa apreciezi care a fost mai periculos, prin adunarea unor cifre intr-o statistica neagra a victimelor. „Eu impartasesc parerea celor care cred ca, sub aspectul crimelor comise si al tragediilor in care sunt implicati oameni, lucrurile nu sunt comparabile, decat in ceea ce priveste cauzele care au determinat astfel de situatii. Pot sa spun ca si una si alta sunt rezultatul unor regimuri de tip totalitar si ca pot fi identificate niste mecanisme comune ale felului in care functioneaza totalitarismele de dreapta sau de stanga”, afirma Smaranda Vultur. Subiectul e provocator si starneste multe alte completari. „Ambele crime au generat disparitia fizica sau morala a unui numar enorm de indivizi si nici macar nu cred ca numarul este cel care trebuie sa joace un rol in astfel de evaluari. Cred ca trebuie sa avem aceeasi atitudine de respingere si de oroare fata de orice crime comise de om in numele unor teme de tip ideologic, rasial sau fata de orice incercare de transformare a omului intr-un numar, intr-o eticheta, de reducere a lui la un numar dintr-o categorie de oameni. Ambele regimuri totalitare, de dreapta si de stanga, au operat cu notiunea aceasta de categorie. Au impartit oamenii pe categorii, iar asta este implicit ceva reductiv, impotriva naturii umane. Este ceva care contravine ideii pe care ar trebui sa ne-o facem despre om, ca totalitate vie, complexa, facuta din bine si rau, facuta din lucruri care nu pot fi reduse la un singur criteriu. Ambele, si Holocaustul, si comunismul, au fost devastatoare, au modificat imaginea despre ceea ce poate deveni omul si ceea ce se poate intampla cu omul. A fost un grav atac la imaginea optimista despre ceea ce este fiinta umana, despre ce inseamna traitul in societate, ce inseamna societatea umana. A fost o declansare de energii negative, facute in numele unor principii de tip ideologic”. S-ar mai putea repeta?
„Romania este vinovata”
Universitarul timisorean te pune pe ganduri: „Istoria dovedeste ca totul este repetabil si ca acest potential de rau al umanitatii exista”. Intai tac, apoi accept secvente disparate de film istoric ce-mi trec prin fata. Derulate dintr-un Banat in care evreii au scapat de o deportare ucigasa, nu insa de o batjocura nemeritata. Dintr-un loc in care se pastreaza inca marturii importante ale unor supravietuitori, culese de Smaranda Vultur si colaboratorii sai de la „A Treia Europa”. „Au existat toate celelalte masuri represive, in afara deportarii: numerus clausus, excluderea evreilor din institutiile de invatamant, li s-au rechizitionat casele. Nu s-a purtat acea stea a lui David cusuta pe haine, dar evreii au fost la maturatul strazilor, s-au trezit concentrati in anumite orasele, probabil in vederea unei deportari, au fost trimisi in lagare de munca in diverse parti ale tarii. Li s-a interzis practicarea meseriilor liberale, s-a inchis Liceul Israelit din Timisoara. Nu aveau voie sa asculte radioul. Li s-a confiscat orice mijloc de transport, inclusiv bicicletele. Un numar de 30 de evrei din Banat au fost deportati in Transnistria”. Daca in privinta umilintelor nu exista nici un dubiu, nu acelasi lucru se poate spune despre norocul evreilor banateni de-a fi scapat de groaznicele deportari spre Vest. Aici parerile sunt impartite. „Regina mama Elena si cu mitropolitul Balan au facut interventii, in privinta tuturor evreilor, nu numai a celor din Banat. Se pare, totusi, ca s-au platit niste sume de bani pentru a impiedica deportarea celor din Banat sau, pur si simplu, s-a amanat, s-a temporizat”, crede cercetatorul timisorean. Cat despre vinovatia Romaniei pentru Holocaust, Smaranda Vultur nu are nici o ezitare: „Romania este vinovata. A avut legi cu continut antisemit, rasial, in aceasta privinta nu e nici o indoiala”.
Cine ar putea lua locul evreului?
Ne pastram intr-un teritoriu sensibil, in care cuvintele nu au voie sa raneasca. O zona uneori minata, ce i-a pierdut pe cativa intelectuali. Pe nesimtite, ajungem la ura umana, care, in trecut, a anulat chiar si morala crestina. „Poate fi oricand declansata”, avertizeaza Smaranda Vultur. Cel mai la indemana exemplu, crede ea, il constituie chiar mineriadele romanesti. Si comunismul a speculat acest sentiment, amplificandu-l. „Ura sociala a fost unul dintre instrumentele fundamentale prin care a actionat regimul comunist. A stimulat-o in toate felurile: ura fata de celalalt, diferit social, ura fata de straini”, declara Vultur. Universitarul marturiseste ca lanseaza intotdeauna, in pledoariile sale din amfiteatre, o tema de meditatie: „Asa cum evreul a devenit la un moment dat in istorie figura marginalului si a exclusului, in ce masura poate intra oricine in aceasta casuta, inclusiv cei care discutam cu detasare despre acest subiect?”. Raspunsul nu il asteapta pe loc. Oricum, ar fi greu de dat. Dincolo de controverse insa, ramane o certitudine, aceea ca Timisoara a pierdut prin plecarea evreilor in Israel. Sinagogile sunt acum pustii, degradate, iar echilibrul orasului de altadata a suferit vizibil. „Timisoara a pierdut o traditie culturala. Si de pe urma plecarii germanilor, nu numai a evreilor”, constata universitarul banatean, traitor intr-un spatiu citadin in care zvasticile nu au fost sterse din trotuare si din constiinte. „Cred ca, izolat, antisemitismul inca exista. Din pacate, in generatiile mai tinere si necunoscatoare ale lucrurilor”. Mai mult, crede Smaranda Vultur, „se vehiculeaza anumite stereotipuri legate de evrei, care nu pot stimula decat antisemitism”. Cu toate acestea, adauga, „nu cred ca exista un antisemitism deschis, ... in forme active, organizate, violente”, ci doar „nostalgici ai unor grupari extremiste, de traditie legionara, de exemplu, care nu si-au schimbat foarte mult opiniile ideologice”.
Atac la politia politica. Mai traieste?
Un salt si suntem din nou in comunism. Il reinviem prin cuvinte. Dar cautam pe urma sa il ingropam definitiv. Ne opreste insa trecutul nerezolvat, radiografiat de cercetatorul timisorean ce a pariat pe caderea regimului. „E clar ca nu am avut un proces al comunismului si ca incercarile care se fac, de la legea lustratiei si la orice alte intentii de a judeca lucrurile si de a le condamna, se fac intr-o societate in care traiesc cei responsabili de cele intamplate. Acestia deturneaza foarte usor intentiile bune”, afirma taios universitarul banatean. Sentinta vine de la sine: „Relatiile puterii cu fosta politie politica sunt ambigue pana astazi. Este clar ca nimeni nu a vrut sa umble la acest aspect, care este punctul nevralgic si sensibil al societatii romanesti. Structurile nu au fost dislocate pentru ca nu s-a facut un proces al regimului comunist. Lucrurile treneaza in continuare”. Asa suna de la Timisoara, unde Bega a inecat comunismul, sentinta partiala. Se asteapta insa una definitiva si irevocabila. Poate si mai mult adevar. In opinia Smarandei Vultur, acesta va veni o data cu procesul comunismului ... „Atunci cand cei care tin adevarul sub obroc nu vor mai avea puterea sa o faca”.
Institut de Istorie Orala a Banatului la Timisoara
Principiile morale nu sunt negociabile. In schimb, intre generatii lucrurile se negociaza, este de parere Smaranda Vultur. „Pentru mine e foarte important sa vad ce gandesc oamenii tineri, cum receptioneaza anumite lucruri”, sustine universitarul. Nu iti ascunde ca o prinde mai mult cercetarea decat predarea („Ma deranjeaza acea parte de seductie pe care trebuie sa o contina actul didactic”) si ca viata sa e legata in mod fundamental de Fundatia „A Treia Europa”. „Am investit timp si energie pentru arhiva pe care am creat-o aici”, iti explica universitarul. Peste 10 ani, si-ar dori ca aceasta arhiva sa fie perfect functionala pe o pagina de web, iar „cercetatorii care acum vin la fundatie (in majoritate straini) sa poata accesa informatiile din orice loc de pe glob”. Indrazneste sa spere chiar mai mult, anume ca zecile de fisiere, benzi inregistrate, documente si imagini sa faca parte dintr-o institutie „care s-ar numi un Institut de Istorie Orala a Banatului, asa cum are Clujul, cum in Bucuresti exista sub diferite forme”. Pana atunci, traieste intr-un prezent, obsedant uneori, la care se simte „conectata mai mult decat si-ar dori”.
http://www.focusvest.ro/cultura/index.html
Admin- Admin
- Numarul mesajelor : 135929
Data de inscriere : 15/12/2005 -
Negarea in public a Holocaustului se va pedepsi
Scris de Admin 10.06.06 18:12
Negarea in public a Holocaustului se va pedepsi cu inchisoarea
Senatorii au reusit, ieri, dupa trei ani de certuri, sa adopte proiectul de lege privind interzicerea organizatiilor si simbolurilor cu caracter fascist, rasist sau xenofob. Inregistrat pentru prima data la Senat pe 28 martie 2002, proiectul de lege a avut nevoie de un an pentru a ajunge in dezbaterea plenului.
Dupa doua sedinte aprinse, cauzate de neintelegerile dintre reprezentantii partidelor parlamentare in legatura cu termenii din cuprinsul proiectului de act normativ, legea a fost scoasa de pe ordinea de zi. Senatorii si-au reamintit de ea doi ani mai tarziu, in februarie 2005, si au reintrodus-o pe ordinea de zi, ce-i drept, pe ultimul loc.
Chiar daca nici de aceasta data nu au fost de acord cu unele formulari din textul actului normativ, senatorii au votat favorabil, cu 99 "pentru" si un singur vot "impotriva", pasand problemele Camerei Deputatilor.
Senatorul PSD Razvan Theodorescu, fost ministru al Culturii si unul dintre initiatorii proiectului, s-a plans ca textul propus pentru termenul de Holocaust nu corespunde cu definitia dintr-un "manual" al Consiliului Europei.
El a propus, pentru concordanta cu definitiile europene, inlocuirea sintagmei "anihilarea evreilor europeni" cu "anihilarea minoritatilor etnice, religioase si politice".
Presedintele Comisiei juridice, Peter Eckstein Kovacs, l-a asigurat pe senatorul PSD ca amendamentul sau va fi sustinut in dezbaterile de la Camera Deputatilor sau din Comisia de mediere, intrucat, nefiind inclus in raport, nu poate fi adoptat de plenul Senatului.
Proiectul de lege stipuleaza ca negarea in public a Holocaustului sau a efectelor acestuia constituie infractiune si se pedepseste cu inchisoare de la sase luni la cinci ani si cu interzicerea unor drepturi.
Potrivit unuia dintre amendamentele adoptate, "prin Holocaust se intelege persecutia sistematica sprijinita de stat si anihilarea evreilor europeni de catre Germania nazista, precum si de catre aliatii si colaboratorii sai din perioada 1933-1945".
Ordonanta, emisa de pe vremea Guvernului Nastase, interzice organizatiile si simbolurile cu caracter rasist sau xenofob si promovarea cultului unor persoane vinovate de savarsirea unor infractiuni contra pacii si omenirii.
Conform textului adoptat de senatori, constituirea unei organizatii cu caracter fascist, rasist sau xenofob se pedepseste cu inchisoare de la 3 la 15 ani si cu interzicerea unor drepturi.
De asemenea, raspandirea, vanzarea sau confectionarea de simboluri fasciste, rasiste sau xenofobe, precum si detinerea, in vederea raspandirii, a unor astfel de simboluri, se pedepsesc cu inchisoare de la trei luni la trei ani si cu interzicerea unor drepturi.
Aceeasi pedeapsa este prevazuta pentru promovarea cultului persoanelor vinovate de savarsirea unor infractiuni contra pacii si omenirii sau promovarea ideologiei fasciste, rasiste ori xenofobe, prin propaganda savarsita in public, prin orice mijloace. Proiectul de lege are caracter organic si urmeaza sa intre in dezbaterea Camerei Deputatilor.
http://www.hotnews.ro/articol_21625-Negarea-in-public-a-Holocaustului-se-va-pedepsi-cu-inchisoarea.htm
Senatorii au reusit, ieri, dupa trei ani de certuri, sa adopte proiectul de lege privind interzicerea organizatiilor si simbolurilor cu caracter fascist, rasist sau xenofob. Inregistrat pentru prima data la Senat pe 28 martie 2002, proiectul de lege a avut nevoie de un an pentru a ajunge in dezbaterea plenului.
Dupa doua sedinte aprinse, cauzate de neintelegerile dintre reprezentantii partidelor parlamentare in legatura cu termenii din cuprinsul proiectului de act normativ, legea a fost scoasa de pe ordinea de zi. Senatorii si-au reamintit de ea doi ani mai tarziu, in februarie 2005, si au reintrodus-o pe ordinea de zi, ce-i drept, pe ultimul loc.
Chiar daca nici de aceasta data nu au fost de acord cu unele formulari din textul actului normativ, senatorii au votat favorabil, cu 99 "pentru" si un singur vot "impotriva", pasand problemele Camerei Deputatilor.
Senatorul PSD Razvan Theodorescu, fost ministru al Culturii si unul dintre initiatorii proiectului, s-a plans ca textul propus pentru termenul de Holocaust nu corespunde cu definitia dintr-un "manual" al Consiliului Europei.
El a propus, pentru concordanta cu definitiile europene, inlocuirea sintagmei "anihilarea evreilor europeni" cu "anihilarea minoritatilor etnice, religioase si politice".
Presedintele Comisiei juridice, Peter Eckstein Kovacs, l-a asigurat pe senatorul PSD ca amendamentul sau va fi sustinut in dezbaterile de la Camera Deputatilor sau din Comisia de mediere, intrucat, nefiind inclus in raport, nu poate fi adoptat de plenul Senatului.
Proiectul de lege stipuleaza ca negarea in public a Holocaustului sau a efectelor acestuia constituie infractiune si se pedepseste cu inchisoare de la sase luni la cinci ani si cu interzicerea unor drepturi.
Potrivit unuia dintre amendamentele adoptate, "prin Holocaust se intelege persecutia sistematica sprijinita de stat si anihilarea evreilor europeni de catre Germania nazista, precum si de catre aliatii si colaboratorii sai din perioada 1933-1945".
Ordonanta, emisa de pe vremea Guvernului Nastase, interzice organizatiile si simbolurile cu caracter rasist sau xenofob si promovarea cultului unor persoane vinovate de savarsirea unor infractiuni contra pacii si omenirii.
Conform textului adoptat de senatori, constituirea unei organizatii cu caracter fascist, rasist sau xenofob se pedepseste cu inchisoare de la 3 la 15 ani si cu interzicerea unor drepturi.
De asemenea, raspandirea, vanzarea sau confectionarea de simboluri fasciste, rasiste sau xenofobe, precum si detinerea, in vederea raspandirii, a unor astfel de simboluri, se pedepsesc cu inchisoare de la trei luni la trei ani si cu interzicerea unor drepturi.
