ISTORIE=AMERICA

http://www.romanialibera.ro/timpul-liber/fapt-divers/4-5-milioane-de-dolari-pentru-brasher-doubloon-prima-moneda-de-aur-emisa-in-sua-322650.html

http://cultural.bzi.ro/cum-au-supravietuit-primii-colonisti-englezi-in-america-689

http://cultural.bzi.ro/statuia-libertatii-din-new-york-scurt-istoric-8296

http://cultural.bzi.ro/viata-intr-un-lagar-de-concentrare-american-8303

http://www.romanialibera.ro/cultura/aldine/ellis-island-1900-si-ceva-poarta-spre-visul-american-320924.html

http://cultural.bzi.ro/adevaruri-pe-care-s-u-a-nu-vrea-sa-le-cunosti-7882

http://cultural.bzi.ro/80-de-ani-de-la-abolirea-prohibitiei-de-alcool-din-sua-7635

http://cultural.bzi.ro/cine-a-descoperit-de-fapt-america-7490

http://cultural.bzi.ro/prima-carte-scrisa-si-tiparita-pe-teritoriul-care-avea-sa-devina-statele-unite-vanduta-pentru-14-milioane-de-dolari-7297

http://www.romanialibera.ro/cultura/aldine/foto-balciuri-si-noroi-cum-aratau-in-urma-cu-150-de-ani-cele-mai-mari-orase-americane-317613.html

http://www.revistamagazin.ro/content/view/10538/33/
In perioada Razboiului de Independenta a SUA, luptele de la Saratoga dintre trupele Regatului Unit al Marii Britanii (UK) si cele ale colonistilor americani s-au soldat cu infrangerea britanicilor, care s-au predat americanilor la 17 octombrie 1777. A fost o victorie decisiva in cadrul Razboiului Revolutionar American (cum este denumit in SUA), intrucat succesul l-a determinat pe regele Frantei, Ludovic al XVI-lea, sa faca o alianta militara cu americanii impotriva Marii Britanii.

http://www.historia.ro/exclusiv_web/actualitate/articol/cand-au-ajuns-fapt-primii-oameni-america

http://www.evz.ro/detalii/stiri/incredibil-ziua-in-care-sua-a-putea-fi-distrusa-de-o-catastrofa-nucleara-1058354.html

Ce li se cerea copiilor în clasa a opta din 1912 este o provocare astăzi pentru adulţi! ...
Copia unui examen din 1912 pentru absolvenţii ciclului gimnazial din Statele Unite ale Americii ar putea fi o adevărată provocare în ziua de astăzi pentru elevii care termină clasa a opta, unele subiecte având un grad impresionant de dificultate. » citeste mai mult

Dominaţie militară mondială fără arme nucleare
Există doar o singură ţară care are potenţialul militar şi ştiinţific de a lansa un atac instantaneu, nedetectabil, copleşitor şi devastator împotriva unui adversar vulnerabil şi care şi-a proclamat deschis intenţia de a dobândi această capacitate. Această naţiune a fost definită în decembrie anul trecut de către propriul ei şef de stat drept „singura superputere militară a lumii“.1
Citește mai departe...

http://www.revistamagazin.ro/content/view/10313/33/
Intre 1607-1733, Anglia infiinteaza 13 colonii pe coasta rasariteana a Americii de Nord. Colonistii britanici adusesera cu ei nu doar dorinta de imbogatire rapida, ci si traditia constitutionala engleza, care isi avea originea in Magna Charta Libertatum. Ei recunosteau autoritatea regelui Angliei care numea aici un guvernator dar aveau propriile institutii de conducere. Cu toate eforturile lor insa, nu aveau aceleasi drepturi ca englezii insulari printre care acela de a avea reprezentanti in Parlamentul Englez. Guvernul britanic le impunea tot felul de impozite si taxe, din ce in ce mai mari. In 1765 s-a impus "Legea Timbrului" prin care toate actele trebuiau redactate numai pe hartie timbrata.

http://www.revistamagazin.ro/content/view/10298/33/
O mare performanta individuala a unui navigator solitar s-a inregistrat la 27 iunie 1898, cand marinarul si aventurierul canadian (naturalizat american) a sosit in portul Newport, statul american Rhode Island. Slocum navigase de unul singur in jurul lumii pe o ambarcatiune construita de el insusi, denumita "Spray". Joshua Slocum s-a nascut in Canada (provincia Nova Scotia), in 1844. Pe la varsta de opt ani a fugit de acasa pe un vas, dorind sa fie marinar-ucenic. A fost adus acasa si tatal sau l-a luat la munca in atelierul unde fabrica cizme de piele pentru pescari. Insa Joshua nu mai suferea atmosfera de acasa, cu multi copii si saracie, si a plecat definitiv pe mare la 16 ani, cand a murit mama sa.

