ISTORIE=AMERICA

Scris de Admin 17.01.07 14:19

Rezumarea primului mesaj :

Misterul descoperirii AmericiiFenicienii, descoperitorii Americii?
În vara anului 1968, revista americană „Life” a publicat un senzaţional articol, în care făcea cunoscută descoperirea unei inscripţii feniciene la Paraiba, în Brazilia. Ulterior, întreaga presă americană a reluat vestea, care a făcut până la urmă ocolul Pământului. Prin urmare, nu Columb descoperise America şi nici măcar sângeroşii vikingi, ci câţiva temerari navigatori fenicieni. Cum au putut ajunge ei până în America de Sud rămânea o extraordinară enigmă.
Lumea specialiştilor s-a împărţit în două tabere. Unii erau convinşi de autenticitatea faptului şi încercau să explice modul în care au trecut fenicienii Atlanticul, printre ei aflându-se şi celebrul Thor Heyerdahl, care a şi încercat traversări ale Atlanticului pe plute din papirus, pentru demonstrarea posibilităţii unei asemenea călătorii în antichitate. Alţii aveau puternice îndoieli.
Desluşirea inscripţiei din piatră
Profesorul Frank Moore Jr. de la Universitatea din Cambridge – Massachusetts (S.U.A.), ca şi arheologul francez H. Lehmann şi-au propus să facă lumină asupra acestei întunecate istorii. Ei au cerut mai întâi profesorului P.I. Cross, un erudit cunoscător al limbii feniciene, să analizeze textul inscripţiei şi să-l traducă exact. Acesta, dând curs rugăminţii, l-a transpus în limba engleză, după facsimilul pus la dispoziţie de către Muzeul Naţional din Rio de Janeiro. Textul, pe opt rânduri, istorisea călătoria pe apă, făcută de 12 bărbaţi, şi trei femei, timp de doi ani, de la Ezion-Geber de lângă Marea Roşie, pe noul continent.
Profesorul Cross a fost surprins să constate că textul fusese scris cu caractere împrumutate din diverse forme ale alfabetului fenician, utilizate în epoci situate la distanţe foarte mari una de alta, ca şi cum scribul ar fi anticipat forma grafică a unor litere necunoscute la vremea când textul în cauză fusese dăltuit în piatră. Mai mult, toate literele erau perfecte şi frazele expuse gramatical, lucru de necrezut pentru nivelul de cunoştinţe al unui simplu marinar, sau chiar scrib; chiar în ţara de baştină nefiind decât rarisime asemenea performanţe şi numai în texte de două-trei rânduri. Prin urmare, o nouă enigmă?
Falsul din inscripţie
Dat publicităţii, raportul profesorului Cross a declanşat o adevărată goană după adevăr. Un grup de cercetători englezi a demonstrat foarte curând că textul feniciano-american conţinea propoziţii biblice, luate din Cartea Regilor, transcrise din ebraică în feniciană. Apoi, H. Lehmann a găsit că tema textului fusese împrumutată de la Herodot. În fine, profesorul F. Moore Jr. a găsit o greşeală fundamentală în text, anume faptul că autorul acestuia menţiona că era supusul regelui Hiram din Sidon. Or, Sidonul nu a fost cârmuit niciodată de un asemenea rege, ci Tyr-ul.
De fapt, inscripţia din piatră nu mai există…
Toate acestea au sugerat ideea unui fals arheologic. Drept urmare, prof. Moore Jr. a cerut Muzeului Naţional din Rio de Janeiro să-i acorde posibilitatea cercetării pietrei care purta înscripţia în cauză. Stupoare! După luni de tăcere, instituţia braziliană răspunde că nu a putut stabili locul unde se află piatra, fiind doar în posesia unei transcrieri pe hârtie a textului fenician, făcută de către o persoană necunoscută. Ancheta întreprinsă de către echipe internaţionale de specialişti, la faţa locului, s-a soldat cu o concluzie fermă: textul era o mistificare făcută de o persoană necunoscută. Istoria descoperirii Americii de către fenicieni era deci un fals. Dar cine putea produce totuşi un asemenea fals?
Bănuielile au căzut asupra semitologului american Cyrus Gordon care încerca să acrediteze ideea colonizări Americii de către evrei, îndată după fuga lor din Palestina. Somat să dea socoteală, acesta a scos în vileag o scrisoare a doctorului brazilian Netto, întocmită în 1871, adresată directorului „Institutuo Historico e Geografici Brasileiro”, în care era reprodus textul. Cum Netto era un adept convins al vizitării Americii de către fenicieni, dar fără a se sprijini pe dovezi, nimeni la vremea lui nu i-a luat în serios „inscripţia”, pe care, de altfel, niciodată nu a putut-o arăta în original, în tot timpul vieţii sale. Din păcate, nici Gordon şi nici reporterul revistei „Life” nu cunoşteau această poveste, care a răscolit câţiva ani lumea ştiinţifică, până ce adevărul a ieşit la lumină.