Aceeasi pedeapsa este prevazuta pentru promovarea cultului persoanelor vinovate de savarsirea unor infractiuni contra pacii si omenirii sau promovarea ideologiei fasciste, rasiste ori xenofobe, prin propaganda savarsita in public, prin orice mijloace. Proiectul de lege are caracter organic si urmeaza sa intre in dezbaterea Camerei Deputatilor.
http://www.hotnews.ro/articol_21625-Negarea-in-public-a-Holocaustului-se-va-pedepsi-cu-inchisoarea.htm
Admin- Admin
- Numarul mesajelor : 135929
Data de inscriere : 15/12/2005 -
Evrei-palestinieni parasutati in Romania
Scris de Admin 10.06.06 8:28
Evrei-palestinieni parasutati in Romania in anii Holocaustului
Zece parasutisti evrei au fost lansati in anii celui de-al doilea razboi mondial, in Romania. Alti 22 au fost lansati in alte tari est-europene. Parasutarea lor a facut parte dintr-o operatiune de "intoxicare", a Germaniei hitleriste, care trebuia convinsa ca aliatii vor deschide "al doilea front" in estul Mediteranei si in Balcani, si nu in Normandia. Se pare ca aceasta actiune a fost crosetata la intalnirea istorica dintre Roosevelt, Churchill si Stalin la Teheran, in anul 1943. Agentii evrei aveau de indeplinit misiuni militare, dar primisera si consemnul sa-i contacteze pe conducatorii sionisti si sa "intareasca" rezistenta evreiasca. Cei 10 agenti evrei, Aba Bardicev, Dov Berger-Harari, Itzhak Ben Efraim (Menu Moscovici), Arie Fichtman, Leova Gukovschi, Baruh Kamin, Mielu Kanner (Uriel Kanev), Ricu Lupescu, Itzhac Macarescu, si Joshua Trachtenberg (Saike Dan) s-au intalnit, inainte de a zbura spre Romania, cu Moshe Sharet, seful Departamentului Politic al Executivei Sioniste si cu Moshe Sne, comandantul fortelor armate evreiesti ilegale din Palestina ("Hagana").
Germanii au cazut in capcana elaborata de serviciile secrete ale Aliatilor si au transferat 25 de divizii in Italia si 25 de divizii in Balcani (din cele 120 de divizii care aparau "Zidul Atlanticului" in vestul Europei). Aceasta uriasa operatiune de dezinformare (numele de cod "Joel") a fost atat de perfecta, incat Hitler, in orele decisive ale debarcarii trupelor aliate in Normandia, a ezitat sa arunce in lupta diviziile de rezerva, convins ca debarcarea este un siretlic anglo-american.
Istoria celui de-al doilea razboi mondial va inscrie ca o mare reusita aceasta actiune, desi cei mai multi dintre parasutistii evrei au fost ucisi sau aruncati in inchisoare dupa ce au aterizat. Aba Bardicev, lansat din eroare in Iugoslavia, a actionat o vreme in randurile rezistentei lui Tito, apoi a incercat sa ajunga in Romania, dar a fost prins in Ungaria si executat. Uriel Kanev a fost si el asasinat de hitleristi. Trei parasutisti, Dov Berger, Arie Fichtman si Leova Gukovsk au supravietuit razboiului, dar au murit in Israel (la o parada aviatica un avion s-a prabusit peste ei).
Salt in intuneric
Doi dintre acesti parasutisti, Arie Fichtman si Liova Gokovski, aveau punct de aterizare, o mica localitate la circa 60 km departare de Bucuresti. Din momentul survolarii teritoriului romanesc, avionul lor a fost intampinat de puternice baraje de artilerie antiaeriana. Primul a sarit Arie, apoi Liova. Acesta din urma avea sa-si aminteasca, peste ani: "Coborarea in noaptea glaciala imi parea un cosmar. Imprejurul nostru explodau obuzele antiaeriene si, in timp ce pluteam, suspendat intre cer si pamant, mi-a venit dintr-o data ideea ca aceasta noapte era noaptea Anului Nou. Deasupra, avionul scanteia in lumina proiectoarelor. Am privit spre pamant si am simtit ca imi sta inima: aveam sub picioare periferiile Bucurestiului. Din eroare, pilotul ne lansase deasupra Capitalei romanesti." Tragand disperat de suspante, Liova a evitat sa aterizeze intr-o piata si a cazut pe un acoperis, de pe care s-a rostogolit intr-o curte de ferma, intr-o caruta plina de stiuleti de porumb. Maraiau caini in jur si Liova era incapabil sa se miste: in cadere isi fracturase piciorul stang. Nu i-a mai ramas decat sa inghita planul de operatii si codurile. Apoi s-au auzit pasi pe pavajul curtii si parasutistul s-a vazut inconjurat de un grup de soldati. A fost internat in spitalul militar din Bucuresti, de unde a izbutit sa intre in legatura cu Executiva sionista ilegala din Romania. La randul sau, Arie Fichtman a fost capturat de jandarmeria rurala romaneasca.
Istoricul Mihai Pelin scrie ca Arie si Liova s-au prezentat autoritatilor militare romanesti sub numele de Gideon Jakobson si Iosef Hanany. Avionul care i-a parasutat - un aparat de zbor american tip "Liberator" - a intrat in spatiul aerian al Romaniei survoland Dunarea intre Turnu Magurele si Giurgiu, in noaptea dinspre 30 septembrie spre 1 octombrie 1943. Obiectivul lor era de a se angaja pe itinerarul Bucuresti-Timisoara, pentru a arunca manifeste, a sonda reactiile artileriei antiaeriene si a aprecia traficul naval de pe Dunare. Cel putin asa au afirmat, la interogatoriu, cei doi prizonieri.
La 1 octombrie 1943, orele 2.15, cei doi parasutisti erau in mainile Jandarmeriei romane. Mai intai, captivii au fost lasati sa doarma pe saturate si abia spre amiaza zilei organele militare romanesti de informatii i-au supus la primele interogatorii. Evidenta pleda in favoarea faptului ca nu erau insarcinati cu o misiune de diversiune. Gideon Jakobson si Iosef Hanany purtau uniforme militare britanice, nu aveau nici haine civile, nici arme, si sarisera din avion cu parasute albe, de salvare. Indeobste, lansarile de noapte, in scopuri de spionaj sau in cadrul unor actiuni de comando, din motive lesne de inteles, se efectuau cu parasute de camuflaj, albastre sau cenusii. In acelasi timp, o alta evidenta starnea suspiciuni: asupra lui Gideon Jakobson si Iosef Hanany s-au gasit 123 monede de aur, 198 bancnote straine si 246 bancnote romanesti totalizand 173.000 lei, sume apreciabile in vremurile acelea. De asemenea, parasutistii aveau asupra lor pachete cu hrana concentrata si truse medicale de prim ajutor.
Anchetatorii romani nu i-au chinuit pe prizonieri si nu le-au smuls declaratii cu forta. In raportul inaintat maresalului Ion Antonescu, mentionau ca cei doi prizonieri "au lasat sa se inteleaga ca viitorul Romaniei depindea de modul cum ii tratau pe evrei".
Antonescu refuza sa-i predea pe parasutisti Gestapo-ului
http://www.ziua.ro/display.php?id=201376&data=2006-06-10
Zece parasutisti evrei au fost lansati in anii celui de-al doilea razboi mondial, in Romania. Alti 22 au fost lansati in alte tari est-europene. Parasutarea lor a facut parte dintr-o operatiune de "intoxicare", a Germaniei hitleriste, care trebuia convinsa ca aliatii vor deschide "al doilea front" in estul Mediteranei si in Balcani, si nu in Normandia. Se pare ca aceasta actiune a fost crosetata la intalnirea istorica dintre Roosevelt, Churchill si Stalin la Teheran, in anul 1943. Agentii evrei aveau de indeplinit misiuni militare, dar primisera si consemnul sa-i contacteze pe conducatorii sionisti si sa "intareasca" rezistenta evreiasca. Cei 10 agenti evrei, Aba Bardicev, Dov Berger-Harari, Itzhak Ben Efraim (Menu Moscovici), Arie Fichtman, Leova Gukovschi, Baruh Kamin, Mielu Kanner (Uriel Kanev), Ricu Lupescu, Itzhac Macarescu, si Joshua Trachtenberg (Saike Dan) s-au intalnit, inainte de a zbura spre Romania, cu Moshe Sharet, seful Departamentului Politic al Executivei Sioniste si cu Moshe Sne, comandantul fortelor armate evreiesti ilegale din Palestina ("Hagana").
Germanii au cazut in capcana elaborata de serviciile secrete ale Aliatilor si au transferat 25 de divizii in Italia si 25 de divizii in Balcani (din cele 120 de divizii care aparau "Zidul Atlanticului" in vestul Europei). Aceasta uriasa operatiune de dezinformare (numele de cod "Joel") a fost atat de perfecta, incat Hitler, in orele decisive ale debarcarii trupelor aliate in Normandia, a ezitat sa arunce in lupta diviziile de rezerva, convins ca debarcarea este un siretlic anglo-american.
Istoria celui de-al doilea razboi mondial va inscrie ca o mare reusita aceasta actiune, desi cei mai multi dintre parasutistii evrei au fost ucisi sau aruncati in inchisoare dupa ce au aterizat. Aba Bardicev, lansat din eroare in Iugoslavia, a actionat o vreme in randurile rezistentei lui Tito, apoi a incercat sa ajunga in Romania, dar a fost prins in Ungaria si executat. Uriel Kanev a fost si el asasinat de hitleristi. Trei parasutisti, Dov Berger, Arie Fichtman si Leova Gukovsk au supravietuit razboiului, dar au murit in Israel (la o parada aviatica un avion s-a prabusit peste ei).
Salt in intuneric
Doi dintre acesti parasutisti, Arie Fichtman si Liova Gokovski, aveau punct de aterizare, o mica localitate la circa 60 km departare de Bucuresti. Din momentul survolarii teritoriului romanesc, avionul lor a fost intampinat de puternice baraje de artilerie antiaeriana. Primul a sarit Arie, apoi Liova. Acesta din urma avea sa-si aminteasca, peste ani: "Coborarea in noaptea glaciala imi parea un cosmar. Imprejurul nostru explodau obuzele antiaeriene si, in timp ce pluteam, suspendat intre cer si pamant, mi-a venit dintr-o data ideea ca aceasta noapte era noaptea Anului Nou. Deasupra, avionul scanteia in lumina proiectoarelor. Am privit spre pamant si am simtit ca imi sta inima: aveam sub picioare periferiile Bucurestiului. Din eroare, pilotul ne lansase deasupra Capitalei romanesti." Tragand disperat de suspante, Liova a evitat sa aterizeze intr-o piata si a cazut pe un acoperis, de pe care s-a rostogolit intr-o curte de ferma, intr-o caruta plina de stiuleti de porumb. Maraiau caini in jur si Liova era incapabil sa se miste: in cadere isi fracturase piciorul stang. Nu i-a mai ramas decat sa inghita planul de operatii si codurile. Apoi s-au auzit pasi pe pavajul curtii si parasutistul s-a vazut inconjurat de un grup de soldati. A fost internat in spitalul militar din Bucuresti, de unde a izbutit sa intre in legatura cu Executiva sionista ilegala din Romania. La randul sau, Arie Fichtman a fost capturat de jandarmeria rurala romaneasca.
Istoricul Mihai Pelin scrie ca Arie si Liova s-au prezentat autoritatilor militare romanesti sub numele de Gideon Jakobson si Iosef Hanany. Avionul care i-a parasutat - un aparat de zbor american tip "Liberator" - a intrat in spatiul aerian al Romaniei survoland Dunarea intre Turnu Magurele si Giurgiu, in noaptea dinspre 30 septembrie spre 1 octombrie 1943. Obiectivul lor era de a se angaja pe itinerarul Bucuresti-Timisoara, pentru a arunca manifeste, a sonda reactiile artileriei antiaeriene si a aprecia traficul naval de pe Dunare. Cel putin asa au afirmat, la interogatoriu, cei doi prizonieri.
La 1 octombrie 1943, orele 2.15, cei doi parasutisti erau in mainile Jandarmeriei romane. Mai intai, captivii au fost lasati sa doarma pe saturate si abia spre amiaza zilei organele militare romanesti de informatii i-au supus la primele interogatorii. Evidenta pleda in favoarea faptului ca nu erau insarcinati cu o misiune de diversiune. Gideon Jakobson si Iosef Hanany purtau uniforme militare britanice, nu aveau nici haine civile, nici arme, si sarisera din avion cu parasute albe, de salvare. Indeobste, lansarile de noapte, in scopuri de spionaj sau in cadrul unor actiuni de comando, din motive lesne de inteles, se efectuau cu parasute de camuflaj, albastre sau cenusii. In acelasi timp, o alta evidenta starnea suspiciuni: asupra lui Gideon Jakobson si Iosef Hanany s-au gasit 123 monede de aur, 198 bancnote straine si 246 bancnote romanesti totalizand 173.000 lei, sume apreciabile in vremurile acelea. De asemenea, parasutistii aveau asupra lor pachete cu hrana concentrata si truse medicale de prim ajutor.
Anchetatorii romani nu i-au chinuit pe prizonieri si nu le-au smuls declaratii cu forta. In raportul inaintat maresalului Ion Antonescu, mentionau ca cei doi prizonieri "au lasat sa se inteleaga ca viitorul Romaniei depindea de modul cum ii tratau pe evrei".
Antonescu refuza sa-i predea pe parasutisti Gestapo-ului
http://www.ziua.ro/display.php?id=201376&data=2006-06-10
Ultima editare efectuata de catre Admin in 16.07.11 20:43, editata de 1 ori
Admin- Admin
- Numarul mesajelor : 135929
Data de inscriere : 15/12/2005 -
Svastica pe o sinagoga din Targu Mures
Scris de Admin 07.06.06 21:16
Svastica pe o sinagoga din Targu Mures
http://www.adevarulonline.ro/2005-10-03/Actualitate/svastica-pe-o-sinagoga-din-targu-mures_155176.html
http://www.adevarulonline.ro/2005-10-03/Actualitate/svastica-pe-o-sinagoga-din-targu-mures_155176.html
Peretii sinagogii din Targu Mures au fost pictati cu svastici si
simboluri sovietice
Sorin Simion
Sambata care tocmai a trecut, in zorii zilei, membri ai comunitatii
evreiesti din Targu Mures au avut surpriza sa constate ca pe peretii
lacasului de cult fusesera desenate o svastica si cateva simboluri
ale fostei URSS. Credinciosii mozaici au lasat deoparte preparativele
pentru celebrarea Anului Nou evreiesc (potrivit vechiului calendar
iudaic, evreii serbeaza Anul Nou in data de 3 octombrie – n.r.) si au
anuntat organele de Politie.
In jurul orei 11, la fata locului au sosit cativa anchetatori de la
Politia judetului Mures, dar si doi ofiteri ai sectiei locale a
Serviciului Roman de Informatii. De data aceasta, autoritatile au
fost mai mult decat prompte. Pe baza informatiilor furnizate de o
patrula a Politiei Comunitare (fostii gardieni publici), care
amendase, in noaptea de vineri spre sambata, cativa tineri care
murdarisera cu grafitti peretii unor imobile din apropierea
sinagogii, anchetatorii au izbutit, dupa numai trei ore de
investigatii, sa-i identifice pe autori. E vorba de un grup de patru
tineri localnici, cu varste cuprinse intre 17 si 21 de ani, care au
si fost retinuti in aceeasi zi. Potrivit unor informatii neoficiale,
cel care ar fi desenat svastica pe peretele sinagogii ar fi minorul
Sergiu Pop (17 ani), din Targu Mures, ajutat de prietenul sau, Marius
Girbe (21 de ani), din comuna Sangeorgiu de Mures. Ceilalti doi
participanti sunt Alexandru P. si Calin P. (18, respectiv 19 ani,
ambii din Sangeorgiu de Mures). Toti patru sunt cercetati, in
continuare, de procurori de la Parchetul local, si risca, potrivit
legii, pedepse privative de libertate cuprinse intre sase luni si
cinci ani.
Manifestari antisemite repetate
Trebuie precizat ca, potrivit informatiilor oferite de Livia Popa,
purtator de cuvant al Inspectoratului Judetean de Politie Mures, toti
cei patru tineri s-ar fi aflat sub influenta alcoolului in momentul
comiterii faptelor. Din pacate, judetul Mures nu este pentru prima
data locul in care se comit astfel de manifestari antievreiesti. Spre
exemplu, in anul 2002, pe gardul cimitirului evreiesc din localitatea
Valea Rece (situata in apropiere de Targu Mures) a fost descoperita,
intr-o dimineata, inscriptia "Moarte evreilor!". Autorii au fost,
finalmente, identificati de catre Politie si amendati. Desenarea
svasticii pe zidul sinagogii din Targu Mures, de la finele saptamanii
recent incheiate, se petrece exact intr-o perioada in care Uniunea
Europeana de Fotbal Asociatie (UEFA) a incriminat rasismul, tot mai
prezent, in opinia oficialilor UEFA, pe stadioanele de fotbal din
Romania.