24 de fotografii de la construcţia Empire State Building

FOTO: Bătălia de la Gettysburg din timpul Războiului Civil din SUA, în imagini

http://www.revistamagazin.ro/content/view/10264/8/
In istoria SUA, un conflict cu totul special este cel denumit "Razboiul Barbarilor", fiind vorba despre luptele navale duse de americani impotriva a ceea ce ei numeau "pirati barbari" sau "piratii Coastelor Barbare". Acele "Coaste Barbare" erau tarmurile Africii de nord unde existau state quasi-independente de Imperiul Otoman, precum Algeria, Tripoli, Tunis sau Sultanatul Marocului. Piratii aflati in slujba liderilor respectivi atacau vasele comerciale ale SUA pentru a le prada, a lua prizonieri pentru rascumparari fabuloase si, in consecinta, a cere taxe de protectie guvernului SUA. De rascumpararea prizonierilor se ocupase, pana in 1783, Ordinul Trinitarian din Franta, insa incetarea legaturilor cu Franta a condus la accentuarea actelor de piraterie.

La 4 iulie 1776, reprezentanții celor 13 colonii americane consimțeau ruperea legăturilor cu Metropola britanică, proclamându-și independența, în urma unui proiect politic coerent • În numai două secole, Statele Unite au reușit performanța de a deveni cea mai mare forță politică și militară din lume

Statele Unite sărbătoresc Ziua Independenței. Pe 4 iulie, acum mai bine de două sute de ani, americanii reușeau să iasă de sub tutela Angliei. De la simplă colonie, SUA au devenit un adevărat colos. La 236 de ani de la Congresul de la Philadelphia, America este liderul mondial, atât din punct de vedere politico-militar, cât și financiar.

Cea mai tânără, mai modernă și mai puternică națiune din lume s-a născut printr-un act al voinței comune considerat, la nivelul secolului al XVIII-lea, unul revoluționar. Pentru obținerea independenței, societatea civilă și elita politică din cele 13 colonii americane au gândit și au acționat la unison. Odată ce au conștientizat și reclamat nevoia ruperii de Metropolă, americanii - în fapt, englezi cu o filozofie de viață diferită de cea a britanicilor insulari din rândul cărora proveneau - au pus bazele unui proiect politic coerent și liber consimțit, fără precedent. Un rol covârșitor în pregătirea stării de spirit revoluționare a revenit opiniei publice, care și-a asumat destinul politic, revendicând independența ca necesitate prioritară. Schimbul de informații, întrunirile, presa, asociațiile sau Comitetele de Corespondență, au constituit mijloace indispensabile în realizarea dezideratului. Dintre cetățenii care au participat activ la viața politică a coloniilor, luând o atitudine exemplară și fiind un model pentru conaționalii lor, s-au evidențiat Thomas Paine, critic acerb al modului de guvernare al Metropolei, autor al unor pamflete devenite celebre, Benjamin Franklin, deținător al unui important instrument de propagare a ideilor revoluționare, „Gazeta de Pennsylvania", sau Thomas Jefferson, cel care a și redactat draftul Declarației de Independență.

4 Iulie, simbol al libertății și democrației

Congresul american, ale cărui baze au fost puse în 1774, și Armata continentală (1775) au avut, la rândul lor, o importanță vitală. Crearea acestor două instituții a constituit, de asemenea, exprimarea voinței generale a fiecărei colonii și a avut la bază un principiu cheie: cel al reprezentării. În acest cadru, la 4 iulie 1776, a fost unanim adoptată Declarația de Independență

Congresul de la Philadelphia a devenit principalul simbol american al libertății și democrației. Totuși, actul de naștere al națiunii americane, ca națiune politică de sine stătătoare, avea să mai treacă printr-un obstacol, fiind desăvârșit ulterior proclamării independenței. Cum acțiunile coloniilor au fost considerate de englezi acte de rebeliune, câștigarea independenței a fost posibilă numai cu armele. Prin urmare, a urmat un lung război (1776-1783), în care s-a remarcat, printre alții, și cel care va deveni, în 1789, primul președinte al Statelor Unite: generalul George Washington.

