Like/Tweet/+1
Ultimele subiecte
» TEXT ITINERARIU SEFARD DIN IMPERIUL OTOMAN IN TARILE ROMANE2Scris de Admin 26.08.17 22:37
» TEXT ITINERARIU SEFARD DIN IMPERIUL OTOMAN IN TARILE ROMANE1
Scris de Admin 26.08.17 22:36
» Comunitatea evreiască din Botoșani (2)
Scris de Admin 26.08.17 22:30
» Comunitatea evreiască din Botoșani (1)
Scris de Admin 26.08.17 22:30
» ITINERARIU SEFARD DIN IMPERIUL OTOMAN IN TARILE ROMANE (1)
Scris de Admin 26.08.17 22:19
» ITINERARIU SEFARD DIN IMPERIUL OTOMAN IN TARILE ROMANE (2)
Scris de Admin 26.08.17 22:18
» DESPRE ANTISEMITISMUL MAREȘALULUI ION ANTONESCU
Scris de Admin 04.08.17 23:54
» Romanizarea Romaniei 1940-44 legi antisemite, CNRomanizare
Scris de Admin 04.08.17 21:13
» ROMÂNIA LUI ANTONESCU ȘI LOGICA VIOLENȚEI(3): VIOLENŢA MILIT
Scris de Admin 05.03.17 11:01
» Anunțuri Administrative
Scris de Admin 25.02.17 20:07
FRANTA
Pagina 7 din 10
Pagina 7 din 10 • 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9, 10
FRANTA
Rezumarea primului mesaj :
Ultima editare efectuata de catre Admin in 26.10.08 9:31, editata de 6 ori
Vacante pe partii de lux
Vacante pe partii de lux
Les Trois Vallées Cunoscatorii au cazut de acord: cea mai buna zona de schiat din Europa se afla in Alpii francezi, aproape de granita cu Elvetia. Natura e mirifica iar, pentru situatiile in care ea refuza sa isi faca datoria, aici se afla amplasate nu mai putin de 1.500 tunuri de zapada… Les Trois Vallées este o denumire generica pentru patru statiuni de lux, faimoasele Courchevel, Meribel, Les Menuires si Val Thorens (2.300 m, statiunea europeana situata la cea mai mare altitudine).
Cifrele sunt absolut impresionante: peste 600 km de partie, inca 130 km pentru cei care prefera coborarilor schi-fondul, deja amintitele baterii de artilerie hibernala, 360 de „agenti de circulatie“ (patrule mobile care monitorizeaza tot ce misca pe cei 25 de munti & sase ghetari) si 1.200 de oameni care deservesc cabinele de teleferic sau gondolele (cate 200 pe sens).
Panorama este pe masura, putand fi admirate circa 1.000 de piscuri ale Alpilor. Suprafata dedicata activitatilor de iarna e atat de mare, incat aici ar putea fi regrupate sase dintre cele mai importante statiuni americane de profil si tot ar mai ramane vreo 4.000 de hectare libere (ca sa nu mai spunem ca, recent, langa Courchevel s-a amenajat La Tania). Este, probabil, singurul loc din lume unde, timp de doua saptamani, te poti da pe zapada pana la epuizare fara sa repeti partia. Cel mai apropiat aeroport de Les Trois Vallées se afla la Geneva. Transfe­rul, cu elicopterul (5 persoane), costa 900 euro. Un ski pass cu valabilitate generala: 193 euro/6 zile.
Cifrele sunt absolut impresionante: peste 600 km de partie, inca 130 km pentru cei care prefera coborarilor schi-fondul, deja amintitele baterii de artilerie hibernala, 360 de „agenti de circulatie“ (patrule mobile care monitorizeaza tot ce misca pe cei 25 de munti & sase ghetari) si 1.200 de oameni care deservesc cabinele de teleferic sau gondolele (cate 200 pe sens).