«O jignire de nepermis»
Liderul comunitatii evreiesti din municipiul Targu Mures, Alexander
Ausch, a condamnat, in termeni vehementi, evenimentul petrecut la
finele saptamanii: "Este vorba, aici, de o jignire fara precedent si
de nepermis la adresa intregii noastre comunitati, ca de altfel si la
adresa intregului popor evreu. Asa ceva nu s-a mai intamplat, la
Targu Mures, de pe vremea ocupatiei horthyste a orasului, in anii
celui de-al Doilea Razboi Mondial", a declarat Ausch. Desi, dupa
toate probabilitatile, la mijloc e vorba despre inconstienta unor
tinerei care au ingurgitat cam mult alcool la discoteca, pedepsele
impotriva acestora "trebuie sa fie aspre, exemplare", e de parere
Alexander Ausch.
http://www.gardianul.ro/index.php?a=liniafierbinte2005100301.xml
Ultima editare efectuata de catre Admin in 25.07.11 23:13, editata de 3 ori
Admin- Admin
- Numarul mesajelor : 135929
Data de inscriere : 15/12/2005 -
Antisemiti, filosemiti, indiferenti
Scris de Admin 07.06.06 20:34
Antisemiti, filosemiti, indiferenti
Editia pe luna septembrie a colocviilor revistei "Cuvantul",
desfasurata joi in Sala presei de la Radiodifuziune si moderata de
criticul literar Mircea Martin, a dezbatut o tema spinoasa din istoria
romanilor si a evreilor deopotriva: aparitia "problemei evreiesti" in
Romania, implicit (in)toleranta la romani. O asistenta numeroasa a
ascultat-o pe profesoara si scriitoarea Marta Petreu glosand pe tema
"articolului 7" din Constitutia romana, faimosul articol care a
declansat in 1866 "tragedia" infruntarii dintre majoritatea romaneasca
si minoritatea evreiasca. Un text provocator, o analiza excelent
construita a antisemitismului romanesc, pornind de la acest articol 7,
trecand prin "cazul Junimii iesene" si ajungand la discursul antisemit
al miscarii legionare. Aflat in sala, Serban Suru, seful miscarii
legionare actuale din Romania, a cerut explicatii. Le-a primit nu numai
de la Marta Petreu, ci si de la scriitorul elvetian-roman Ion Vianu,
istoricul israelian Liviu Rotman, prezenti si ei in sala. Al doilea
referat al colocviului, sustinut de antropologul Andrei Oisteanu, a
analizat fenomenul tolerantei la romani dintr-un triplu unghi:
toleranta perceputa ca virtute nationala; clamarea tolerantei si
practicarea intolerantei; toleranta perceputa ca viciu national.
Antisemitismul a provocat niste "maladii ale spiritului", sustine
Oisteanu, care au supravietuit si dupa razboi. In forme moderate sau
dure, perverse sau fatise, ele pot fi decelate atat in epoca comunista,
cat si in cea post-comunista, pana in zilele noastre. In al treilea
expozeu al serii, universitara clujeanca Maria Ghitta a cautat
raspunsuri la cateva intrebari esentiale: cum se vad astazi marile
curente din gandirea romaneasca de la sfarsitul secolului XIX si care
este relatia lor cu ideologiile nationaliste si extremiste ale
secolului urmator? Un colocviu care a transmis o provocare:
confruntarea cu trecutul, cu un trecut inconfortabil.
http://www.ziua.ro/display.php?id=185793&data=2005-10-01
Editia pe luna septembrie a colocviilor revistei "Cuvantul",
desfasurata joi in Sala presei de la Radiodifuziune si moderata de
criticul literar Mircea Martin, a dezbatut o tema spinoasa din istoria
romanilor si a evreilor deopotriva: aparitia "problemei evreiesti" in
Romania, implicit (in)toleranta la romani. O asistenta numeroasa a
ascultat-o pe profesoara si scriitoarea Marta Petreu glosand pe tema
"articolului 7" din Constitutia romana, faimosul articol care a
declansat in 1866 "tragedia" infruntarii dintre majoritatea romaneasca
si minoritatea evreiasca. Un text provocator, o analiza excelent
construita a antisemitismului romanesc, pornind de la acest articol 7,
trecand prin "cazul Junimii iesene" si ajungand la discursul antisemit
al miscarii legionare. Aflat in sala, Serban Suru, seful miscarii
legionare actuale din Romania, a cerut explicatii. Le-a primit nu numai
de la Marta Petreu, ci si de la scriitorul elvetian-roman Ion Vianu,
istoricul israelian Liviu Rotman, prezenti si ei in sala. Al doilea
referat al colocviului, sustinut de antropologul Andrei Oisteanu, a
analizat fenomenul tolerantei la romani dintr-un triplu unghi:
toleranta perceputa ca virtute nationala; clamarea tolerantei si
practicarea intolerantei; toleranta perceputa ca viciu national.
Antisemitismul a provocat niste "maladii ale spiritului", sustine
Oisteanu, care au supravietuit si dupa razboi. In forme moderate sau
dure, perverse sau fatise, ele pot fi decelate atat in epoca comunista,
cat si in cea post-comunista, pana in zilele noastre. In al treilea
expozeu al serii, universitara clujeanca Maria Ghitta a cautat
raspunsuri la cateva intrebari esentiale: cum se vad astazi marile
curente din gandirea romaneasca de la sfarsitul secolului XIX si care
este relatia lor cu ideologiile nationaliste si extremiste ale
secolului urmator? Un colocviu care a transmis o provocare:
confruntarea cu trecutul, cu un trecut inconfortabil.
http://www.ziua.ro/display.php?id=185793&data=2005-10-01
Admin- Admin
- Numarul mesajelor : 135929
Data de inscriere : 15/12/2005 -
O pelicula despre Holocaust se va filma in Romania
Scris de Admin 07.06.06 17:37
O pelicula despre Holocaust se va filma in Romania
Paul Schrader, cel care a scris scenariul pentru "Taxi Driver", va
regiza pelicula "Adam Resurrected", ce va fi filmata in Germania,
Romania si Israel, relateaza The Guardian. Povestea filmului, noteaza
sursa citata, este cea a unui clovn de circ care a fost crutat de la
moarte pentru a distra miile de evrei care s-au indreptat spre camerele
de gazare din lagarele naziste. Dupa terminarea razboiului, eroul
filmului ajunge intr-un azil pentru supravietuitorii Holocaustului,
luptandu-se sa supravietuiasca nebuniei si haosului din jurul sau.
Bazat pe un roman scris de Yoram Kaniuk, scenariul a fost adaptat de
catre Noah Stollman, cel care a scris si povestea dramei "Seeker".
http://www.cronicaromana.ro/o-pelicula-despre-holocaust-se-va-filma-in-romania.html
Admin- Admin
- Numarul mesajelor : 135929
Data de inscriere : 15/12/2005 -
Violenta si antisemitism
Scris de Admin 07.06.06 7:18
Violenta si antisemitism
Textul numit "Protest",din 31 mai 2006 ,publicat in ZIUA si
semnat/asumat de un grup de distinsi intelectuali, contine si o
trimitere directa la "acei colaboratori care asigura o anume
credibilitate" ne vizeaza indirect. Dincolo de sugestia dubitativa
avansata sub formula "ar trebui sa constientizeze" la pericolul unui
anume "trend" al publicatiei la "raspandirea ideilor xenofobe, sovine
si antisemite, la propagarea unor mesaje extremiste si legionaroide".
Faptul ca nici unul dintre "colaboratorii externi", de la Dna Zoe Petre
si Stelian Tanase, la Adrian Severin si acad. Eugen Simion nu si-au
retras semnaturile poate fi un raspuns gravelor acuze aduse ziarului.
Totusi. Dupa o repetata lectura a textului si atenta analiza stilistica
avansam ipoteza de lucru ca nici unul - mai putin unul! - dintre
distinsii semnatari (unii de mare prestigiu, precum Andrei Cornea,
Antonesei, M.D. Gheorghiu sau Marta Petreu, altii provenind din zona
studiilor culturale sau istorice, cu o excelenta prestatie stiintifica
- Volovici, Oisteanu, Shafir, Rotman, Eskenazy - acesta dovedindu-se si
un atent comentator muzical pe care-l urmarim cu interes - Ursprung
este citat de William Totok ca semnatar al unei prefete la o carte
despre "Influenta fascismului si national-socialismului asupra
minoritatilor din Europa centrala si de sud-est", deci un cercetator
din zona studiilor universitare, unde ar intra si Chioveanu, Cioflinca,
Dan Matei sau doctoranda de la Cluj, Raluca Moldovan, cei trei
publicisti maghiari Agoston, Banyai si Tibori, avem convingerea, sunt
excelenti manuitori de limbaj academic romanesc, precum intelectualii
bilingvi din Ardeal (Stefan Borbely, ca punct de reper, ne aducem
aminte, a publicat in "Echinox" un lung articol inedit al lui Mircea
Eliade despre Nae Ionescu din "Axa" - publicatie legionara scoasa de
Tell si Polihroniade - la moartea acestuia si care nu aparea nici in
bibliografia lui Mircea Handoca) nu poate sa fie autorul textului cu
pricina. Ramane dl M. Katz. La o adica nici dl M. Katz nu ar putea fi
autorul - alminteri singurul care prin "job description" ar trebui sa
contabilizeze "derapajele" - pentru ca fiind in relatii cu redactia, un
simplu telefon putea clarifica o nemultumire punctuala.
Si atunci cine si de ce a produs protestul si cui foloseste? Am retinut
calitatea slaba a "denuntului", ce viza ZIUA, a "demascarii" (Roncea)
si a "planului de masuri" (S.R. Stanescu). Un protest prost scris si
inabil conceput nu produce efecte. Asocierea si incriminarea mai multor
ziaristi de diverse facturi si orientari nu se justifica. Amestecarea
planurilor, antisemitismul cu activitatea MAE, sau recrudescenta
extremismului de dreapta, reala altminteri, cu violentele de tot felul,
inclusiv de limbaj, creeaza confuzie. Aparitia unui comunicat semnat
doar de Dl Katz, care zice ca nu s-a inteles bine unde se batea saua,
ni se pare sugestiv pentru spatiul mioritic unde combatem.
Si atunci? Iesirea la vedere a "Noii Drepte" ar merita o analiza mai
apasata decat un simplu comentariu publicistic. "Nu vrem sa fim un
popor de poponari!", zbierau vocile vanjos protestatare din multimea
celor care defilau/ marsaluiau pe bulevardele Bucurestilor impotriva
legalizarii prezentei/existentei homosexualilor in Romania. O ciudata
si stranie logodna, intre credincioase inbasmalite cuviincios si
imbratisand icoane pravoslavnice, ce cantau intru slava Domnului, si un
tineret musculos-militaros, pus sub egida unui For Crestin, intitulat
"Noua Dreapta". Tricourile negre si pancardele cu figura "capitanului"
de sinistra amintire Zelea Codreanu marcau o ireala combinatie dintre
credinciosi si virilii juni de la "Noua dreapta", mai apropiati de
Ionut Iftimoaie, campionul roman de local-kombat, ca fason-trupeste,
decat de "Filocalia" Parintelui Staniloaie, in spirit.
Cine sunt si ce vor ei? Nu stim bine.
Numeroase publicatii cu iz legionar sau legionare de-a dreptul, de la
"Mein Kampff" -ul lui Hitler si pana la "Cartica sefului de cuib" se
vand la chioscurile si tarabele din plin centrul Bucurestilor. Atrageam
atentia, chiar acum cateva saptamani, asupra puzderiei de afise ce
impanzesc zona universitatii bucurestene. De ce este atras parte din
tineret la aceasta ideologie a extremei drepte? Unde amestecul ideilor
rasiste, xenofobe, antisemite si antidemocratice se contopeste vulgar
cu smerenia si evlavia unui ortodoxism rastalmacit din teologie in
ideologie. Am trait ca s-o vedem si pe asta: militienii de ieri,
politistii de azi, luptandu-se din greu, intru apararea homosexualilor
de furia multimii! Ce-o fi fost la gura "organelor abilitate", nici nu
vrem sa ne imaginam! Daca e "misie", alde Pristanda devin mai catolici
si decat Papa! Invitarea semnatarilor la o dezbatere pe tema
xenofobiei, rasismului si antisemitismului ar avea rezultate benefice.
Pentru toata lumea.
http://www.ziua.ro/display.php?id=201111&data=2006-06-07
Textul numit "Protest",din 31 mai 2006 ,publicat in ZIUA si
semnat/asumat de un grup de distinsi intelectuali, contine si o
trimitere directa la "acei colaboratori care asigura o anume
credibilitate" ne vizeaza indirect. Dincolo de sugestia dubitativa
avansata sub formula "ar trebui sa constientizeze" la pericolul unui
anume "trend" al publicatiei la "raspandirea ideilor xenofobe, sovine
si antisemite, la propagarea unor mesaje extremiste si legionaroide".
Faptul ca nici unul dintre "colaboratorii externi", de la Dna Zoe Petre
si Stelian Tanase, la Adrian Severin si acad. Eugen Simion nu si-au
retras semnaturile poate fi un raspuns gravelor acuze aduse ziarului.
Totusi. Dupa o repetata lectura a textului si atenta analiza stilistica
avansam ipoteza de lucru ca nici unul - mai putin unul! - dintre
distinsii semnatari (unii de mare prestigiu, precum Andrei Cornea,
Antonesei, M.D. Gheorghiu sau Marta Petreu, altii provenind din zona
studiilor culturale sau istorice, cu o excelenta prestatie stiintifica
- Volovici, Oisteanu, Shafir, Rotman, Eskenazy - acesta dovedindu-se si
un atent comentator muzical pe care-l urmarim cu interes - Ursprung
este citat de William Totok ca semnatar al unei prefete la o carte
despre "Influenta fascismului si national-socialismului asupra
minoritatilor din Europa centrala si de sud-est", deci un cercetator
din zona studiilor universitare, unde ar intra si Chioveanu, Cioflinca,
Dan Matei sau doctoranda de la Cluj, Raluca Moldovan, cei trei
publicisti maghiari Agoston, Banyai si Tibori, avem convingerea, sunt
excelenti manuitori de limbaj academic romanesc, precum intelectualii
bilingvi din Ardeal (Stefan Borbely, ca punct de reper, ne aducem
aminte, a publicat in "Echinox" un lung articol inedit al lui Mircea
Eliade despre Nae Ionescu din "Axa" - publicatie legionara scoasa de
Tell si Polihroniade - la moartea acestuia si care nu aparea nici in
bibliografia lui Mircea Handoca) nu poate sa fie autorul textului cu
pricina. Ramane dl M. Katz. La o adica nici dl M. Katz nu ar putea fi
autorul - alminteri singurul care prin "job description" ar trebui sa
contabilizeze "derapajele" - pentru ca fiind in relatii cu redactia, un
simplu telefon putea clarifica o nemultumire punctuala.
Si atunci cine si de ce a produs protestul si cui foloseste? Am retinut
calitatea slaba a "denuntului", ce viza ZIUA, a "demascarii" (Roncea)
si a "planului de masuri" (S.R. Stanescu). Un protest prost scris si
inabil conceput nu produce efecte. Asocierea si incriminarea mai multor
ziaristi de diverse facturi si orientari nu se justifica. Amestecarea
planurilor, antisemitismul cu activitatea MAE, sau recrudescenta
extremismului de dreapta, reala altminteri, cu violentele de tot felul,
inclusiv de limbaj, creeaza confuzie. Aparitia unui comunicat semnat
doar de Dl Katz, care zice ca nu s-a inteles bine unde se batea saua,
ni se pare sugestiv pentru spatiul mioritic unde combatem.