Inamicul din trecut, principalul aliat din prezent

La început, cu unele excepții, englezii au înțeles noua realitate geo-politică, devenind, cu timpul, principalul aliat al americanilor. Ca fapt divers, Marea Britanie, țara în detrimentul căreia americanii și-au obținut independența în urmă cu două secole, este astăzi al șaselea partener al SUA în ceea ce privește raporturile economice. Cifra de afaceri înregistrată în schimburile comerciale dintre cele două superputeri este relevantă în acest sens: 107,1 miliarde de dolari, numai la nivelul anului 2011.

Drumul Statelor Unite spre supremație a început cu Primul Război Mondial

În timp ce Anglia a dezvoltat rapid un imperiu colonial fără egal în istoria umanității, care avea să dureze până la jumătatea secolului al XX-lea, Statele Unite au fost mai preocupate să-și întărească instrumentele și principiile, civice și politice, care au stat la baza nașterii națiunii. Însă doar până la un punct.

Cu timpul, rolurile s-au inversat. Marea Britanie, deși și-a pierdut statutul de imperiu, a rămas o forță incontestabilă, până astăzi. Nu însă de nivelul Statelor Unite. Acestea au dobândit, chiar dacă nedeclarat, statutul de imperiu, nu doar prin controlul politic și militar pe care au reușit să-l impună în zone strategice, dar mai ales prin instrumente și instituții economice, precum FMI și Banca Mondială.

Un moment de cumpănă a fost Primul Război Mondial, întâiul prilej pentru americani de a-și depăși condiția și de a-și contura poziția de superputere mondială. Marele Război avea să constituie doar precedentul, fiind doar prima imixtiune a SUA în ordinea internațională. A urmat un lung șir de intervenții politice și militare care, de-a lungul ultimului secol, au făcut din Statele Unite ceea ce sunt astăzi: cea mai mare forță politică și militară a lumii.

http://www.ziuanews.ro/cultura/4-iulie-ziua-imperiului-16955

Davy Crockett>>>>>
Asigura-te ca ai dreptate si apoi da-i drumul inainte.
=====
Davy Crockett (născut David Stern Crockett la 17 august 1786, Comté de Greene (Tennessee) - d. 6 martie 1836, asediul de la Fort-Alamo) a fost un soldat și om politic american. În cultura populară occidentală este de obicei numit „King of the Wild Frontier”. A reprezentat statul Tennessee în Camera Reprezentanților a Statelor Unite ale Americii, a participat la Revoluția Texană și a murit în Bătălia de la Alamo.

Marea separaţie dintre lumea veche şi lumea nouã. De ce?


Vreme de mii de ani, pânã la ”descoperirea” Americii, existau douã populaţii pe lume, care nu erau conştiente una de existenţa celeilalte. Profesorul Peter Watson de la Universitatea din Cambridge analizeazã în lucrarea sa ”The Great Divide” cum şi de ce s-au dezvoltat diferit civilizaţiile în cele douã spaţii culturale.

În 1519, când conquistadorii spanioli traverseazã munţii care înconjurau capitala aztecilor, Tenochtitlan, şi contempleazã cu stupoare oraşele înfloritoare ale imperiului, nu-şi pot crede ochilor. Ceea ce descoperã este ca aztecii (mexica) stãpânesc o lume a piramidelor şi templelor sacre care rãspândesc mirosul sângelui victimelor sacrificate. ”Toba mohorâtã sunã iarãşi”, relateazã Bernal Diaz, ajutor al lui Hernan Cortez. ”Toba, scrie el, era acompaniatã de alte instrumente similare trompetelor. Era un sunet înfricosãtor şi vedeam cum captivii erau purtaţi în sus pe trepte. Când au ajuns la o platforma micã din faţa altarului pe care se ţineau idolii, preoţii i-au îmbrãcat cu pene şi i-au pus sã danseze. Şi dupã ce au dansat preoţii i-au pus sã stea pe spate pe mici pietre de sacrificiu şi le-au desfãcut pieptul, smulgându-le inimile care încã bãteau, pe care le-au oferit idolilor. Apoi au aruncat trupurile pe trepte şi mãcelarii care aşteptau jos i-au tranşat”.