Panorama este pe masura, putand fi admirate circa 1.000 de piscuri ale Alpilor. Suprafata dedicata activitatilor de iarna e atat de mare, incat aici ar putea fi regrupate sase dintre cele mai importante statiuni americane de profil si tot ar mai ramane vreo 4.000 de hectare libere (ca sa nu mai spunem ca, recent, langa Courchevel s-a amenajat La Tania). Este, probabil, singurul loc din lume unde, timp de doua saptamani, te poti da pe zapada pana la epuizare fara sa repeti partia. Cel mai apropiat aeroport de Les Trois Vallées se afla la Geneva. Transfe­rul, cu elicopterul (5 persoane), costa 900 euro. Un ski pass cu valabilitate generala: 193 euro/6 zile.
FACTS
Informatii utile
Acces: Pe autostrada, sunt 180 km de la Oslo, in directia nord. Lillehammer are si propriul sau aeroport Ski pass: 25 euro/zi Hotel: Radisson SAS, 150-320 euro/zi Restaurante: Krambua, Blamann Fun: strada Storgata, noaptea Birou de turism: www.lillehammerturist.no Tel. Æ47 61 28 98 00 Fax Æ47 61 28 98 01 Jernbanetorget 2, 2609 Lillehammer
Informatii utile
Acces: Cu trenul, de la Trento (73 km). Cu masina, pe autostrada 22 (iesire la Michelle all’Adige pentru Folgarida) Ski pass: 465 euro/2 sezoane Hotel: Bellavista, 951 euro/7 nopti Restaurante: Genzianella, Lanterna d’Oro, Hermitage Fun: La Zangola, Des Alpes Birou de turism: www.campiglio.net Tel. Æ39 04 65 442 000 Fax Æ39 04 65 440 404; Via Pradalago 4, 38084 Madonna di Campiglio
Coasta de Azur – scumpă, dar nu inaccesibilă
Coasta de Azur – scumpă, dar nu inaccesibilă
http://www.gandul.info/printare/vacanta/coasta-de-azur-scumpa-dar-nu-inaccesibila.html?3893;2810547
Coasta de Azur a fost vreme de jumatate de secol o destinaţie la care românii puteau doar visa, iar lucrurile nu s-au schimbat prea mult nici pe parcursul anilor ’90, din cauza preţurilor practicate de hotelierii francezi. Situaţia a început să ia însă o nouă turnură din 2004 încoace, odată cu creşterea spectaculoasă a tarifelor în majoritatea ţărilor riverane Mării Mediterane: diferenţele dintre o destinaţie “premium”, cum este Coasta de Azur, şi Grecia sau Turcia au scăzut spectaculos.
În momentul de faţă, Nisa sau Cannes sunt, pe ansamblu, cu doar 30-40% mai scumpe decât staţiunile renumite din zona Mediteranei Orientale. În plus, diferenţa este vizibilă doar când faci calculul costului total al sejurului, şi provine în cea mai mare parte din mesele la restaurant, transportul mult mai scump sau excursiile opţionale costisitoare. Cu o minimă informare prealabilă, multe din aceste cheltuieli pot fi evitate: de pildă, pentru turiştii care nu au asigurat transferul de la aeroport la hotel, un drum cu taxiul de la aeroportul din Nisa până în centrul oraşului costă între 30 şi 40 de euro. Aceeaşi călătorie, făcută cu autobuzul 98, costă doar 4 euro.
O săptămână la Cannes sau Nisa, sub 900 de euro în vârf de sezon
Chiar dacă, în continuare, Coasta de Azur este una dintre destinaţiile favorite ale milionarilor din lumea întreagă, majoritatea hotelurilor sunt destinate turiştilor cât se poate de obişnuiţi. Ofertele disponibile pe piaţa românească pentru a doua jumătate a lui august, considerată vârf de sezon la Cannes sau Nisa, încep de la 750 de euro pentru o săptămână la hotel de trei stele, cu transport cu avionul, transfer aeroport-hotel-aeroport şi mic dejun inclus. Chiar după ce adăugăm la preţul “de acroşaj” taxele de aeroport de 105 euro şi sumele de 70-90 de lei cerute separat de agenţii, rămânem sub 900 de euro, un total cât se poate de acceptabil pentru o destinaţie premium.