Si atunci? Iesirea la vedere a "Noii Drepte" ar merita o analiza mai
apasata decat un simplu comentariu publicistic. "Nu vrem sa fim un
popor de poponari!", zbierau vocile vanjos protestatare din multimea
celor care defilau/ marsaluiau pe bulevardele Bucurestilor impotriva
legalizarii prezentei/existentei homosexualilor in Romania. O ciudata
si stranie logodna, intre credincioase inbasmalite cuviincios si
imbratisand icoane pravoslavnice, ce cantau intru slava Domnului, si un
tineret musculos-militaros, pus sub egida unui For Crestin, intitulat
"Noua Dreapta". Tricourile negre si pancardele cu figura "capitanului"
de sinistra amintire Zelea Codreanu marcau o ireala combinatie dintre
credinciosi si virilii juni de la "Noua dreapta", mai apropiati de
Ionut Iftimoaie, campionul roman de local-kombat, ca fason-trupeste,
decat de "Filocalia" Parintelui Staniloaie, in spirit.
google_protectAndRun("ads_core.google_render_ad", google_handleError, google_render_ad); |
Numeroase publicatii cu iz legionar sau legionare de-a dreptul, de la
"Mein Kampff" -ul lui Hitler si pana la "Cartica sefului de cuib" se
vand la chioscurile si tarabele din plin centrul Bucurestilor. Atrageam
atentia, chiar acum cateva saptamani, asupra puzderiei de afise ce
impanzesc zona universitatii bucurestene. De ce este atras parte din
tineret la aceasta ideologie a extremei drepte? Unde amestecul ideilor
rasiste, xenofobe, antisemite si antidemocratice se contopeste vulgar
cu smerenia si evlavia unui ortodoxism rastalmacit din teologie in
ideologie. Am trait ca s-o vedem si pe asta: militienii de ieri,
politistii de azi, luptandu-se din greu, intru apararea homosexualilor
de furia multimii! Ce-o fi fost la gura "organelor abilitate", nici nu
vrem sa ne imaginam! Daca e "misie", alde Pristanda devin mai catolici
si decat Papa! Invitarea semnatarilor la o dezbatere pe tema
xenofobiei, rasismului si antisemitismului ar avea rezultate benefice.
Pentru toata lumea.
http://www.ziua.ro/display.php?id=201111&data=2006-06-07
Admin- Admin
- Numarul mesajelor : 135929
Data de inscriere : 15/12/2005 -
Morminte evreiesti profanate la Vatra Dornei
Scris de Admin 05.06.06 19:40
Morminte evreiesti profanate la Vatra Dornei
Trei monumente funerare au fost distruse in Cimitirul Evreiesc din Vatra Dornei de persoane necunoscute, informeaza Biroul de Presa al Inspectoratului de Politie Suceava. Monumentele erau amenajate in apropierea gardului cimitirului. Incidentul a fost anuntat de reprezentantii comunitatii Evreiesti din Dorna, iar politistii incearca acum sa dea de urma faptasilor. Profanatorii de morminte risca acum o pedeapsa cu inchisoarea de la trei luni la trei ani.
http://www.divers.ro/actualitate_ro?func=viewSubmission&sid=2956&wid=37455
Trei monumente funerare au fost distruse in Cimitirul Evreiesc din Vatra Dornei de persoane necunoscute, informeaza Biroul de Presa al Inspectoratului de Politie Suceava. Monumentele erau amenajate in apropierea gardului cimitirului. Incidentul a fost anuntat de reprezentantii comunitatii Evreiesti din Dorna, iar politistii incearca acum sa dea de urma faptasilor. Profanatorii de morminte risca acum o pedeapsa cu inchisoarea de la trei luni la trei ani.
http://www.divers.ro/actualitate_ro?func=viewSubmission&sid=2956&wid=37455
Admin- Admin
- Numarul mesajelor : 135929
Data de inscriere : 15/12/2005 -
Holocaust - O poveste despre Trecut, Prezent... viitor?
Scris de Admin 05.06.06 10:42
Holocaust - O poveste despre Trecut, Prezent... viitor?
Scriitorul Leonard Oprea, cunoscut dizident anticomunist in timpul
regimului Ceausescu, ne invita la o reflectie pe tema Holocaustului.
Incepand de astazi si pana in jurul datei de 9 Octombrie, Ziua
Comemorarii Holocaustului in Romania, publicatia electronica
saptamanala ACUM va gazdui materiale avand aceasta tematica (S.N.Maier)
***
Cunosc Raul.
Si, trebuie sa va spun o poveste…
A fost odata ca niciodata…Hitler, Stalin… Apoi, “9-11”…
***
In Boston exista un monument inchinat Holocaustului.
Straniu monument.
Sint sase turnuri de veghe, rectangulare, din sticla transparenta.
Cerul se uneste mereu cu ele si de jur imprejur sint oameni vii… Umbla,
se agita, vorbesc… ii vezi aievea. Sint liberi.
Sint sase capele de aducere aminte si ruga: Auschwitz-Birkenau, Belzec,
Chelmno, Majdanek-Lublin, Sobibor si Treblinka. Cele sase lagare de
exterminare naziste din Polonia… Citesti aceste sinistre amintiri pe
fiecare prag…
Si calci – peste. Cu fior.
Capelele acestea stranii sint ca niste porti… Dintr-una intr-alta… Abia
pasesti…Deasupra cerul. De jur imprejur oamenii vii. Si liberi.
La intrare, in stinga ta, pe partea inimii e o placa de marmura neagra.
Cu litere albe sapate, adincite in ea… pe scurt, sec si la obiect –
definita nazismului si istoria nazismului. 1933 – 1945 , 12 ani ? Sau
dincolo de timp masurabil ?
Inlauntrul fiecarei capele pasesti pe un gratar metalic din care se inalta un abur alburiu, cald… Mereu.
Pe peretii exteriori – numere. Pe sticla. Milioane de numere. Milioane
de evrei si odata cu ei altii mii si mii, slavi, preoti catolici,
tigani… Exterminati. In aceste lagare. Nu altundeva. Nu. Citesti numere
- nu nume. Numere pina la cer inaltind scari de durere.
Pe puntile de piatra dintre capele, de o parte si de alta a lor, daca
nu esti atent poti calca pe acele doua-trei propozitii durate in piatra
ce-ti vorbesc despre cei 5 sute de mii de copii evrei ucisi : acolo.
Dar si despre Puterile lumii atunci, inca din 1942 stiind despre
Holocaust. Insa refuzind sa vada, sa auda… Precum si despre tot ce a
insemnat jerta unor evrei – putini si neajutorati - luptind atunci, in
lagare, impotriva calailor nazisti.
Precum si despre cumplita indiferenta a majoritatii… Daca nu esti atent pasesti pe singe , pe eroi si pe gropi comune imense…
In interiorul fiecarei capele, pe sticla transparenta poti citi povesti.
Trei dintre ele suna cam asa:
“ Intr-o dimineata, in curtea lagarului, linga baraca noastra, am gasit
o boaba de zmeura. Am ascuns-o in buzunar. Seara am pus-o pe o frunza
si am impartit-o cu prietena mea, cu mare grija si teama ascunzindu-ne
in spalator. Va puteti inchipui o lume in care tot ce ai este doar o
boaba de zmeura pe care o imparti cu prietenul tau… pe ascuns ? ” (
Marturia unei supravietuitoare )
Sau: “ Dupa ce am fost eliberati din lagar, am fost martor la
deschiderea uneia dintre gropile comune ale lagarului. Intre zecile de
cadavre i-am putut recunoaste si pe toti membrii familiei mele.” (
Marturia unui supravietuitor )
Ori: “ In curtea lagarului, deodata , am zarit ceva negru si
lucitor. Parea o piatra, dar era altceva. Am luat acel obiect si l-am
pipait… Era dur si l-am simit oarecum ciudat. Doamne, mi-a spus brusc,
este o bucata de os…
Atit ramine dintr-un om… Doamne ?!
A doua zi am ales un loc ferit si cu iarba si am ingropat acea ramasita dintr-un om. “ ( Marturia unui soldat american )
La iesire – in dreapta ta, o alta placa de marmura… neagra.
Citesti confesiunea unui pastor protestant care, in 1933 fusese
anti-semit convins. Iar mai apoi I-a multumit Lui Dumnezeu ca a scapat
cu viata dintr-un lagar de concentrare nazist… Omul isi marturiseste
rusinea. Vesnica. Intru iertare.
Pasesti pe gratarele metalice din-launtrul fiecarei capele. Un abur
alburiu si cald se inalta necontenit. Miroase a cadavru ars ? Sau mi se
pare… ?
De multe ori am fost aici.
In aceste capele de ruga si aducere-aminte.
De aducere-aminte si neuitare prin ruga. Dar parca niciodata nu a fost
ca astazi. Caci nu mai am singe in vine. Nici carne pe oase. Iar
lacrimile se uscasera de mult, de mult.
Ca un schelet m-am simtit. Stiti cum e sa te simti un schelet? Intr-o groapa comuna ?
***
Cunosc Raul.
Aceasta este povestea mea despre Holocaust.
Cind veti trece prin Boston, va rog amintiti-va povestea asta care, ca
si mine, sta marturie impotriva oricarui genocid nascut si ingrijit de
nazisti, comunisti ori de terorismul islamic sau de alt fel, ce bintuie
acest inceput de secol 21.
Din nefericire, nu istoria se repeta – noi sintem cei care repeta istoria.
( Copyright - Leonard Oprea, August 12, 2005, Boston )
http://www.romanialibera.com/articole/articol.php?step=articol&id=1685
Scriitorul Leonard Oprea, cunoscut dizident anticomunist in timpul
regimului Ceausescu, ne invita la o reflectie pe tema Holocaustului.
Incepand de astazi si pana in jurul datei de 9 Octombrie, Ziua
Comemorarii Holocaustului in Romania, publicatia electronica
saptamanala ACUM va gazdui materiale avand aceasta tematica (S.N.Maier)
***
Cunosc Raul.
Si, trebuie sa va spun o poveste…
A fost odata ca niciodata…Hitler, Stalin… Apoi, “9-11”…
***
In Boston exista un monument inchinat Holocaustului.
Straniu monument.
Sint sase turnuri de veghe, rectangulare, din sticla transparenta.
Cerul se uneste mereu cu ele si de jur imprejur sint oameni vii… Umbla,
se agita, vorbesc… ii vezi aievea. Sint liberi.
Sint sase capele de aducere aminte si ruga: Auschwitz-Birkenau, Belzec,
Chelmno, Majdanek-Lublin, Sobibor si Treblinka. Cele sase lagare de
exterminare naziste din Polonia… Citesti aceste sinistre amintiri pe
fiecare prag…
Si calci – peste. Cu fior.
Capelele acestea stranii sint ca niste porti… Dintr-una intr-alta… Abia
pasesti…Deasupra cerul. De jur imprejur oamenii vii. Si liberi.
La intrare, in stinga ta, pe partea inimii e o placa de marmura neagra.
Cu litere albe sapate, adincite in ea… pe scurt, sec si la obiect –
definita nazismului si istoria nazismului. 1933 – 1945 , 12 ani ? Sau
dincolo de timp masurabil ?
Inlauntrul fiecarei capele pasesti pe un gratar metalic din care se inalta un abur alburiu, cald… Mereu.
Pe peretii exteriori – numere. Pe sticla. Milioane de numere. Milioane
de evrei si odata cu ei altii mii si mii, slavi, preoti catolici,
tigani… Exterminati. In aceste lagare. Nu altundeva. Nu. Citesti numere
- nu nume. Numere pina la cer inaltind scari de durere.
Pe puntile de piatra dintre capele, de o parte si de alta a lor, daca
nu esti atent poti calca pe acele doua-trei propozitii durate in piatra
ce-ti vorbesc despre cei 5 sute de mii de copii evrei ucisi : acolo.
Dar si despre Puterile lumii atunci, inca din 1942 stiind despre
Holocaust. Insa refuzind sa vada, sa auda… Precum si despre tot ce a
insemnat jerta unor evrei – putini si neajutorati - luptind atunci, in
lagare, impotriva calailor nazisti.
Precum si despre cumplita indiferenta a majoritatii… Daca nu esti atent pasesti pe singe , pe eroi si pe gropi comune imense…
In interiorul fiecarei capele, pe sticla transparenta poti citi povesti.
Trei dintre ele suna cam asa:
“ Intr-o dimineata, in curtea lagarului, linga baraca noastra, am gasit
o boaba de zmeura. Am ascuns-o in buzunar. Seara am pus-o pe o frunza
si am impartit-o cu prietena mea, cu mare grija si teama ascunzindu-ne
in spalator. Va puteti inchipui o lume in care tot ce ai este doar o
boaba de zmeura pe care o imparti cu prietenul tau… pe ascuns ? ” (
Marturia unei supravietuitoare )
Sau: “ Dupa ce am fost eliberati din lagar, am fost martor la
deschiderea uneia dintre gropile comune ale lagarului. Intre zecile de
cadavre i-am putut recunoaste si pe toti membrii familiei mele.” (
Marturia unui supravietuitor )
Ori: “ In curtea lagarului, deodata , am zarit ceva negru si
lucitor. Parea o piatra, dar era altceva. Am luat acel obiect si l-am
pipait… Era dur si l-am simit oarecum ciudat. Doamne, mi-a spus brusc,
este o bucata de os…
Atit ramine dintr-un om… Doamne ?!
A doua zi am ales un loc ferit si cu iarba si am ingropat acea ramasita dintr-un om. “ ( Marturia unui soldat american )
La iesire – in dreapta ta, o alta placa de marmura… neagra.
Citesti confesiunea unui pastor protestant care, in 1933 fusese
anti-semit convins. Iar mai apoi I-a multumit Lui Dumnezeu ca a scapat
cu viata dintr-un lagar de concentrare nazist… Omul isi marturiseste
rusinea. Vesnica. Intru iertare.
Pasesti pe gratarele metalice din-launtrul fiecarei capele. Un abur
alburiu si cald se inalta necontenit. Miroase a cadavru ars ? Sau mi se
pare… ?
De multe ori am fost aici.
In aceste capele de ruga si aducere-aminte.
De aducere-aminte si neuitare prin ruga. Dar parca niciodata nu a fost
ca astazi. Caci nu mai am singe in vine. Nici carne pe oase. Iar
lacrimile se uscasera de mult, de mult.
Ca un schelet m-am simtit. Stiti cum e sa te simti un schelet? Intr-o groapa comuna ?
***
Cunosc Raul.
Aceasta este povestea mea despre Holocaust.
Cind veti trece prin Boston, va rog amintiti-va povestea asta care, ca
si mine, sta marturie impotriva oricarui genocid nascut si ingrijit de
nazisti, comunisti ori de terorismul islamic sau de alt fel, ce bintuie
acest inceput de secol 21.
Din nefericire, nu istoria se repeta – noi sintem cei care repeta istoria.
( Copyright - Leonard Oprea, August 12, 2005, Boston )
http://www.romanialibera.com/articole/articol.php?step=articol&id=1685
Admin- Admin
- Numarul mesajelor : 135929
Data de inscriere : 15/12/2005 -
Antisemitism la ZIUA? - "Hozer be tsuva"!
Scris de Admin 05.06.06 10:41
Antisemitism la ZIUA? - "Hozer be tsuva"!