Diaz pretinde cã a luat parte la 119 bãtalii, insistând cã relatarea sa despre campania aztecã este una de mare precizie. Exploratorii europeni numesc Americile ”lumea nouã”, în contrast cu cea care se ştia deja, adicã Europa, Africa şi Asia. Când spaniolii ajung pe ţãrmul Americii, constatã cã douã sunt civilizaţiile care ies în evidenţã: aztecii de pe teritoriul Mexicului de azi şi incaşii din Peru. Ambele civilizaţii sunt luxuriante, au o religie şi o artã bine dezvoltate. Ambele societãţi se împart în clase rigide şi beneficiazã de metode eficiente pentru producta de hranã. Aztecii sunt invadaţi primii, cu 13 ani înainte de incaşi. Ce descrie Diaz pare cititorului modern cu adevãrat respingãtor. De altfel practicile aztece au tulburat şi comunitatea ştiinţificã, ce doar recent a început sã se ocupe serios de sacrificiile umane, canibalism şi alte forme de violenţã ritualã. Lucrarea ”The Great Divide” derivã şi ea din conştientizarea diferenţelor majore dintre cele douã emisfere şi din dorinţa de a explicita contexul. De ce separaţia: pentru cã în jurul anului 15.000 a.Hr., în timpul erei glaciare, oceanele lumii aveau un nivel mai scãzut şi oamenii puteau merge din Siberia spre Americi prin strâmtoarea Bering. La finele erei glaciare strâmtoarea se reumple cu apã, ceea ce a rupt omenirea în douã pãrţi.

Sunt diferenţe fundamentale între Eurasia şi Americi care împreunã explicã faptul cã în aceste douã emisfere civilizaţia s-a dezvoltat pe linii incompatibile, şi explicã poate şi practicile sângeroase. Diferenţele sunt în primul rând geografice, climatologice, în al doilea rând ţin de distribuţia mamiferelor domestice şi nu în ultimul rând distribuţia plantelor psihotropice (în special halucinogenele). În legãturã cu geografia, America de Sud era un continent separat de America de Nord pânã acum douã milioane de ani. Fauna se dezvoltã când oamenii ajung în Lumea Nouã, dupã cum ne aratã gropile cu fosile descoperite în Los Angeles: pisici cu dinţii-sabie, lei, tapiri. O proporţie covârşitoare de carnivore, în vreme ce majoritatea mamiferelor domesticite provin din marile stepe ale Eurasiei. Mai mult, Lumea Veche este un continent pe direcţie est-vest, cea ce înseamnã cã beneficiazã de o varietate mai redusã a climei, care avantajeazã rãspândirea plantelor şi animalelor.

În lumea veche principalul fenomen meteorologic este musonul asiatic, care a scãzut în intensitate în ultimii 8000 de ani. Aceastã scãdere în umiditate a influentat frecvenţa cultului fertilitaţii. În Lumea Nouã, dimpotrivã, fenomenele dominante sunt El Nino, care produce furtuni devastatoare ce au crescut în intensitate în ultimii 6000 de ani, precum şi aşezarea plãcilor tectonice, concentrate în zona vechilor civlizaţii amerindiene. Aceşti factori, împreunã cu uraganele şi tornadele care se petrec mai ales la tropice, au influenţat dezvoltarea a ceea ce se numeşte ”religie tectonicã”, adicã venerarea de zeitãţi care sã previnã catastrofele.