Nici la patru stele situaţia nu diferă cu mult: preţul “de vitrină” este de 900-950 de euro, sumă la care se adaugă taxele de aeroport şi cei 70-90 de lei pretinşi separat de agenţii.
Pentru a evita totuşi o dezamăgire de proporţii, e bine să studiaţi atent atât site-ul web al hotelului ales, cât şi datele disponibile despre staţiunea pentru care aţi optat. De pildă, plaja din Nisa, care se întinde de-a lungul celebrei Promenade des Anglais, arată foarte bine de la distanţă, dar este aproape impracticabilă pentru baie şi plajă, fiind acoperită de un pietriş cât se poate de “neprietenos”.
Restaurantele şi excursiile opţionale, principalele „găuri“ în buget
Dacă preţul cerut de agenţii pentru sejurul propriu-zis nu pare prea periculos pentru bugetul unei familii cu venituri bune, trebuie să ţineţi seama de un detaliu extrem de important: în preţ este inclus, invariabil, doar micul dejun. Cu alte cuvinte, celelalte două mese zilnice le veţi plăti din buzunar, la faţa locului, şi, dacă nu aveţi de gând să comiteţi “sacrilegiul” de a mânca de la fast-food pe Coasta de Azur, va trebui să alocaţi cel puţin 400 de euro de persoană doar pentru hrană. Nu vă imaginaţi că în aceşti bani veţi avea parte de prea multe rafinamente: cu 20-25 de euro abia mănânci meniul zilei într-un restaurant decent.
Lucrurile stau la fel şi în privinţa excursiilor opţionale organizate de agenţiile de turism: tarifele sunt de cel puţin două ori mai mari decât în cazul unor oferte similare ca program, distanţă parcursă şi durată din Grecia.
http://www.gandul.info/printare/vacanta/coasta-de-azur-scumpa-dar-nu-inaccesibila.html?3893;2810547
Coasta de Azur a fost vreme de jumatate de secol o destinaţie la care românii puteau doar visa, iar lucrurile nu s-au schimbat prea mult nici pe parcursul anilor ’90, din cauza preţurilor practicate de hotelierii francezi. Situaţia a început să ia însă o nouă turnură din 2004 încoace, odată cu creşterea spectaculoasă a tarifelor în majoritatea ţărilor riverane Mării Mediterane: diferenţele dintre o destinaţie “premium”, cum este Coasta de Azur, şi Grecia sau Turcia au scăzut spectaculos.
În momentul de faţă, Nisa sau Cannes sunt, pe ansamblu, cu doar 30-40% mai scumpe decât staţiunile renumite din zona Mediteranei Orientale. În plus, diferenţa este vizibilă doar când faci calculul costului total al sejurului, şi provine în cea mai mare parte din mesele la restaurant, transportul mult mai scump sau excursiile opţionale costisitoare. Cu o minimă informare prealabilă, multe din aceste cheltuieli pot fi evitate: de pildă, pentru turiştii care nu au asigurat transferul de la aeroport la hotel, un drum cu taxiul de la aeroportul din Nisa până în centrul oraşului costă între 30 şi 40 de euro. Aceeaşi călătorie, făcută cu autobuzul 98, costă doar 4 euro.
O săptămână la Cannes sau Nisa, sub 900 de euro în vârf de sezon
Chiar dacă, în continuare, Coasta de Azur este una dintre destinaţiile favorite ale milionarilor din lumea întreagă, majoritatea hotelurilor sunt destinate turiştilor cât se poate de obişnuiţi. Ofertele disponibile pe piaţa românească pentru a doua jumătate a lui august, considerată vârf de sezon la Cannes sau Nisa, încep de la 750 de euro pentru o săptămână la hotel de trei stele, cu transport cu avionul, transfer aeroport-hotel-aeroport şi mic dejun inclus. Chiar după ce adăugăm la preţul “de acroşaj” taxele de aeroport de 105 euro şi sumele de 70-90 de lei cerute separat de agenţii, rămânem sub 900 de euro, un total cât se poate de acceptabil pentru o destinaţie premium.