Scris de Admin 14.02.07 17:57

Masacrul din Ziua Sfantului Valentin
14 februarie 1929 – un episod macabru din istoria gangsterilor Masacrul din ziua Sfantului Valentin a reprezentat un episod din razboiul prelungit dezlantuit in sanul unei generatii de criminali pe larg [...]

Scris de Admin 12.02.07 18:34

Harvard, condusa de o femeie Cea mai veche universitate americana, Harvard, si-a ales o femeie ca presedinte, pentru prima data dupa mai bine de 370 de ani.

Scris de Admin 06.02.07 11:06

Casa misterelor daramata de buldozere

Scris de Admin 02.02.07 14:22

Dolarul care nu a avut valoare

Scris de Admin 24.01.07 16:10

Razboiul Fasolei cu Carne de Porc

Scris de Admin 21.01.07 17:49

Aflate in capitala tarii, Casa Alba si Capitoliul sunt adevarate simboluri ale Statelor Unite. Casa Alba, resedinta a presedintilor americani, datoreaza o parte din aspectul sau exterior lui Thomas Jefferson, care, aflat in fruntea statului (1801-1809) nu si-a uitat trecutul de arhitect. Planul initial al cladirii fusese realizat de James Hoban in 1792. Era o constructie in stil clasic italian, sub influenta lui Palladio. Presedintele Jefferson a dispus construirea unor terase inconjurate de coloane pe ambele parti ale cladirii.In 1814, Casa Alba si Capitoliul au fost incendiate de englezi, iar reconstructia din 1824-1829 a adaugat fatade nordice si sudice cu arcade si timpane. Cea mai eleganta dintre acestea este cea de pe latura sudica, avand coloanele asezate in forma de arc de cerc. Pe latura sudica se afla de altfel trei nivele iar pe cea nordica numai doua. Apartamentul prezidential si salile de receptie sunt in portiunea centrala, aripile estica si vestica fiind destinate birourilor presedintelui si ale sotiei acestuia.
ISTORIE=AMERICA - Pagina 9 Ovalu

In afara cunoscutului Birou Oval al presedintelui exista o multime de alte sali cu destinatii precise. Balurile, receptiile si concertele au loc in Sala Estica, dineurile oficiale in Sala Albastra, decorata in stil Empire, iar ceaiurile in Sala Verde. Daca Sala Estica este cea mai mare din Casa Alba, a doua este Sala Rosie, cu peretii acoperiti de satin in culoarea respectiva, contrastand placut cu mesele din marmura, aurite. Mesele festive au loc in sufrageria lambrisata cu lemn de stejar. Datorita faptului ca presedintii se schimba continuu, aspectul Casei Albe se schimba si el, fiecare „locatar” aducand modificari mai mult sau mai putin importante.