Ziua mea americana incepe cu ZIUA romaneasca; prin internet ZIUA imi
ofera, la o distanta de 20.000 km, un expozeu viu si exact al vietii
politice, social-economice si culturale romanesti. In urma cu cateva
zile am fost foarte surprins si neplacut impresionat de un atac murdar
la adresa ziarului pe care il admir si al unor ziaristi pe care ii
pretuiesc. Surprinderea mea a fost cu atat mai mare cu cat printre cei
18 semnatari se numarau si cateva nume pe care, pana acum, le-am
socotit plenare pentru democratia si cultura romaneasca. Mi-e greu sa
inteleg iritarea lor si mult mai greu mi-ar fi sa-mi explic de ce
tocmai un Victor Roncea, admirabil in toate bataliile pe care le-a
initiat si le poarta cu o daruire si pasiune fara egal in presa
romaneasca, este propus de "Cei 18" linsajului. Il cunosc personal pe
ziaristul Roncea si am regasit in el aceleasi interese pe care le
poarta si evreimea: pastrarea traditiilor noastre sfinte si a memoriei
sacre. Dar ce vina are Miruna Munteanu, ale carei "Dosare Ultrasecrete"
fac deliciul a mii de cititori de ziar si internet din Statele Unite si
printre romanii Diasporei?! Sau George Damian, despre care stiu ca este
un baiat foarte tanar si foarte erudit. Cum sa fie acuzate asemenea
condeie de "antisemitism", "xenofobie" si "instigare la crima"? Ei sunt
"varful de lance al atacurilor national-securiste"? Securisti la 14
ani? ZIUA raspandeste " ideile xenofobe, sovine si antisemite" in
societatea romaneasca contemporana? Ridicolul acestor acuzatii te fac
sa pufnesti in ras. Orice simpla cautare in arhiva ziarului va dovedi
ca ZIUA acopera cu cea mai mare daruire si profesionism cauze evreiesti
nationale si internationale, cu mult peste media ziarelor din Romania.
Dar dincolo de ridicol mai se pune intrebarea "Cui prodest?" Cui
foloseste aceasta diversiune? Si de ce a fost lansata? Si de catre
cine? N-am nimic de impartit cu "Cei 18", dar i-as sfatui, de aici, de
departe, sa-i caute pe dusmanii Romaniei si ai evreilor nu la ziarul
ZIUA, unde n-au sa-l gaseasca printre profesionistii Departamentului
Externe; nu din alt motiv, dar se fac de ras si se auto-compromit.
Repet: nu exista un alt ziar romanesc care sa fi aratat o mai calda
reflectare si mai intensa a vietii evreiesti interne si internationale
ca ZIUA, nu am gasit in niciun alt ziar romanesc analize, comentarii,
note si informatii mai pline de adevar, si mai bine scrise, chiar daca
unele nu sunt pe placul falsilor patrioti, ca cele publicate de ziarul
ZIUA. Publicatie care de altfel este singura publicatie din Romania cu
doi redactori-corespondenti evrei ai ziarului: excelentii gazetari Tesu
Solomovici si Nando Mario Varga, acreditati in Israel. Al caror sef si
prieten este "antisemitul" de Roncea!? Haida, de! Este drept,
comentariile lor nu sunt neaparat pe placul autoritatilor politice,
foruri pamantesti trecatoare. Dar tocmai asta admiram, noi, evreii, cel
mai mult: diversitatea opiniilor.
"Cei 18" ar trebui sa devina "hozer be tsuva" cum se spune in ebraica,
adica sa gandeasca a doua oara, si sa revina la adevar. Au gresit
adresa, si e pacat.
David Kahan,
presedintele Asociatiei Evreilor Romano-Americani.
New York. 4. 06. 2006
http://www.ziua.ro/display.php?id=200981&data=2006-06-05
Ziua mea americana incepe cu ZIUA romaneasca; prin internet ZIUA imi
ofera, la o distanta de 20.000 km, un expozeu viu si exact al vietii
politice, social-economice si culturale romanesti. In urma cu cateva
zile am fost foarte surprins si neplacut impresionat de un atac murdar
la adresa ziarului pe care il admir si al unor ziaristi pe care ii
pretuiesc. Surprinderea mea a fost cu atat mai mare cu cat printre cei
18 semnatari se numarau si cateva nume pe care, pana acum, le-am
socotit plenare pentru democratia si cultura romaneasca. Mi-e greu sa
inteleg iritarea lor si mult mai greu mi-ar fi sa-mi explic de ce
tocmai un Victor Roncea, admirabil in toate bataliile pe care le-a
initiat si le poarta cu o daruire si pasiune fara egal in presa
romaneasca, este propus de "Cei 18" linsajului. Il cunosc personal pe
ziaristul Roncea si am regasit in el aceleasi interese pe care le
poarta si evreimea: pastrarea traditiilor noastre sfinte si a memoriei
sacre. Dar ce vina are Miruna Munteanu, ale carei "Dosare Ultrasecrete"
fac deliciul a mii de cititori de ziar si internet din Statele Unite si
printre romanii Diasporei?! Sau George Damian, despre care stiu ca este
un baiat foarte tanar si foarte erudit. Cum sa fie acuzate asemenea
condeie de "antisemitism", "xenofobie" si "instigare la crima"? Ei sunt
"varful de lance al atacurilor national-securiste"? Securisti la 14
ani? ZIUA raspandeste " ideile xenofobe, sovine si antisemite" in
societatea romaneasca contemporana? Ridicolul acestor acuzatii te fac
sa pufnesti in ras. Orice simpla cautare in arhiva ziarului va dovedi
ca ZIUA acopera cu cea mai mare daruire si profesionism cauze evreiesti
nationale si internationale, cu mult peste media ziarelor din Romania.
Dar dincolo de ridicol mai se pune intrebarea "Cui prodest?" Cui
foloseste aceasta diversiune? Si de ce a fost lansata? Si de catre
cine? N-am nimic de impartit cu "Cei 18", dar i-as sfatui, de aici, de
departe, sa-i caute pe dusmanii Romaniei si ai evreilor nu la ziarul
ZIUA, unde n-au sa-l gaseasca printre profesionistii Departamentului
Externe; nu din alt motiv, dar se fac de ras si se auto-compromit.
Repet: nu exista un alt ziar romanesc care sa fi aratat o mai calda
reflectare si mai intensa a vietii evreiesti interne si internationale
ca ZIUA, nu am gasit in niciun alt ziar romanesc analize, comentarii,
note si informatii mai pline de adevar, si mai bine scrise, chiar daca
unele nu sunt pe placul falsilor patrioti, ca cele publicate de ziarul
ZIUA. Publicatie care de altfel este singura publicatie din Romania cu
doi redactori-corespondenti evrei ai ziarului: excelentii gazetari Tesu
Solomovici si Nando Mario Varga, acreditati in Israel. Al caror sef si
prieten este "antisemitul" de Roncea!? Haida, de! Este drept,
comentariile lor nu sunt neaparat pe placul autoritatilor politice,
foruri pamantesti trecatoare. Dar tocmai asta admiram, noi, evreii, cel
mai mult: diversitatea opiniilor.
adica sa gandeasca a doua oara, si sa revina la adevar. Au gresit
adresa, si e pacat.
David Kahan,
presedintele Asociatiei Evreilor Romano-Americani.
New York. 4. 06. 2006
http://www.ziua.ro/display.php?id=200981&data=2006-06-05
Admin- Admin
- Numarul mesajelor : 135929
Data de inscriere : 15/12/2005 -
Si-au meritat soarta evreii basarabeni?
Scris de Admin 05.06.06 10:35
Si-au meritat soarta evreii basarabeni?
Cateva pagini de "Jurnal" publicate
de scriitorul Paul Goma in ultimul numar al revistei "Viata Romaneasca"
(nr. 6-7/2005) au starnit proteste, critici, emotii, si din nou a
aparut controversata tema a retragerii din Basarabia si Bucovina in
vara anului 1940 si a comportamentului neonorabil al evreilor fata de
soldatii romani. Paul Goma e convins ca actele savarsite de evrei, din
"ura de rasa" si "ura de roman", veneau "dinspre aproape toti evreii
aflati in Basarabia si in Bucovina de Nord in acea Saptamana rosie,
inspre toti romanii". Daca acest lucru ar fi adevarat, contrareactia
maresalului Ion Antonescu de a-i pedepsi pe toti evreii basarabeni si
bucovineni nici nu e de condamnat, ar putea fi privita drept reactia
sanatoasa, normala, a militarului candva ultragiat, acum "Conducatorul
statului". In asemenea parametri de gandire, "culpa evreiasca"
justifica si anuleaza "culpa maresalului", si daca mergem cu aceasta
logica mai departe, nici inculparea maresalului pentru deportarile
evreilor si ororile din Transnistria nu mai e posibila. Dupa actele
abominabile savarsite de evreii Basarabiei si Bucovinei a urmat
fireasca si crunta razbunare romaneasca. Goma stabileste ca atunci si
acolo, in timpul evacuarii tragice din "Saptamana rosie", s-ar afla
radacinile Holocaustului, si, accentueaza el, Holocaustul nu a aparut
"din senin". Aluzia e cat se poate de transparenta. Iar teoria este pe
cat de raspandita, pe atat de nociva. Si, cu certitudine, falsa. Iata
de ce:
Premisele tragediei
Dupa semnarea Pactulului
Ribbentrop-Molotov (23 august 1939), tot Estul european devenise o zona
fragila, amenintata sa fie inghitita de cele doua mari puteri. Nu vor
trece decat cateva zile si Polonia va fi atacata si ocupata de armatele
germane (1 septembrie 1939), apoi tarile baltice vor fi anexate de
Uniunea Sovietica. Finlanda, s-a salvat ca prin minune, pierzand doar
un mic teritoriu, dupa ce a fost atacata de Armata Rosie (30 noiembrie
1939). Apoi, a venit randul Romaniei. La 26 iunie 1940, la orele 22.00,
Molotov l-a convocat pe Gheorghe Davidescu, seful misiunii diplomatice
romanesti la Moscova, si i-a inmanat o nota prin care Uniunea Sovietica
cerea "inapoierea" Basarabiei, Bucovinei de Nord si a Tinutului Herta,
retragerea armatei Romaniei si a autoritatilor urmand sa fie facuta in
decursul a doar patru zile, incepand cu data de 28 iunie 1940.
Bucurestiul era somat sa raspunda in 24 de ore. In lipsa unui sprijin
international, presata din Rasarit de catre colosul sovietic si din
Apus de Germania nazista, regimul Regelui Carol al II-lea s-a supus
ultimatumului. Nerespectand
conditiile stabilite pentru retragere, unitati ale armatei sovietice au
trecut Nistrul inca din noaptea dintre 27 si 28 iunie, inaintand rapid,
au ocupat orasele Cernauti si Chisinau, capitalele Basarabiei si
Bucovinei, si, ajunse la Prut, au stabilit puncte de control la noua
granita. Din acea clipa, retragerea a devenit haotica si greu de
controlat. Zadarnice au fost toate protestele comandantilor militari si
ale autoritatilor romanesti impotriva agresiunilor, marlaniilor si
chiar a asasinatelor savarsite de soldatii si comisarii politici
sovietici. In acea "Saptamana rosie" a retragerii (28 iunie-3 iulie
1940), cum o numeste scriitorul Paul Goma, au avut loc fapte
anti-romanesti grave, umilitoare, cu neputinta de a fi uitate sau
iertate. Din nefericire, in aceasta tragedie au fost amestecati, cu sau
fara voia lor, si evreii. Faptele ignobile
petrecute in timpul retragerii au fost atribuite evreilor basarabeni si
bucovineni. Presa vremii scria despre incidente teribile, in care
evreii i-au ofensat si umilit pe soldatii romani, au rupt epoletii unor
ofiteri si i-au maltratat, pe unii chiar i-au omorat, au pus steagurile
rosii pe cladiri si au distrus biserici romanesti, dupa care au fost
primii care i-au primit cu flori pe soldatii sovietici cotropitori.
Ziarele ultranationaliste, si nu numai ele, prevesteau sumbru si vremea
razbunarii romanesti. O vara rea, socanta si umilitoare
Ce s-a intamplat cu
adevarat in aceea vara a anului 1940? O vara rea pentru lumea
romaneasca, socanta si umilitoare. Sa privim cu luare aminte la
evenimente si sa le asezam intr-o logica a istoriei si a omenescului.
S-au purtat evreii intr-adevar atat de mizerabil cu soldatii romani in
retragere, asa cum arata unele documente, asa cum exista multe
marturii, a fost atat de ingrozitoare "culpa evreiasca" incat sa
justifice razbunarea cumplita a maresalului Antonescu? Sau, mai
degraba, au fost alesi drept "tapi ispasitori", pentru ca societatea
romaneasca - profund traumatizata - sa-si poata canaliza frustrarea?
Istoricii au pareri impartite fata de cele petrecute in zilele
retragerii armatei si a oficialitatilor romane.
Mutilarea Romaniei prin
pierderea Basarabiei si Bucovinei si cedarea Transilvaniei de Nord
ungurilor (la 30 august 1940) au tulburat profund societatea
romaneasca. Erau cautati vinovatii, care, bineinteles, nu erau de
gasit. In doar doua luni, fara sa fi tras un singur foc de arma de
impotrivire, Romania a fost mutilata, pierzand aproape 100.000 km
patrati, adica o treime din teritoriul national, si o populatie de 6
milioane de locuitori. Era mai mult decat pierderea unui razboi, unde
cel mai puternic castiga. Si polonezii isi pierdusera tara, dar
continuau sa traiasca cu capul sus, dupa ce se impotrivisera cu bravura
cotropitorilor. Romanii fusesera insa infranti fara lupta, ca urmare a
unor calcule politice meschine. Armatei romane i se ordonase sa se
retraga fara sa se impotriveasca si "in orice conditii". Ar fi putut Romania sa
reziste unui atac al armatelor sovietice? Intr-o prima etapa cu
siguranta ca da, 1.200.000 de soldati romani erau mobilizati in zona
estica a tarii, cu ordinul clar de a rezista unui eventuale agresiuni.
Cele mai bune forte ale armatei romane, Grupul de Armate 1, impreuna cu
Armatele a 3-a si a 4-a, cu sapte corpuri de armata, 19 divizii de
infanterie si cavalerie, doua brigazi de munte si opt regimente de
fortificatii, erau gata de lupta. Nu aveau suficient armament pentru un
razboi de durata, dar vibrau de vointa si patriotismul de a-si apara
tara. E adevarat, un razboi stii cum il incepi, niciodata cum se
sfarseste, dar capitularile sunt intotdeauna rusinoase. Or, Bucurestiul
a decis sa capituleze in fata sovieticilor fara sa lupte. Episodul "Edinet", o intoxicare ca la carte
Cu toata istoriografia
bogata, acest segment de istorie pastreaza o anumita obscuritate. Cum
s-a instalat haosul in cursul retragerii, de ce nu s-a ordonat
rezistenta armata fata de agresiunile soldatilor sovietici sau ale
populatiei civile pro-sovietice, in ce masura drojdia evreiasca a
actionat impotriva militarilor si autoritatilor romanesti in timpul
retragerii? Toate aceste intrebari nu au primit inca un raspuns
definitiv. Multe dintre relatarile din presa vremii s-au dovedit insa,
la o analiza mai atenta, pure mistificari. Sa citam doar
"Povestea Edinet", clasic exemplu de dezinformare, care a influentat
enorm opinia publica romaneasca. Soldatii romani in retragere au
suferit vexatiuni iesite din comun din partea evreilor locali;
nemaisuportand umilintele la care era supus, capitanul Enescu se
sinucide. Martor la cele intamplate, un alt ofiter roman, capitanul
Niculescu jura razbunare. Un an mai tarziu, dupa ce localitatea
basarabeana va fi eliberata, capitanul Niculescu masacreaza cu sange
rece numerosi evrei din Edinet. Generalul Ion Antonescu e departe de a
fi aparatorul evreilor, dar e un om al ordinii; va da un exemplu, il
cheama pe ofiterul care si-a facut singur dreptate, si intre inchisoare
si plecarea in prima linie a frontului, capitanul alege. El va muri in
luptele pentru cucerirea Odessei. Istoricul Mihai Pelin a cercetat
povestea, care s-a dovedit falsa de la un capat la altul. N-a existat
in realitate nici un capitan Enescu care s-ar fi sinucis si nici un
capitan Niculescu care l-a razbunat si ar fi murit apoi in lupta.