Nici la patru stele situaţia nu diferă cu mult: preţul “de vitrină” este de 900-950 de euro, sumă la care se adaugă taxele de aeroport şi cei 70-90 de lei pretinşi separat de agenţii.
Pentru a evita totuşi o dezamăgire de proporţii, e bine să studiaţi atent atât site-ul web al hotelului ales, cât şi datele disponibile despre staţiunea pentru care aţi optat. De pildă, plaja din Nisa, care se întinde de-a lungul celebrei Promenade des Anglais, arată foarte bine de la distanţă, dar este aproape impracticabilă pentru baie şi plajă, fiind acoperită de un pietriş cât se poate de “neprietenos”.
Restaurantele şi excursiile opţionale, principalele „găuri“ în buget
Dacă preţul cerut de agenţii pentru sejurul propriu-zis nu pare prea periculos pentru bugetul unei familii cu venituri bune, trebuie să ţineţi seama de un detaliu extrem de important: în preţ este inclus, invariabil, doar micul dejun. Cu alte cuvinte, celelalte două mese zilnice le veţi plăti din buzunar, la faţa locului, şi, dacă nu aveţi de gând să comiteţi “sacrilegiul” de a mânca de la fast-food pe Coasta de Azur, va trebui să alocaţi cel puţin 400 de euro de persoană doar pentru hrană. Nu vă imaginaţi că în aceşti bani veţi avea parte de prea multe rafinamente: cu 20-25 de euro abia mănânci meniul zilei într-un restaurant decent.
Lucrurile stau la fel şi în privinţa excursiilor opţionale organizate de agenţiile de turism: tarifele sunt de cel puţin două ori mai mari decât în cazul unor oferte similare ca program, distanţă parcursă şi durată din Grecia.
Domul din Avignon
Domul din Avignon
In Avignon, fosta Cetate a Papilor, pe o stanca inaltata intre Palatul Mare si Palatul Mic, domina orasul Catedrala, incununata de statuia aurita a Sfintei Fecioare. Numele frantuzesc al Catedralei este Notre-Dame-des Domes si se presupune ca vine din forma latina Dommus, titlu rezervat inaltelor autoritati eclesiastice, deoarece biserica era numita si „Notre-Dame a Episcopilor”. Originile constructiei sunt obscure. Fondata probabil in secolul al IV-lea, legenda atribuie ridicarea ei Sfintei Marta, care a inchinat locasul Sfintei Fecioare.
Edificiul a fost reconstruit in stil roman si sfintit cu solemnitate in 1069. Constructia actuala dateaza insa din 1140-1160 dar ansamblul roman al bisericii a suferit numeroase transformari de-a lungul timpurilor. Abandonata in timpul Revolutiei, a fost redata cultului in 1822. Istoria bisericii este bogata in evenimente. In 1333, inainte de plecarea in Cruciada impotriva turcilor, Fililp al VI-lea al Frantei, Filip de Navara si Ioan de Bohemia au primit de la papa Ioan al XXII-lea, crucea care trebuia sa binecuvanteze „razboiul lor sfant”. In 1388, tot aici a fost consacrat ca atare regele Siciliei si al Ierusalimului.
In 1341 biserica a fost reconstruita dupa ce fusese distrusa in timpul in care Palatul Papilor fusese asediat. In 1859 a fost ridicata in varf statuia de fonta aurita a Fecioarei. In exterior este amplasat un monument impunator reprezentand „Calvarul”. Grupul statuar a fost executat in 1819 de sculptorul Baussan. Este o lucrare impresionanta, realizata in spiritul antichitatii romane. Impresionanta este de asemenea intrarea cu fronton si coloane cu capiteluri corintiene. In interior exista o singura nava careia in secolele XIV, XV, XVI i s-au adaugat capelele laterale, iar corul (partea in care se afla altarul) a fost largit in 1675. In cursul aceluiasi secol s-a refacut complet absida dupa un proiect de Louis-François de la Valfenière cu aceasta ocazie peretele boltit fiind perforat de cinci ferestre.