Aflat pe Capitol Hill, Capitoliul este sediul Congresului american. Ridicarea sa a inceput in 1793, dupa planurile arhitectului William Thornton. Dupa incendiul din 1814 au fost facute importante lucrari de restaurare conduse de arhitectii Benjamin Latrobe si Charles Bulfinch si incheiate in 1827. Intre cele doua aripi ale cladirii se afla o sala centrala acoperita de o cupola cu o structura de fier forjat, al carei proiectant a fost Thomas Walter.

In anul 1865, pe cupola a fost asezata o statuie de 6 metri. Aceasta reprezinta o femeie cu un coif de pene si simbolizeaza libertatea. Cupola interioara are un diametru de 30 metri. Peretii sunt acoperiti cu fresce, frize si tablouri in ulei, semnate de Constatino Brumidi, Filippo Costagini, Allyn Cox si John Trumbull. Cladirea cuprinde 540 de incaperi si este inconjurata de un parc de 54 de hectare. In aripa sudica se afla sala de sedinte a Camerei Reprezentantilor, avand o lungime de 45 metri si o latime de 30, impodobita cu basoreliefuri si stemele statelor, iar in aripa nordica este sala de sedinte a Senatului, de dimensiuni mai mici. Incarcate de istorie, ambele cladiri impresioneaza prin dimensiuni, dar si prin eleganta si suplete.
http://www.revistamagazin.ro/Terra-X/Embleme-americane.htm

Scris de Admin 17.01.07 17:11

Povestea celui ce prinde umbre

Scris de Admin 17.01.07 16:56

Prohibitia in Statele Unite ale Americii

Scris de Admin 17.01.07 16:41

Winnetou a fost... femeie
ISTORIE=AMERICA - Pagina 9 Lozen

Celebrul personaj al romanelor lui Karl May, capetenia apasilor numita Winnetou, are un corespondent real, numai ca istoricii americani inclina sa atribuie toate calitatile eroului unei femei apase, pe nume Lozen. Aceasta a fost o conducatoare a triburilor din statul Arizona si a avut drept inamici atat armatele albilor europeni, cat si pe cele ale mexicanilor. În perioada anilor 1850, Lozen s-a remarcat prin însusiri extraordinare legate atat de tactica de hartuire a brigazilor care urmareau nu numai disiparea apasilor, ci si premiile care se puneau pe scalpurile lor (dupa uciderea unui astfel de indian, pielea capului reprezenta unica dovada a reusitei).Citeste mai departe...