Este un fapt bizar cã existã atât de puţine specii de animale domesticite în Americi: lama, vicuna şi alpaca. Ba mai mult, mamiferele sunt mici şi nu reprezintã o sursã bogatã de energie, precum caii, vitele sau cãmilele. Prin urmare nici vorbã de cãlãrie, muls sau arat. Animalele domesticite au o influenţã mult mai mare decât s-ar crede. Marile stepe din Eurasia sunt cele unde nomazii au inventat cãlãritul şi metalurgia. Israeliţii nomazi, cu un stil de viatã pastoral, prin care au cuprins atâtea feluri de teren, au conceput ideea unui singur Dumnezeu, care sã fie stãpânitorul tuturor. Monoteismul nu s-a putut dezvolta în Lumea Nouã. Nomadismul pastoral pur şi simplu nu era posibil acolo. În Americi viaţa se afla sub semnul animalelor sãlbatice, în special al jaguarului, regele pãdurii tropicale, al bizonului şi al somonului foarte abundent. Plantele sunt şi ele la fel de diferenţiate. Lumea Veche este dominatã de ierburi, cereale care se rãspândesc repede prin intermediul animalelor domestice. Americile se laudã cu cartofi şi radãcini, legând oamenii de aceeaşi bucatã de pãmânt, pentru cã acestea sunt cultivate tot timpul anului.

În Lumea Nouã creşte o singurã cerealã importantã: porumbul. Dar din cauza soarelui puternic acesta are un conţinut ridicat de zaharuri, fiind întrebuintat mai ales la producţia de bere, ale cãrei proprietãţi psihoactive sunt considerate sacre. Aşa stând lucrurile, nu se creeazã surplusurile necesarea pentru avansul civilizaţiei. 80% dintre plantele psihoactive se gãsessc în Lumea Nouã. Dat fiind faptul cã oamenii pãtrund din cea veche în cea nouã în timpul erei glaciare, este o chestiune relevantã. Pentru cã cele mai timpurii manifestãri religioase documentate arheologic sunt cele legate de şamanism, o practicã ce începe cu triburile de vânãtori din Siberia. În aceste religii timpurii şamanii negociazã cu animalul vânat permisiunea sã le consume carnea. Negocierea se produce în starea de transã indusã de plantele psihoactive.

Toate civilizaţiile amerindiene practicã şamanismul. Dar ceea ce începe ca o simplã practicã magicã se preface într-una violentã în momentul dezvoltãrii marilor centr urbane. Acum era nevoie de mai mult ”spectacol” pentru a ţine populaţia sub control şi acum evolueazã decisiv sacrificiul. Conducãtorii varsã sânge, iar cercetarea demonstreazã cã asta potae stimula producia de endorfine, cu efecte similare transei. Practica ia amploare pentru cã date find atâtea catastrofe, se avanseazã ideea cã zeii ar avea nevoie de sacrificii umane pentru a supravieţui. Regii mayaşi nu puteau urca pe tron fãrã vãrsare de sânge, durerea inducându-le transa. Sângele se colecta pe foi care se ardeau, trimiţând astfel sângele la ceruri. Dupã aceea proviziile pentru zei sunt menţinute prin sacrificii. Aztecii sacrificã zilnic pentru soarele care moare şi învie zilnic şi care trebuie hrãnit pentru ca sã poatã reapãrea. Rãzboaiele aztece se poartã în majoritatea lor pentru a captura oameni în vederea jertfirii. Diferenta crucialã care explicã mai marea organizare a violenţei în spaţiul amerindian apare pentru cã în momentul în care venerezi fertilitatea, ciclurile naturale asigurã rãsounul la rugãciune.

Dar în Lumea Nouã venerarea ia forma cererii cãtre zei, singurii care pot împlini dorintele. Natura evenimentelor climatologice este sinonimã însã lipsei de ritm şi de multe ori rugãciunea nu are rezultat, ceea ce presupune eforturi dublate. De aceea sacrificiile aztecilor devin din ce în ce mai teribile, în vreme ce în Lumea Veche dispar chiar şi cele animaliere, pentru cã Dumnezeul abstract nu mai are nevoie de sânge pentru a supravieţui.

Un model de Constituţie
Constitutia Statelor Unite ale Americii este legea suprema a Statelor Unite ale Americii. A fost conceputa intre 21 februarie si 17 septembrie 1787, fiind definitivata in 17 septembrie 1787, odata cu adoptarea sa de catre Conventia Constitutionala a Statelor Unite ale Americii, care a avut loc in Philadelphia, Pennsylvania, urmand ca sa intre in vigoare in ziua de 4 martie 1789.