In 1672 platforma altarului a fost inaltata, lucrarea in stil baroc fiind executata de Pierre Peru. Nava are o lungime de 25 de metri, latimea de 8,50 si inaltimea de 15 metri. La intrare se gasesc doua statui atribuite lui Pierre Mignard cel Tanar, reprezentandu-le pe Sfanta Marta (la dreapta) si Sfanta Maria Magdalena (la stanga). Printre numeroasele opere de arta de aici trebuie amintit scaunul episcopal sculptat in marmura alba si o impresionanta statuie a lui Iisus, policroma, din pamant ars, realizata in secolul al XVI-lea. In interiorul Catedralei au fost investiti 157 de cardinali si tot aici se afla mormintele a doi papi Benoit al XII-lea si Ioan al XXII-lea.
In spatele Catedralei se intinde un parc minunat, cel mai mare din oras, unde legenda spune ca Augustus ar fi vrut sa ridice un templu. Acum parcul, splendid amenajat, este presarat de bazine, poduri, statui si grote artificiale. Este locul in care localnicii si vizitatorii gasesc un colt de racoare in zilele toride de vara si de unde pot admira grandoarea Ronului, turnul lui Filip cel Frumos, aflat pe cealalta parte a fluviului, si, ceva mai departe de toate constructiile in piatra, Muntele Ventoux incercand sa strapunga norii.
Femeile Parisului
Femeile Parisului
„Specificul feminin“ al capitalei franceze, prezentat pe cartiere, într-un ghid inedit.
[citeste]
„Specificul feminin“ al capitalei franceze, prezentat pe cartiere, într-un ghid inedit.
[citeste]
Castelul Chambord - o capodopera arhitectonica
Castelul Chambord - o capodopera arhitectonica
Considerat cel mai frumos castel de pe Valea Loirei, impresionand in egala masura prin eleganta si prin dimensiuni, Chambord reprezinta realizarea visului lui Francisc I, care, indragostit de arta, si foarte tanar fiind, a dorit sa-si exprime vointa si sa-si arate puterea inaltand o capodopera de arhitectura. Terenul apartinuse in secolul al X-lea contilor de Blois, de Champagne si de Chatillon, dar in 1392 a devenit proprietatea Coroanei, fiind achizitionat de ducele de Orleans care a urcat pe tron ca Ludovic al XII-lea.
Francisc I a ales acest loc mocirlos de la marginea unei paduri pline de animale salbatice pentru a construi impunatorul castel in care el nu a locuit decat 42 de zile in cei 32 de ani de domnie. Constructiile au inceput in 1519, castelul fiind conceput ca o veritabila fortareata cu un donjon si incinta cu turnuri masive. Atribuita lui Leonardo da Vinci constructia se distinge prin elemente prodigioase cum ar fi scara cu dubla spirala pe care doi oameni pot urca, si se pot vedea fara sa reuseasca sa se intalneasca. Impodobit cu numeroase cosuri, turnulete si lucarne care par sa strapunga cerul, castelul aminteste romanele cavaleresti.
Dimensiunile sale sunt mai mult decat impresionante. Fatada are o lungime de 156 metri si o inaltime de 56 metri iar zidul de incinta are o lungime de 32 de kilometri inchizand 5400 ha, cel mai mare parc forestier din Europa zilelor noastre, adapostind o fauna unica. Din nefericire Francisc I (1515-1547) nu a reusit sa vada castelul terminat. La moartea sa era ridicat numai donjonul si fusesera incepute aripile. Cel care a finalizat constructia a fost Ludovic al XIV-lea. In 1660 el a incredinta lucrarea lui Jules Hardouin Mansart care a terminat-o. Obiectele expuse in castel par sa dea viata acestui asezamant care nu a fost locuit decat 20 de ani in cinci secole.