Scris de Admin 17.01.07 16:35

19 octombrie 1781 - Capitularea de la Yorktown

Scris de Admin 17.01.07 14:19

Misterul descoperirii AmericiiFenicienii, descoperitorii Americii?
În vara anului 1968, revista americană „Life” a publicat un senzaţional articol, în care făcea cunoscută descoperirea unei inscripţii feniciene la Paraiba, în Brazilia. Ulterior, întreaga presă americană a reluat vestea, care a făcut până la urmă ocolul Pământului. Prin urmare, nu Columb descoperise America şi nici măcar sângeroşii vikingi, ci câţiva temerari navigatori fenicieni. Cum au putut ajunge ei până în America de Sud rămânea o extraordinară enigmă.
Lumea specialiştilor s-a împărţit în două tabere. Unii erau convinşi de autenticitatea faptului şi încercau să explice modul în care au trecut fenicienii Atlanticul, printre ei aflându-se şi celebrul Thor Heyerdahl, care a şi încercat traversări ale Atlanticului pe plute din papirus, pentru demonstrarea posibilităţii unei asemenea călătorii în antichitate. Alţii aveau puternice îndoieli.
Desluşirea inscripţiei din piatră
Profesorul Frank Moore Jr. de la Universitatea din Cambridge – Massachusetts (S.U.A.), ca şi arheologul francez H. Lehmann şi-au propus să facă lumină asupra acestei întunecate istorii. Ei au cerut mai întâi profesorului P.I. Cross, un erudit cunoscător al limbii feniciene, să analizeze textul inscripţiei şi să-l traducă exact. Acesta, dând curs rugăminţii, l-a transpus în limba engleză, după facsimilul pus la dispoziţie de către Muzeul Naţional din Rio de Janeiro. Textul, pe opt rânduri, istorisea călătoria pe apă, făcută de 12 bărbaţi, şi trei femei, timp de doi ani, de la Ezion-Geber de lângă Marea Roşie, pe noul continent.
Profesorul Cross a fost surprins să constate că textul fusese scris cu caractere împrumutate din diverse forme ale alfabetului fenician, utilizate în epoci situate la distanţe foarte mari una de alta, ca şi cum scribul ar fi anticipat forma grafică a unor litere necunoscute la vremea când textul în cauză fusese dăltuit în piatră. Mai mult, toate literele erau perfecte şi frazele expuse gramatical, lucru de necrezut pentru nivelul de cunoştinţe al unui simplu marinar, sau chiar scrib; chiar în ţara de baştină nefiind decât rarisime asemenea performanţe şi numai în texte de două-trei rânduri. Prin urmare, o nouă enigmă?
Falsul din inscripţie
Dat publicităţii, raportul profesorului Cross a declanşat o adevărată goană după adevăr. Un grup de cercetători englezi a demonstrat foarte curând că textul feniciano-american conţinea propoziţii biblice, luate din Cartea Regilor, transcrise din ebraică în feniciană. Apoi, H. Lehmann a găsit că tema textului fusese împrumutată de la Herodot. În fine, profesorul F. Moore Jr. a găsit o greşeală fundamentală în text, anume faptul că autorul acestuia menţiona că era supusul regelui Hiram din Sidon. Or, Sidonul nu a fost cârmuit niciodată de un asemenea rege, ci Tyr-ul.
De fapt, inscripţia din piatră nu mai există…
Toate acestea au sugerat ideea unui fals arheologic. Drept urmare, prof. Moore Jr. a cerut Muzeului Naţional din Rio de Janeiro să-i acorde posibilitatea cercetării pietrei care purta înscripţia în cauză. Stupoare! După luni de tăcere, instituţia braziliană răspunde că nu a putut stabili locul unde se află piatra, fiind doar în posesia unei transcrieri pe hârtie a textului fenician, făcută de către o persoană necunoscută. Ancheta întreprinsă de către echipe internaţionale de specialişti, la faţa locului, s-a soldat cu o concluzie fermă: textul era o mistificare făcută de o persoană necunoscută. Istoria descoperirii Americii de către fenicieni era deci un fals. Dar cine putea produce totuşi un asemenea fals?
Bănuielile au căzut asupra semitologului american Cyrus Gordon care încerca să acrediteze ideea colonizări Americii de către evrei, îndată după fuga lor din Palestina. Somat să dea socoteală, acesta a scos în vileag o scrisoare a doctorului brazilian Netto, întocmită în 1871, adresată directorului „Institutuo Historico e Geografici Brasileiro”, în care era reprodus textul. Cum Netto era un adept convins al vizitării Americii de către fenicieni, dar fără a se sprijini pe dovezi, nimeni la vremea lui nu i-a luat în serios „inscripţia”, pe care, de altfel, niciodată nu a putut-o arăta în original, în tot timpul vieţii sale. Din păcate, nici Gordon şi nici reporterul revistei „Life” nu cunoşteau această poveste, care a răscolit câţiva ani lumea ştiinţifică, până ce adevărul a ieşit la lumină.

Scris de Continut sponsorizat

ISTORIE=AMERICA

ISTORIE=AMERICA

Masacrul din Ziua Sfantului Valentin

Harvard, condusa de o femeie

Casa misterelor daramata de buldozere

Dolarul care nu a avut valoare

Razboiul Fasolei cu Carne de Porc

Embleme americane

Povestea celui ce prinde umbre

Prohibitia in Statele Unite ale Americii

Winnetou a fost... femeie

19 octombrie 1781 - Capitularea de la Yorktown

ISTORIE=AMERICA

Re: ISTORIE=AMERICA