Adevarate erau doar crimele anti-evreiesti de la Edinet. (Mihai Pelin:
Adevar si legenda, Ed. Edart, Bucuresti, 1994)
http://www.ziua.net/display.php?id=185312&data=2005-09-24
Cateva pagini de "Jurnal" publicate
de scriitorul Paul Goma in ultimul numar al revistei "Viata Romaneasca"
(nr. 6-7/2005) au starnit proteste, critici, emotii, si din nou a
aparut controversata tema a retragerii din Basarabia si Bucovina in
vara anului 1940 si a comportamentului neonorabil al evreilor fata de
soldatii romani. Paul Goma e convins ca actele savarsite de evrei, din
"ura de rasa" si "ura de roman", veneau "dinspre aproape toti evreii
aflati in Basarabia si in Bucovina de Nord in acea Saptamana rosie,
inspre toti romanii". Daca acest lucru ar fi adevarat, contrareactia
maresalului Ion Antonescu de a-i pedepsi pe toti evreii basarabeni si
bucovineni nici nu e de condamnat, ar putea fi privita drept reactia
sanatoasa, normala, a militarului candva ultragiat, acum "Conducatorul
statului". In asemenea parametri de gandire, "culpa evreiasca"
justifica si anuleaza "culpa maresalului", si daca mergem cu aceasta
logica mai departe, nici inculparea maresalului pentru deportarile
evreilor si ororile din Transnistria nu mai e posibila. Dupa actele
abominabile savarsite de evreii Basarabiei si Bucovinei a urmat
fireasca si crunta razbunare romaneasca. Goma stabileste ca atunci si
acolo, in timpul evacuarii tragice din "Saptamana rosie", s-ar afla
radacinile Holocaustului, si, accentueaza el, Holocaustul nu a aparut
"din senin". Aluzia e cat se poate de transparenta. Iar teoria este pe
cat de raspandita, pe atat de nociva. Si, cu certitudine, falsa. Iata
de ce:
Premisele tragediei
Dupa semnarea Pactulului
Ribbentrop-Molotov (23 august 1939), tot Estul european devenise o zona
fragila, amenintata sa fie inghitita de cele doua mari puteri. Nu vor
trece decat cateva zile si Polonia va fi atacata si ocupata de armatele
germane (1 septembrie 1939), apoi tarile baltice vor fi anexate de
Uniunea Sovietica. Finlanda, s-a salvat ca prin minune, pierzand doar
un mic teritoriu, dupa ce a fost atacata de Armata Rosie (30 noiembrie
1939). Apoi, a venit randul Romaniei. La 26 iunie 1940, la orele 22.00,
Molotov l-a convocat pe Gheorghe Davidescu, seful misiunii diplomatice
romanesti la Moscova, si i-a inmanat o nota prin care Uniunea Sovietica
cerea "inapoierea" Basarabiei, Bucovinei de Nord si a Tinutului Herta,
retragerea armatei Romaniei si a autoritatilor urmand sa fie facuta in
decursul a doar patru zile, incepand cu data de 28 iunie 1940.
Bucurestiul era somat sa raspunda in 24 de ore. In lipsa unui sprijin
international, presata din Rasarit de catre colosul sovietic si din
Apus de Germania nazista, regimul Regelui Carol al II-lea s-a supus
ultimatumului. Nerespectand
conditiile stabilite pentru retragere, unitati ale armatei sovietice au
trecut Nistrul inca din noaptea dintre 27 si 28 iunie, inaintand rapid,
au ocupat orasele Cernauti si Chisinau, capitalele Basarabiei si
Bucovinei, si, ajunse la Prut, au stabilit puncte de control la noua
granita. Din acea clipa, retragerea a devenit haotica si greu de
controlat. Zadarnice au fost toate protestele comandantilor militari si
ale autoritatilor romanesti impotriva agresiunilor, marlaniilor si
chiar a asasinatelor savarsite de soldatii si comisarii politici
sovietici. In acea "Saptamana rosie" a retragerii (28 iunie-3 iulie
1940), cum o numeste scriitorul Paul Goma, au avut loc fapte
anti-romanesti grave, umilitoare, cu neputinta de a fi uitate sau
iertate. Din nefericire, in aceasta tragedie au fost amestecati, cu sau
fara voia lor, si evreii. Faptele ignobile
petrecute in timpul retragerii au fost atribuite evreilor basarabeni si
bucovineni. Presa vremii scria despre incidente teribile, in care
evreii i-au ofensat si umilit pe soldatii romani, au rupt epoletii unor
ofiteri si i-au maltratat, pe unii chiar i-au omorat, au pus steagurile
rosii pe cladiri si au distrus biserici romanesti, dupa care au fost
primii care i-au primit cu flori pe soldatii sovietici cotropitori.
Ziarele ultranationaliste, si nu numai ele, prevesteau sumbru si vremea
razbunarii romanesti. O vara rea, socanta si umilitoare
Ce s-a intamplat cu
adevarat in aceea vara a anului 1940? O vara rea pentru lumea
romaneasca, socanta si umilitoare. Sa privim cu luare aminte la
evenimente si sa le asezam intr-o logica a istoriei si a omenescului.
S-au purtat evreii intr-adevar atat de mizerabil cu soldatii romani in
retragere, asa cum arata unele documente, asa cum exista multe
marturii, a fost atat de ingrozitoare "culpa evreiasca" incat sa
justifice razbunarea cumplita a maresalului Antonescu? Sau, mai
degraba, au fost alesi drept "tapi ispasitori", pentru ca societatea
romaneasca - profund traumatizata - sa-si poata canaliza frustrarea?
Istoricii au pareri impartite fata de cele petrecute in zilele
retragerii armatei si a oficialitatilor romane.
Mutilarea Romaniei prin
pierderea Basarabiei si Bucovinei si cedarea Transilvaniei de Nord
ungurilor (la 30 august 1940) au tulburat profund societatea
romaneasca. Erau cautati vinovatii, care, bineinteles, nu erau de
gasit. In doar doua luni, fara sa fi tras un singur foc de arma de
impotrivire, Romania a fost mutilata, pierzand aproape 100.000 km
patrati, adica o treime din teritoriul national, si o populatie de 6
milioane de locuitori. Era mai mult decat pierderea unui razboi, unde
cel mai puternic castiga. Si polonezii isi pierdusera tara, dar
continuau sa traiasca cu capul sus, dupa ce se impotrivisera cu bravura
cotropitorilor. Romanii fusesera insa infranti fara lupta, ca urmare a
unor calcule politice meschine. Armatei romane i se ordonase sa se
retraga fara sa se impotriveasca si "in orice conditii". Ar fi putut Romania sa
reziste unui atac al armatelor sovietice? Intr-o prima etapa cu
siguranta ca da, 1.200.000 de soldati romani erau mobilizati in zona
estica a tarii, cu ordinul clar de a rezista unui eventuale agresiuni.
Cele mai bune forte ale armatei romane, Grupul de Armate 1, impreuna cu
Armatele a 3-a si a 4-a, cu sapte corpuri de armata, 19 divizii de
infanterie si cavalerie, doua brigazi de munte si opt regimente de
fortificatii, erau gata de lupta. Nu aveau suficient armament pentru un
razboi de durata, dar vibrau de vointa si patriotismul de a-si apara
tara. E adevarat, un razboi stii cum il incepi, niciodata cum se
sfarseste, dar capitularile sunt intotdeauna rusinoase. Or, Bucurestiul
a decis sa capituleze in fata sovieticilor fara sa lupte. Episodul "Edinet", o intoxicare ca la carte
Cu toata istoriografia
bogata, acest segment de istorie pastreaza o anumita obscuritate. Cum
s-a instalat haosul in cursul retragerii, de ce nu s-a ordonat
rezistenta armata fata de agresiunile soldatilor sovietici sau ale
populatiei civile pro-sovietice, in ce masura drojdia evreiasca a
actionat impotriva militarilor si autoritatilor romanesti in timpul
retragerii? Toate aceste intrebari nu au primit inca un raspuns
definitiv. Multe dintre relatarile din presa vremii s-au dovedit insa,
la o analiza mai atenta, pure mistificari. Sa citam doar
"Povestea Edinet", clasic exemplu de dezinformare, care a influentat
enorm opinia publica romaneasca. Soldatii romani in retragere au
suferit vexatiuni iesite din comun din partea evreilor locali;
nemaisuportand umilintele la care era supus, capitanul Enescu se
sinucide. Martor la cele intamplate, un alt ofiter roman, capitanul
Niculescu jura razbunare. Un an mai tarziu, dupa ce localitatea
basarabeana va fi eliberata, capitanul Niculescu masacreaza cu sange
rece numerosi evrei din Edinet. Generalul Ion Antonescu e departe de a
fi aparatorul evreilor, dar e un om al ordinii; va da un exemplu, il
cheama pe ofiterul care si-a facut singur dreptate, si intre inchisoare
si plecarea in prima linie a frontului, capitanul alege. El va muri in
luptele pentru cucerirea Odessei. Istoricul Mihai Pelin a cercetat
povestea, care s-a dovedit falsa de la un capat la altul. N-a existat
in realitate nici un capitan Enescu care s-ar fi sinucis si nici un
capitan Niculescu care l-a razbunat si ar fi murit apoi in lupta.
Adevarate erau doar crimele anti-evreiesti de la Edinet. (Mihai Pelin:
Adevar si legenda, Ed. Edart, Bucuresti, 1994)
http://www.ziua.net/display.php?id=185312&data=2005-09-24
Ultima editare efectuata de catre Admin in 12.07.11 22:40, editata de 1 ori
Admin- Admin
- Numarul mesajelor : 135929
Data de inscriere : 15/12/2005 -
Antisemitismul in Romania
Scris de Admin 03.06.06 19:08
Cum se naste o diversiune:
Antisemitismul in Romania
In noaptea de 25-26 decembrie a anului 1959, doi agenti ai fostului
KGB sovietic, aflati la „post" in Germania, au pictat pe zidul
sinagogii din Koln zvastici, insotite de sloganul „Germanii cer
evreilor sa plece acasa!". Noptile urmatoare, in peste 20 de orase
din Germania au aparut zvastici si slogane, asemanatoare sau cu un
continut mult mai grav, zugravite pe sinagogi, monumente funerare
ebraice ori pe magazine apartinand unor evrei. De Anul Nou, intreaga
lume era zguduita de o puternica explozie antievreiasca „de sorginte
germana". In Londra, Oslo, Viena, Paris, Parma, Glasgow, Copenhaga,
Stockholm, Milano, New York erau semnalate fapte de felul celor
petrecute in Germania. La numai o saptamana de la inceputul campaniei
antievreiesti, pe 3 ianuarie 1960, si-au facut aparitia manifeste si
sloganuri identice in Melbourne, Manchester, Atena, Bogota, Buenos
Aires si Oslo.
Reactia opiniei publice mondiale a fost deosebit de dura: marfurile
germane au fost scoase din depozite si magazine, comerciantii germani
au fost ostracizati, in majoritatea tarilor lumii, diplomatii multor
ambasade germane au „fost chemati la ordine" de catre autoritatile
tarilor gazda. Conducerea Germaniei nu mai stia cum si cui sa ceara
scuze, iar contraspionajul german traia zile si nopti de cosmar.
Presa internationala intretinea focarul de indignare
impotriva „gravelor manifestari antievreiesti ale organizatiilor
naziste germane". In fruntea acuzatiilor se aflau, bineinteles,
ziarele sovietice. O singura tara nu a acuzat Germania si nu a luat
nici un fel de masuri impotriva ei: Israelul. Misterios, nu?
Abia in vara anului 1962, fugari din tabara KGB-ului au dezvaluit
elementele care au permis cunoasterea si intelegerea intregului
fenomen. Operatiunea fusese organizata si executata de cateva zeci de
ofiteri si agenti ai KGB, condusi de catre generalul Ivan Agayants,
seful Departamentului D din cadrul Directiei 1 (Dezinformare,
Influenta, Diversiune). Anterior declansarii vastei actiuni de
diversiune si dezinformare, aceasta a fost testata la nivel micro,
intr-un sat de langa Moscova. Cativa ofiteri ai KGB au devastat
cimitirul evreiesc din localitate si au desenat zvastici pe pietrele
funerare, urmarind apoi reactia localnicilor: o parte au fost
inspaimantati, dar o alta parte, purtatoare a unor sentimente
antievreiesti latente, s-a activat sub influenta celor vazute,
multiplicand si diversificand „operele" slujitorilor „sabiei si
scutului" sovietic.
Clarificarea originii „exploziei antievreiesti" din iarna anilor 1950-
1960 nu a insemnat insa si stergerea efectelor dezastruoase, morale
si materiale, suferite in principal de Germania. Campania de
prezentare a adevarului a fost foarte slaba, lumea traind inca sub
influenta celor petrecute de Craciun si Anul Nou. Bun cunoscator al
psihologiei umane, generalul Agayants prevazuse si aceasta: o
minciuna implantata in subconstientul a milioane de oameni, in
conditii emotionale favorabile, nu va putea fi stearsa aproape
niciodata, cu nici un adevar. De altfel, acest lucru il observam si
la noi, la concetatenii nostri „drogati" cu minciunile din decembrie
1989 si ianuarie 1990.
Germania a fost compromisa prin aceasta actiune, suferind imense
pagube morale si materiale. Romania nu are nici pe departe
posibilitatile economice ale Germaniei ...
Fiecare serviciu de spionaj si contraspionaj poate fi recunoscut dupa
modul sau de „lucru", dupa schemele tip, pe care isi brodeaza
actiunile. Daca vom analiza cu seriozitate situatia din tarile
scapate de lagarul socialist, din sfera de influenta a Imperiului
Sovietic mai bine zis, vom descoperi mai multe elemente comune,
printre care manifestarile antievreiesti de intensitati variabile.
Faptul ca in Polonia, Ungaria, Romania se dezvolta, de la o zi la
alta, miscari de nuanta antievreiasca, ne duce cu gandul la „flacaii"
din Departamentul D al fostului KGB. Ce interese ar putea sa aiba in
aceste diversiuni? Simplu! In primul rand, aceste tari trebuie
ostracizate de catre opinia publica mondiala, categorisite ca tari
necivilizate si nesigure, pentru a fi pastrate in sfera de interese a
fostului Imperiu Sovietic. In al doilea rand, opinia publica din
aceste tari trebuie manipulata si determinata sa-si concentreze
atentia catre alte evenimente – antievreismul, de pilda – pentru a nu-
si pune intrebari si gasi raspunsuri jenante pentru Moscova si
oamenii implantati de KGB in structurile de putere, executive,
economice ori de aparare ale respectivelor tari.
In al treilea rand, prosperitatea unor tari vecine ar face mari
deservicii fostului URSS. Nu mai este un secret pentru nimeni faptul
ca, pentru multi cetateni rusi, saracia noastra pare o viata
imbelsu¬gata sau demna de invidiat. Culpabili¬zarea intregului popor
roman pentru faptele unor extremisti, exagerarea si prezentarea
denaturata a unor evenimente istorice, in care inclusiv specialistii
evrei si-au spus cuvantul in apararea romanilor, sunt de natura sa
jigneasca sentimentele noastre nationale si sa determine reactii de
tipul celor planificate de catre organizatorii diversiunii
antievreiesti.
FOCUS VEST
Admin- Admin
- Numarul mesajelor : 135929
Data de inscriere : 15/12/2005 -
Absolventii de liceu din Romania
Scris de Admin 01.06.06 17:00
Absolventii de liceu din Romania nu au suficiente cunostinte despre Holocaust
Un grup de tineri absolventi de liceu din Romania a efectuat saptamina trecuta o calatorie de studii la Berlin, prilej cu care tinerii au vizitat citeva muzee si memoriale, au avut intilniri cu publicisti si politologi si au participat la dezbateri legate de problema integrarii europene si despre istoria recenta, fiind abordata si problema Holocaustului, transmite Radio Europa Libera.