Printre ilustrii sau ocupanti pot fi amintiti, pe langa Francisc I si Ludovic al XIV-lea, Gaston d’Orleans fratele lui Ludovic al XIII-lea, Stanislas Leszczynski, regele Poloniei, maresalul de Saxa si ducele de Bordeaux, conte de Chambord, nepotul lui Carol al X-lea. Printre incaperile castelului trebuie remarcate apartamentul lui Francisc I cu sala de consiliu, totul reconditionat in secolul al XVIII-lea dar si cel al lui Ludovic al XIV-lea compus din trei anticamere si camera regelui, admirabil decorate.
O galerie leaga donjonul de capela terminata tot dupa 1660. Apartamentele din secolul al XVIII-lea corespundeau noilor criterii de confort si decoratiile interioare sunt la fel de impresionante. Castelul a fost gazda unor numeroase partide de vanatoare si a unor reprezentatii date de Moliere pentru Ludovic al XIV-lea. In zilele noastre aceata traditie este perpetuata prin spectacolele de sunet si lumina care anima domeniul
Cannes, destinatia extravaganta
Cannes, destinatia extravaganta
Pentru aproximativ 2.000 de euro, Riviera Franceza le ofera turistilor cu dare de mina lux, exotism, felurite distractii si imagini unice ale Marii Mediterane.
Pentru aproximativ 2.000 de euro, Riviera Franceza le ofera turistilor cu dare de mina lux, exotism, felurite distractii si imagini unice ale Marii Mediterane.
SAMPANIE SI YAHTURI LA SAINT TROPEZ
SAMPANIE SI YAHTURI LA SAINT TROPEZ
St. Tropez este cunoscut pentru multe lucruri: pentru yahturile de lux, cafenelele cu terase, palmierii si apusurile care te imbie sa bei un cocktail, pentru ca este locul unde a fost inventat...
St. Tropez este cunoscut pentru multe lucruri: pentru yahturile de lux, cafenelele cu terase, palmierii si apusurile care te imbie sa bei un cocktail, pentru ca este locul unde a fost inventat...
Grenoble şi vârfurile sale
Grenoble şi vârfurile sale
Oraşul este decorat cu piscurile albe ale Alpilor Francezi. Şi este plin cu poveşti despre personalităţi precum Stendhal sau Jean Jacques Rousseau, care au trăit aici.
[citeste]
Oraşul este decorat cu piscurile albe ale Alpilor Francezi. Şi este plin cu poveşti despre personalităţi precum Stendhal sau Jean Jacques Rousseau, care au trăit aici.
[citeste]
Romanii de la Moulin Rouge
Romanii de la Moulin Rouge
CADRILUL – dans de origine franceza, cu miscare lenta, constand dintr-un sir de figuri in cursul carora partenerii se schimba intre ei. (DEX)
Acest dans a fost prezentat pentru prima oara pe 6 octombrie 1889, cand Moulin Rouge si-a deschis portile pentru a arata, pe o scena deschisa, o noua fata a dansului. Tinere spalatorese, croitorese sau vanzatoare, se transformau noaptea in dansatoare de cadril, uimind cu frumusetea lor barbati din toate mediile sociale. Cadrilul, ca o boala ametitoare, innebunea chiar burghezi, printi, artisti si scriitori, toti venind sa le admire pe superbele femei care dansau dezvelindu-si picioarele pana la vederea dessous-urilor.
Dupa 2 ani, englezul Charles Morton schimba numele celebrului cadril in French Can-can, „un dans simpatic, care face zgomot si vine din Franta”.
Paiete, margele, perle, farduri, peruci, zambete, decoruri fabuloase, muzica originala si bineinteles cele mai frumoase femei din lume se perinda de mai bine de o suta de ani in acest celebru loc. French Can-can, cunoscut in intreaga lume, a devenit, prin Moulin Rouge, un simbol al Parisului.
Din 1999, pe scena Moulin Rouge se joaca Feerie. 100 de artisti din toate colturile lumii, 1000 de costume create in cele mai celebre ateliere pariziene, o noapte feerica prin vraja French Can-can-ului ce trebuie traita macar o data in viata.
Poate greu de crezut, dar unul dintre dansatorii principali de la Moulin Rouge este un roman, tanar si, bineinteles, frumos. Alexandru Nicolae Denes jr., face multe doamne sa suspine in fiecare seara dupa trupul sau parca sculptat si dupa superbii sai ochi.
Intr-o vineri seara, pe la opt fara un sfert, ajung la Moulin Rouge, dupa ce am alergat disperata prin ploaie ca sa gasesc un taxi. In fata, o coada imensa. Spun ca am intalnire cu Fanny Rabase, trec rapid de toate garzile si ajung in sala de primire, unde sunt invitata sa astept cateva momente.
O intalnesc pe Fanny, atasatul de presa de la Moulin Rouge, care imi pregatise un dosar si cateva fotografii. Ne indreptam catre vestiare, printr-un labirint securizat de mii de coduri si usi care duce, intr-un final, la dansatori. Ma invita intr-o cabina si dupa cateva momente isi face aparitia si Alexandru, primul meu interlocutor. E inalt, foarte frumos si nu-si arata cei 30 de ani. E imbracat intr-un costum roz, cu paiete, care ii descopera foarte bine trupul, e deja machiat si pregatit sa urce pe scena, mai trebuie doar sa se incalzeasca. Deschis si foarte comunicativ, imi spune ca provine dintr-o familie in care dansul e deja o traditie. Tatal a fost dansator clasic, sora si ea balerina la Viena.
Alexandru danseaza de mai bine de 21 de ani. A facut Liceul de Coregrafie George Enescu, a dansat doi ani la Opera Romana, apoi, dupa cateva dezamagiri in lumea dansului clasic, si-a orientat cariera catre un alt sector, incepand sa danseze la Casino Victoria, unde pe atunci se facea singurul spectacol de gen din Romania. Printre picaturi, a facut si cateva prezentari de moda pentru Janine (Metropolis, Jade), Zina si Catalin Botezatu. Sosit de 7 ani la Moulin Rouge, dupa ce a mai dansat in Coreea de Sud si Germania, Alexandru nu se vede plecand in urmatorii ani de de la Paris, asteapta noul show din 2008 si nu-si face planuri de viitor. In ianuarie, insa, urmeaza sa se casatoreasca cu o superba australianca, dupa mai bine de 5 ani de prietenie, si ea dansatoare in celebra trupa. Vazandu-le pe scena, ma gandesc cum a reusit sa aleaga, din cele mai frumoase femei din lume, una singura. Toate fetele au cel putin 1,75 m, trasaturi bine conturate, zambete de revista si trupuri de invidiat. Pentru atata stralucire, depui si mult efort. Nu e usor deloc sa faci acelasi show ani de zile, in conditii de maxim stres, sa radiezi mereu de fericire si sa zambesti in fiecare seara unui public pretentios. Alexandru nu vine foarte des in Romania, dar se gandeste ca in aceasta vara sa ajunga macar o saptamana, pentru a-si revedea familia si prietenii.
Mi-a povestit ca pragul de la Moulin Rouge a fost calcat in ultimii ani de nume celebre, precum Shakira, Christina Aguillera si Beyonce, cea din urma facandu-i cea mai buna impresie, fiind foarte naturala si la fel de frumoasa ca la televizor.
Nici romanii nu stau mai prost. Insusi Vadim Tudor a fost curios sa vada cum se distreaza lumea, noaptea, la Paris. Florin Piersic si Catalin Botezatu, au putut fi si ei vazuti in superba sala de la Moulin Rouge.
Il las sa plece pe Alexandru si in cabina isi face aparitia un superb cuplu de romani: Laura si Claudiu Caraiman (32 de ani, respectiv 34), marturia vie a faptului ca dansul face minuni si te face sa pari mult mai tanar. Laura, imbracata intr-o superba rochie rosie, are un zambet ametitor. Il lasa pe sotul ei sa faca prezentarile, dar ea este cea care vorbeste despre relatia lor.