Jaroslav Schonka, conferentiarul instructor de la Academia berlineza, care a insotit grupul, a constatat cu mare surprindere ca tinerii romani reactioneaza cu reticenta fata de acele puncte cuprinse in programul vizitei care vizau cunoasterea unor memoriale dedicate Holocaustului si prigoanei rasiste impotriva evreilor initiata de catre nazisti. “In loc sa recunoasca faptul ca au unele deficiente in ceea ce priveste cunoasterea unor fapte istorice, acesti tineri au tendinta sa respinga totul, cu argumentul ca ar fi vorba despre exagerari, refuzind sa-si adinceasca cunostintele”, a spus Schonka.
In cursul unei conferinte urmate de o lunga discutie, desfasurata la Academia Europeana din Berlin, grupului tinerilor romani si polonezi, dintre care unii intentioneaza sa devina studenti la politologie sau economie, le-a fost prezentat raportul final al Comisiei Internationale pentru Studierea Holocaustului in Romania. O tinara a tinut sa-si exprime neaparat admiratia fata de Nicolae Paulescu, afirmind ca medicul roman antisemit, prieten si colaborator apropiat al lui A.C. Cuza, ar fi devenit victima unor cercuri evreiesti care l-au privat pe acesta de Premiul Nobel pentru medicina. Explicatia ca Nicolae Paulescu fusese unul din teoreticienii romani ai rasismului biologizant din perioada interbelica si ca a fost un militant al antisemitismului, care devenise o componenta a doctrinei legionare, a fost primita cu evidente rezerve.
Cu rezerve au fost intimpinate si descrierea atrocitatilor comise de catre regimul lui Ion Antonescu, prezentarea politicii rasist-antisemite a acestei guvernari si responsabilitatile pentru distrugerea evreilor deportati in Transnistria. In opinia mai multor tineri romani, Ion Antonescu ar trebui considerat un patriot si erou national.
Cifrele privind victimele evreilor romani si ucraineni ucisi de catre autoritatile antonesciene fusesera nu numai contestate, ci si relativizate, prin invocarea faptului ca nu toti evreii romani au fost deportati, scapind astfel datorita bunavointei lui Antonescu. Din discutia organizata la Academia din Berlin nu au lipsit nici momentele de crasa ignoranta, atunci cind unul dintre participanti a incercat sa compare Holocaustul cu practica justitiei americane de a pronunta in anumite cazuri pedeapsa capitala. Evreii, sustinea acelasi tinar, fusesera deportati in urma unor sentinte judecatoresti si nu in urma unor hotariri dictate de factorii de decizie. Despre existenta legislatiei rasiale din Germania nazista si din Romania antonesciana, tinerii habar nu aveau.
In cele din urma, un alt tinar a contestat competenta lui Elie Wiesel ca presedinte al Comisiei pentru Studierea Holocaustului in Romania, afirmind ca un evreu nu poate fi obiectiv atunci cind este vorba despre Holocaust.
Faptul ca la Berlin exista numeroase monumente, cit si un memorial dedicat victimelor Holocaustului, a fost taxat drept o exagerare a Germaniei. Intentia de a construi si in Romania un memorial al Holocaustului a fost respinsa cu argumentul ca ar fi o incercare de culpabilizare a tarii si ca ar incarca prea mult bugetul.
http://www.divers.ro/cgi-bin/buletin_ro.py?id=226#3317
Un grup de tineri absolventi de liceu din Romania a efectuat saptamina trecuta o calatorie de studii la Berlin, prilej cu care tinerii au vizitat citeva muzee si memoriale, au avut intilniri cu publicisti si politologi si au participat la dezbateri legate de problema integrarii europene si despre istoria recenta, fiind abordata si problema Holocaustului, transmite Radio Europa Libera.
Jaroslav Schonka, conferentiarul instructor de la Academia berlineza, care a insotit grupul, a constatat cu mare surprindere ca tinerii romani reactioneaza cu reticenta fata de acele puncte cuprinse in programul vizitei care vizau cunoasterea unor memoriale dedicate Holocaustului si prigoanei rasiste impotriva evreilor initiata de catre nazisti. “In loc sa recunoasca faptul ca au unele deficiente in ceea ce priveste cunoasterea unor fapte istorice, acesti tineri au tendinta sa respinga totul, cu argumentul ca ar fi vorba despre exagerari, refuzind sa-si adinceasca cunostintele”, a spus Schonka.
In cursul unei conferinte urmate de o lunga discutie, desfasurata la Academia Europeana din Berlin, grupului tinerilor romani si polonezi, dintre care unii intentioneaza sa devina studenti la politologie sau economie, le-a fost prezentat raportul final al Comisiei Internationale pentru Studierea Holocaustului in Romania. O tinara a tinut sa-si exprime neaparat admiratia fata de Nicolae Paulescu, afirmind ca medicul roman antisemit, prieten si colaborator apropiat al lui A.C. Cuza, ar fi devenit victima unor cercuri evreiesti care l-au privat pe acesta de Premiul Nobel pentru medicina. Explicatia ca Nicolae Paulescu fusese unul din teoreticienii romani ai rasismului biologizant din perioada interbelica si ca a fost un militant al antisemitismului, care devenise o componenta a doctrinei legionare, a fost primita cu evidente rezerve.
Cu rezerve au fost intimpinate si descrierea atrocitatilor comise de catre regimul lui Ion Antonescu, prezentarea politicii rasist-antisemite a acestei guvernari si responsabilitatile pentru distrugerea evreilor deportati in Transnistria. In opinia mai multor tineri romani, Ion Antonescu ar trebui considerat un patriot si erou national.
Cifrele privind victimele evreilor romani si ucraineni ucisi de catre autoritatile antonesciene fusesera nu numai contestate, ci si relativizate, prin invocarea faptului ca nu toti evreii romani au fost deportati, scapind astfel datorita bunavointei lui Antonescu. Din discutia organizata la Academia din Berlin nu au lipsit nici momentele de crasa ignoranta, atunci cind unul dintre participanti a incercat sa compare Holocaustul cu practica justitiei americane de a pronunta in anumite cazuri pedeapsa capitala. Evreii, sustinea acelasi tinar, fusesera deportati in urma unor sentinte judecatoresti si nu in urma unor hotariri dictate de factorii de decizie. Despre existenta legislatiei rasiale din Germania nazista si din Romania antonesciana, tinerii habar nu aveau.
In cele din urma, un alt tinar a contestat competenta lui Elie Wiesel ca presedinte al Comisiei pentru Studierea Holocaustului in Romania, afirmind ca un evreu nu poate fi obiectiv atunci cind este vorba despre Holocaust.
Faptul ca la Berlin exista numeroase monumente, cit si un memorial dedicat victimelor Holocaustului, a fost taxat drept o exagerare a Germaniei. Intentia de a construi si in Romania un memorial al Holocaustului a fost respinsa cu argumentul ca ar fi o incercare de culpabilizare a tarii si ca ar incarca prea mult bugetul.
http://www.divers.ro/cgi-bin/buletin_ro.py?id=226#3317
Ultima editare efectuata de catre in 19.01.08 21:43, editata de 2 ori
Admin- Admin
- Numarul mesajelor : 135929
Data de inscriere : 15/12/2005 -
Ieri cu Moses Rosen, astazi cu Codreanu
Scris de Admin 01.06.06 11:01
Ieri cu Moses Rosen, astazi cu Codreanu
In numarul din 7 iunie 1993,
"Evenimentul zilei" publica sub semnatura lui Sorin Rosca Stanescu, pe
pagina intai, un articol intitulat "In cazul unei lovituri de
stat/Partidul Romania mare are pregatita o lista neagra; 177 de
persoane sunt pandite de moarte". Pe aceasta lista, la pozitia 45, ma
aflam si eu, intre - conform ziarului "Romania Mare" - "tradatorii de
tara, huliganii politici si hotii care au jefuit Romania si pe care
opinia publica ii pune la stalpul infamiei." Eram care va sa zica
coleg, in acest pomelnic, cu Traian Basescu, sef-rabinul Moses Rosen,
Vladimir Tismaneanu...
Din ZIUA de ieri, aflu
ca ma gasesc pe o alta lista; a unor gazetari antisemiti. Mai intai ca
nu sunt ziarist - mi-ar placea sa fiu, insa sunt prea sceptic pentru o
asemenea meserie - ci doar publicist. Apoi, regret ca nu am pastrat
numarul din "Miscarea", din acelasi an 1993, in care eram pus la zid in
aceiasi termeni folositi de "Romania Mare". In al treilea rand, ma
intreb: ce legatura am eu cu ministrul de Externe, Ungureanu? Nu i-am
pomenit numele in nici un articol. Abia acum pot marturisi ca ii
deplang situatia: ratat ca istoric, ratat ca om politic... Aflu din
acelasi numar al ziarului ZIUA ca este fiul duhovnicesc al IPS Daniel,
mitropolitul Moldovei si Bucovinei. Parca asa s-ar mai lega lucrurile.
Si atunci, parca mi-ar placea si mie sa devin ziarist, sa cercetez daca
avea legaturi cu Iosif Constantin Dragan la sfarsitul anilor '80, daca
dispuneau de regim preferential, cand unul venea in tara din Italia iar
celalalt din Elvetia, sa rasfoiesc presa geneveza din anii 1986-1988...
In felul acesta poate ca mi-as descoperi o chemare tardiva.
O ironie a soartei face
ca in numarul de ieri din ZIUA, in articolul pe care il semnez, sa
formulez o constatare umoristica la adresa lozincilor gardiste si in
acelasi numar sa fiu trecut in rand cu antisemitii si legionarii. Stiu
ca traim in patria lui Caragiale, dar parca e prea de tot ca intr-o
lista sa fii pus cot la cot cu Moses Rosen iar in alta cu
legionaroizii. Unul din semnatarii Apelului este scriitorul Liviu
Antonesei. Acum 20 de ani, Liviu Antonesei imi publica in "Opinia
studenteasca" articole despre Cioran (si traduceri), Mircea Vulcanescu,
Constantin Noica, iar cand venea la Bucuresti mergeam impreuna la un
pahar de vin in chilia parintelui Ignatie Grecu de la Cernica, caruia,
de altfel, i-a publicat si niste poeme in aceeasi revista. Autor al
unui studiu stralucitdespre generatia Criterion inca inainte de
prabusirea comunismului, Liviu Antonesei ma asaza acum intre
extremisti. Criticul si sociologul Mihai Dinu Gheorghiu ma surprinde la
randu-i: ii eram recunoscator pentru un telefon dat de la Paris pe 20
decembrie 1989; ma felicita pentru ca semnasem "Scrisoarea celor 18",
redactata de Stelian Tanase. Aceeasi scrisoare o semna si dl Andrei
Cornea, care acum ma acuza de antisemitism. Pe atunci eram amandoi, cum
ar zice marxistii, de aceeasi parte a baricadei. Acum... Oricum, 18
erau si semnatarii scrisorii din 1989, 18 sunt si acum cei ce ne pun la
zid pe cei patru ziaristi de la ZIUA si pe mine. Doua persoane de la
care nu ma asteptam sa-mi dea lectii de civism. Daca stau insa si ma
gandesc ca insisi profesorii Nicolae Manolescu si Gabriel Liiceanu au
fost cu cativa ani in urma inclusi in categoria antisemitilor, nu pot
decat sa trimit, ca la un aforism, la finalul articolului de ieri al
lui Adrian Patrusca: "Antisemiti sunt cei care isi permit sa foloseasca
drama evreilor in interese personale".
Nimeni nu imi va putea
proba cu un rand pretinsul antisemitism sau filo-legionarism. Nu sunt
nici una, nici alta. Anti-intelectualist, insa, sunt. Ca unul care n-am
luat o scobitoare de la Stat, de la universitati, fundatii, asociatii
si am trait toata viata pe picioarele mele - am detestat si detest
umblatul cu pantahuza; colindul cu cutia milei laice. De aceea, salut
din toata inima initiativa redactiei ziarului ZIUA, de a-i da in
judecata pe cei 18 calomniatori ai mei/ai nostri, intre care se afla o
cimotie apropiata a fostului ideolog-sef al partidului comunist, Leonte
Rautu: domnul profesor Andrei Oisteanu. Nadajduiesc ca din daunele
primite in urma procesului sa-mi cumpar o lada de coniac frantuzesc si
cateva cutii de havane Karl Upmann sau macar Flor del Caraibe. Ar fi
pentru mine prima "bursa" din viata. Si, daca tot veni vorba de
tribunale! Nasicul spiritual al ministrului Ungureanu, IPS Daniel al
Moldovei si Bucovinei, mi-a promis public inca din luna noiembrie un
proces. Astept. Nu vreau sa raman cu "onoarea nereperata".
http://www.ziua.ro/display.php?id=200760&data=2006-06-01
In numarul din 7 iunie 1993,
"Evenimentul zilei" publica sub semnatura lui Sorin Rosca Stanescu, pe
pagina intai, un articol intitulat "In cazul unei lovituri de
stat/Partidul Romania mare are pregatita o lista neagra; 177 de
persoane sunt pandite de moarte". Pe aceasta lista, la pozitia 45, ma
aflam si eu, intre - conform ziarului "Romania Mare" - "tradatorii de
tara, huliganii politici si hotii care au jefuit Romania si pe care
opinia publica ii pune la stalpul infamiei." Eram care va sa zica
coleg, in acest pomelnic, cu Traian Basescu, sef-rabinul Moses Rosen,
Vladimir Tismaneanu...
Din ZIUA de ieri, aflu
ca ma gasesc pe o alta lista; a unor gazetari antisemiti. Mai intai ca
nu sunt ziarist - mi-ar placea sa fiu, insa sunt prea sceptic pentru o
asemenea meserie - ci doar publicist. Apoi, regret ca nu am pastrat
numarul din "Miscarea", din acelasi an 1993, in care eram pus la zid in
aceiasi termeni folositi de "Romania Mare". In al treilea rand, ma
intreb: ce legatura am eu cu ministrul de Externe, Ungureanu? Nu i-am
pomenit numele in nici un articol. Abia acum pot marturisi ca ii
deplang situatia: ratat ca istoric, ratat ca om politic... Aflu din
acelasi numar al ziarului ZIUA ca este fiul duhovnicesc al IPS Daniel,
mitropolitul Moldovei si Bucovinei. Parca asa s-ar mai lega lucrurile.
Si atunci, parca mi-ar placea si mie sa devin ziarist, sa cercetez daca
avea legaturi cu Iosif Constantin Dragan la sfarsitul anilor '80, daca
dispuneau de regim preferential, cand unul venea in tara din Italia iar
celalalt din Elvetia, sa rasfoiesc presa geneveza din anii 1986-1988...
In felul acesta poate ca mi-as descoperi o chemare tardiva.
O ironie a soartei face
ca in numarul de ieri din ZIUA, in articolul pe care il semnez, sa
formulez o constatare umoristica la adresa lozincilor gardiste si in
acelasi numar sa fiu trecut in rand cu antisemitii si legionarii. Stiu
ca traim in patria lui Caragiale, dar parca e prea de tot ca intr-o
lista sa fii pus cot la cot cu Moses Rosen iar in alta cu
legionaroizii. Unul din semnatarii Apelului este scriitorul Liviu
Antonesei. Acum 20 de ani, Liviu Antonesei imi publica in "Opinia
studenteasca" articole despre Cioran (si traduceri), Mircea Vulcanescu,
Constantin Noica, iar cand venea la Bucuresti mergeam impreuna la un
pahar de vin in chilia parintelui Ignatie Grecu de la Cernica, caruia,
de altfel, i-a publicat si niste poeme in aceeasi revista. Autor al
unui studiu stralucitdespre generatia Criterion inca inainte de
prabusirea comunismului, Liviu Antonesei ma asaza acum intre
extremisti. Criticul si sociologul Mihai Dinu Gheorghiu ma surprinde la
randu-i: ii eram recunoscator pentru un telefon dat de la Paris pe 20
decembrie 1989; ma felicita pentru ca semnasem "Scrisoarea celor 18",
redactata de Stelian Tanase. Aceeasi scrisoare o semna si dl Andrei
Cornea, care acum ma acuza de antisemitism. Pe atunci eram amandoi, cum
ar zice marxistii, de aceeasi parte a baricadei. Acum... Oricum, 18
erau si semnatarii scrisorii din 1989, 18 sunt si acum cei ce ne pun la
zid pe cei patru ziaristi de la ZIUA si pe mine. Doua persoane de la
care nu ma asteptam sa-mi dea lectii de civism. Daca stau insa si ma
gandesc ca insisi profesorii Nicolae Manolescu si Gabriel Liiceanu au
fost cu cativa ani in urma inclusi in categoria antisemitilor, nu pot
decat sa trimit, ca la un aforism, la finalul articolului de ieri al
lui Adrian Patrusca: "Antisemiti sunt cei care isi permit sa foloseasca
drama evreilor in interese personale".
Nimeni nu imi va putea
proba cu un rand pretinsul antisemitism sau filo-legionarism. Nu sunt
nici una, nici alta. Anti-intelectualist, insa, sunt. Ca unul care n-am
luat o scobitoare de la Stat, de la universitati, fundatii, asociatii
si am trait toata viata pe picioarele mele - am detestat si detest
umblatul cu pantahuza; colindul cu cutia milei laice. De aceea, salut
din toata inima initiativa redactiei ziarului ZIUA, de a-i da in
judecata pe cei 18 calomniatori ai mei/ai nostri, intre care se afla o
cimotie apropiata a fostului ideolog-sef al partidului comunist, Leonte
Rautu: domnul profesor Andrei Oisteanu. Nadajduiesc ca din daunele
primite in urma procesului sa-mi cumpar o lada de coniac frantuzesc si
cateva cutii de havane Karl Upmann sau macar Flor del Caraibe. Ar fi
pentru mine prima "bursa" din viata. Si, daca tot veni vorba de
tribunale! Nasicul spiritual al ministrului Ungureanu, IPS Daniel al
Moldovei si Bucovinei, mi-a promis public inca din luna noiembrie un
proces. Astept. Nu vreau sa raman cu "onoarea nereperata".
http://www.ziua.ro/display.php?id=200760&data=2006-06-01
Admin- Admin
- Numarul mesajelor : 135929
Data de inscriere : 15/12/2005 -
Antisemitismul ca interes politic
Scris de Admin 31.05.06 10:54
Antisemitismul ca interes politic
Un text halucinant! Asta am primit
ieri dimineata pe adresa de e-mail a Ziarului ZIUA. Un asa-zis
"Protest" semnat de 18 persoane indignate. Victor Roncea, seful
Departamentului de Politica Externa, este acuzat de xenofobie,
sovinism, antisemitism. De "propagarea unor mesaje extremiste si
legionaroide", de instigare la ura si violenta. Ba chiar si de
instigare la crima, de "incitare la asasinat politic", dupa modelul
Garzii de Fier. De aceea, semnatarii cer ca "procuratura sa se
sesizeze" si sa ancheteze.
Cumplita trebuie sa fie
vina lui Roncea! Cei 18 ne explica ce anume i-a indignat: Un editorial
in care ziaristul il critica aspru pe ministrul de Externe. In "Limba
lui Ungureanu", Roncea trece in revista toate aiurelile ministrului,
culminand cu prostia ca peste Prut s-ar vorbi o noua limba - "light
romanian" - si cu faptul ca ne-am suit in cap Vaticanul cu zgarie-norul
de langa Catedrala Sfantul Iosif. Editorialul se incheie constatand ca,
alaturi de Ungureanu, cercul de vinovati de dezastrul politicii externe
romanesti este destul de restrans, si conchide: "Departamentul National
Antitradare n-ar avea prea mult de lucru. Comandante, da ordinul!"
Aceste fraze par sa-i
fi innebunit pe semnatari: "procuratura sa se sesizeze si sa
investigheze cine se ascunde in spatele <<Departamentului
National Antitradare>> si al
<<Comandantului>> invocat in maniera
codreno-simista de Roncea", tuna cei 18. Sugestia este perfida:
pasamite "Comandantul" ar fi "Capitanul", iar "Departamentul National
Antitradare" vreo organizatie oculta, pentru eliminarea fizica a
indezirabililor. Nici unuia dintre cei 18 semnatari, altminteri oameni
cu carte, nu i-a trecut prin cap ca, pur si simplu, "Comandantul" e
Basescu, fost comandant de nava, acum sef de tara? Nici unul dintre cei
18 nu a inteles ca "Departamentul National Antitradare" este, pur si
simplu, un joc de cuvinte? Un indemn ca Departamentul National
Anticoruptie sa ancheteze cazurile flagrante in care Ministerul de
Externe a deservit interesul national si sa verifice daca nu cumva ele
sunt consecinta unor meschine interese materiale? Cand vezi
incapatanarea cu care Ungureanu tine cu dintii de Ordonanta Gojdu prin
care vrea sa deposedeze Biserica Ortodoxa Romana de patrimoniul sau
privat, in ciuda protestelor repetate si vehemente ale Patriarhiei, e
chiar deplasat sa te intrebi daca aici nu e vorba mai degraba de o
panama?
Nici vorba! Cei 18 sunt
intelectuali suficient de harsiti ca sa distinga o figura de stil. Ca
sa stie ca nici lui Codreanu, nici lui Horia Sima nu li s-a zis
vreodata "Comandantul". Mai mult, e interesant de ce indignatii nu s-au
gandit mai curand la Che Guevara, caruia chiar i se zicea "Comandante"?
Adevarul e ca "Protestul" nu e nici pe departe o indignare spontana si
nevinovata. El urmareste in primul rand sa descurajeze dezvaluirile
Ziarului ZIUA la adresa ministrului de Externe, intr-un moment in care
bilantul acestuia e pe punctul de a bate multe recorduri in materie de
catastrofe politice. Intr-un moment in care se vorbeste de remaniere,
iar capul lui Ungureanu nu se mai simte atat de sigur pe umeri. De unde
pana unde acuzatii de antisemitism la un articol de bilant al politicii
externe? Ungureanu nu este nici macar evreu; macar atunci "Protestul"
ar fi avut o noima. Acuzatiile la adresa faptelor ministrului de
Externe ar fi putut fi interpretate (tot fortat, oricum) drept atacuri
la adresa persoanei evreului Ungureanu. Dar asa?!
Mai curand, editorialul
din ZIUA a umplut paharul ministrului. El si-a sunat cativa apropiati,
cerandu-le sa-i ia apararea. Dar o scrisoare de admiratie pentru
Ungureanu a unui grupuscul n-ar fi fost luata in seama de nimeni.
Trebuia o tema dura, care sa atraga oprobriul intelighentziei si
inchiderea gurilor critice. S-a ales antisemitismul, o tema sensibila.
Manevra este murdara si cusuta cu ata alba. Desfid pe oricine sa arate
un singur rand antisemit din ZIUA. Nu numai din editorialul incriminat,
ci din tot ziarul, in istoria sa.
Si inca ceva.
Semnatarii sunt foarte deranjati ca ZIUA este singurul ziar care il
publica pe Paul Goma in Romania. "Dupa promovarea incontinenta a lui
Paul Goma, cu toate excesele lui, cu repetatul si neobositul sau
negationism, ZIUA recidiveaza", scriu acuzatorii nostri. Semnatarilor
ar trebui sa le fie rusine. Nici unul dintre ei nu a facut, inainte de
1989, o farama din cat a facut Goma. Iar daca la 16 ani dupa o pretinsa
revolutie, lui Paul Goma nu i s-a dat inapoi cetatenia romana, macar
libertatea de a publica sa o aiba. Aceiasi semnatari se fac ca uita cum
ZIUA a precizat de fiecare data ca punctul sau de vedere nu coincide
intotdeauna cu al ilustrului disident, dar asta nu e un motiv de a-l
interzice. Cei 18 indignati mai uita si ca ZIUA a gazduit copioase
precizari si drepturi la replica. Inclusiv ale unora dintre ei.
Culmea este ca unii
dintre acuzatori publica regulat in ZIUA. Maximilian Katz, bunaoara.
Opiniile sale au fost gazduite cu generozitate. Ba chiar si un interviu
de o intindere impresionanta. La fel in cazul lui Andrei Oisteanu. Si
atunci, care antisemitism?
Inca doua precizari.
Prima: Victor Roncea nu e un disident in Redactia ZIUA. Dimpotriva, sef
al Departamentului de Politica Externa, el este una dintre vocile
oficiale ale ziarului. De aceea, apelul "celor 18" catre Sorin Rosca
Stanescu "la o actiune concreta" este jignitor. Nici directorul
ziarului, nici redactia nu sunt in dezacord cu colegul lor. A doua
precizare: acest editorial trebuia scris de Sorin Rosca Stanescu, dar
acesta s-a aflat ieri pe drum, intre avioane. Dar toate ideile de mai
sus sunt impartasite si de el. In fine, o concluzie: Antisemiti sunt cei care isi permit sa foloseasca drama evreilor in interese personale!
http://www.ziua.ro/display.php?id=200606&data=2006-05-31
Un text halucinant! Asta am primit
ieri dimineata pe adresa de e-mail a Ziarului ZIUA. Un asa-zis
"Protest" semnat de 18 persoane indignate. Victor Roncea, seful
Departamentului de Politica Externa, este acuzat de xenofobie,
sovinism, antisemitism. De "propagarea unor mesaje extremiste si
legionaroide", de instigare la ura si violenta. Ba chiar si de
instigare la crima, de "incitare la asasinat politic", dupa modelul
Garzii de Fier. De aceea, semnatarii cer ca "procuratura sa se
sesizeze" si sa ancheteze.
Cumplita trebuie sa fie
vina lui Roncea! Cei 18 ne explica ce anume i-a indignat: Un editorial
in care ziaristul il critica aspru pe ministrul de Externe. In "Limba
lui Ungureanu", Roncea trece in revista toate aiurelile ministrului,
culminand cu prostia ca peste Prut s-ar vorbi o noua limba - "light
romanian" - si cu faptul ca ne-am suit in cap Vaticanul cu zgarie-norul
de langa Catedrala Sfantul Iosif. Editorialul se incheie constatand ca,
alaturi de Ungureanu, cercul de vinovati de dezastrul politicii externe
romanesti este destul de restrans, si conchide: "Departamentul National
Antitradare n-ar avea prea mult de lucru. Comandante, da ordinul!"
Aceste fraze par sa-i
fi innebunit pe semnatari: "procuratura sa se sesizeze si sa
investigheze cine se ascunde in spatele <<Departamentului
National Antitradare>> si al
<<Comandantului>> invocat in maniera
codreno-simista de Roncea", tuna cei 18. Sugestia este perfida:
pasamite "Comandantul" ar fi "Capitanul", iar "Departamentul National
Antitradare" vreo organizatie oculta, pentru eliminarea fizica a
indezirabililor. Nici unuia dintre cei 18 semnatari, altminteri oameni
cu carte, nu i-a trecut prin cap ca, pur si simplu, "Comandantul" e
Basescu, fost comandant de nava, acum sef de tara? Nici unul dintre cei
18 nu a inteles ca "Departamentul National Antitradare" este, pur si
simplu, un joc de cuvinte? Un indemn ca Departamentul National
Anticoruptie sa ancheteze cazurile flagrante in care Ministerul de
Externe a deservit interesul national si sa verifice daca nu cumva ele
sunt consecinta unor meschine interese materiale? Cand vezi
incapatanarea cu care Ungureanu tine cu dintii de Ordonanta Gojdu prin
care vrea sa deposedeze Biserica Ortodoxa Romana de patrimoniul sau
privat, in ciuda protestelor repetate si vehemente ale Patriarhiei, e
chiar deplasat sa te intrebi daca aici nu e vorba mai degraba de o
panama?
Nici vorba! Cei 18 sunt
intelectuali suficient de harsiti ca sa distinga o figura de stil. Ca
sa stie ca nici lui Codreanu, nici lui Horia Sima nu li s-a zis
vreodata "Comandantul". Mai mult, e interesant de ce indignatii nu s-au
gandit mai curand la Che Guevara, caruia chiar i se zicea "Comandante"?
Adevarul e ca "Protestul" nu e nici pe departe o indignare spontana si
nevinovata. El urmareste in primul rand sa descurajeze dezvaluirile
Ziarului ZIUA la adresa ministrului de Externe, intr-un moment in care
bilantul acestuia e pe punctul de a bate multe recorduri in materie de
catastrofe politice. Intr-un moment in care se vorbeste de remaniere,
iar capul lui Ungureanu nu se mai simte atat de sigur pe umeri. De unde
pana unde acuzatii de antisemitism la un articol de bilant al politicii
externe? Ungureanu nu este nici macar evreu; macar atunci "Protestul"
ar fi avut o noima. Acuzatiile la adresa faptelor ministrului de
Externe ar fi putut fi interpretate (tot fortat, oricum) drept atacuri
la adresa persoanei evreului Ungureanu. Dar asa?!
Mai curand, editorialul
din ZIUA a umplut paharul ministrului. El si-a sunat cativa apropiati,
cerandu-le sa-i ia apararea. Dar o scrisoare de admiratie pentru
Ungureanu a unui grupuscul n-ar fi fost luata in seama de nimeni.
Trebuia o tema dura, care sa atraga oprobriul intelighentziei si
inchiderea gurilor critice. S-a ales antisemitismul, o tema sensibila.
Manevra este murdara si cusuta cu ata alba. Desfid pe oricine sa arate
un singur rand antisemit din ZIUA. Nu numai din editorialul incriminat,
ci din tot ziarul, in istoria sa.
Si inca ceva.
Semnatarii sunt foarte deranjati ca ZIUA este singurul ziar care il
publica pe Paul Goma in Romania. "Dupa promovarea incontinenta a lui
Paul Goma, cu toate excesele lui, cu repetatul si neobositul sau
negationism, ZIUA recidiveaza", scriu acuzatorii nostri. Semnatarilor
ar trebui sa le fie rusine. Nici unul dintre ei nu a facut, inainte de
1989, o farama din cat a facut Goma. Iar daca la 16 ani dupa o pretinsa
revolutie, lui Paul Goma nu i s-a dat inapoi cetatenia romana, macar
libertatea de a publica sa o aiba. Aceiasi semnatari se fac ca uita cum
ZIUA a precizat de fiecare data ca punctul sau de vedere nu coincide
intotdeauna cu al ilustrului disident, dar asta nu e un motiv de a-l
interzice. Cei 18 indignati mai uita si ca ZIUA a gazduit copioase
precizari si drepturi la replica. Inclusiv ale unora dintre ei.
Culmea este ca unii
dintre acuzatori publica regulat in ZIUA. Maximilian Katz, bunaoara.
Opiniile sale au fost gazduite cu generozitate. Ba chiar si un interviu
de o intindere impresionanta. La fel in cazul lui Andrei Oisteanu. Si
atunci, care antisemitism?
Inca doua precizari.
Prima: Victor Roncea nu e un disident in Redactia ZIUA. Dimpotriva, sef
al Departamentului de Politica Externa, el este una dintre vocile
oficiale ale ziarului. De aceea, apelul "celor 18" catre Sorin Rosca
Stanescu "la o actiune concreta" este jignitor. Nici directorul
ziarului, nici redactia nu sunt in dezacord cu colegul lor. A doua
precizare: acest editorial trebuia scris de Sorin Rosca Stanescu, dar
acesta s-a aflat ieri pe drum, intre avioane. Dar toate ideile de mai
sus sunt impartasite si de el. In fine, o concluzie: Antisemiti sunt cei care isi permit sa foloseasca drama evreilor in interese personale!
http://www.ziua.ro/display.php?id=200606&data=2006-05-31
Admin- Admin
- Numarul mesajelor : 135929
Data de inscriere : 15/12/2005 -
Pagina 35 din 41 • 1 ... 19 ... 34, 35, 36 ... 41
Pagina 35 din 41
Permisiunile acestui forum:
Nu puteti raspunde la subiectele acestui forum