Formeaza un cuplu de 13 ani si sunt casatoriti de 3 ani. Au sosit la Paris aproximativ in acelasi timp, si au avut cam acelasi parcurs ca si Alexandru. Daca Laura a facut Liceul de Coregrafie si apoi a dansat un an pe scena Operei din Timisoara, venind mai apoi la Casino Victoria, pentru Claudiu lucrurile au stat altfel. Si el pasionat, s-a lansat cu formatia studenteasca Stil, pentru ca mai apoi sa danseze si el la Casino Victoria. Au urmat, apoi, contractele din Coreea de Sud, Germania, si, pentru Laura, cateva luni pe un vapor de croaziera. Acum Claudiu este liderul formatiei de baieti si se simte pe scena ca acasa.
Nu par plictisiti unul de celalalt chiar daca impart acelasi loc de munca si acelasi pat. Au destula libertate, fiecare iese si cu prietenii, au distractii separate, atunci cand au si timp liber, printre cele 12 spectacole saptamanale. Se gandesc si la un bebelus, dar nu vor inca sa paraseasca trupa de la Moulin, asteptand si ei noul show ce se va lansa la sfarsitul anului 2008 si se anunta a fi foarte special.
Pana atunci, pentru deliciul publicului, se va lansa o caseta cu show-ul Feerie, unde veti putea vedea inclusiv secvente din culise.
Pe toti trei i-am intrebat daca au cazut pe scena. Au zambit. Nu exista dansator care sa nu cada cel putin o data pe scena.
Alexandru isi aminteste de colege care au sarit pe mesele clientilor, si de el, care a plonjat de cateva ori. Poate cea mai haioasa amintire este legata de cazatura printr-o trapa de 3 metri, facand deliciul colegilor, care, in ciuda ingrijorarii, isi puteau ascunde zambetele.
Viata de artist este plina de stralucire, dar foarte solicitanta... aplauzele si felicitarile sunt insa unice. Desi niciun spectator nu poate ajunge la cabine, desi nu au cum sa primeasca flori sau bomboane, iubirea fanilor se manifesta prin miile de scrisori de admiratie ce sosesc din intreaga lume.
Am vazut show-ul cu cei trei romani formidabili, care se integreaza perfect in tabloul de la Moulin. Pare un turn al Babiloniei, construit din toate nationalitatile, unite pentru a dansa, pentru a darui fericire si clipe unice celor care vin sa petreaca o seara la cel mai celebru cabaret din lume.
Mergeti si veti putea asculta muzica celebra, veti vedea un spectacol care nu are nimic vulgar, ci multa gratie si imaginatie, ca intr-o poveste: clowni, printese, pirati, circ, teatru si, bineinteles, celebrul French Can-can.
Cam cat trebuie sa scoateti din buzunar pentru o seara la Moulin Rouge
Cina si spectacol:
Menu French Cancan si spectacol: 145 de euro
Menu Toulouse – Lautrec si spectacol: 160 de euro
Menu Belle Epoque si spectacol: 170 de euro
Spectacol:
ora 21: 99 de euro
ora 23: 89 de euro
Tarife valabile in perioada: 01/04/07 –16/11/08
Cateva cifre:
CADRILUL – dans de origine franceza, cu miscare lenta, constand dintr-un sir de figuri in cursul carora partenerii se schimba intre ei. (DEX)
Acest dans a fost prezentat pentru prima oara pe 6 octombrie 1889, cand Moulin Rouge si-a deschis portile pentru a arata, pe o scena deschisa, o noua fata a dansului. Tinere spalatorese, croitorese sau vanzatoare, se transformau noaptea in dansatoare de cadril, uimind cu frumusetea lor barbati din toate mediile sociale. Cadrilul, ca o boala ametitoare, innebunea chiar burghezi, printi, artisti si scriitori, toti venind sa le admire pe superbele femei care dansau dezvelindu-si picioarele pana la vederea dessous-urilor.
Dupa 2 ani, englezul Charles Morton schimba numele celebrului cadril in French Can-can, „un dans simpatic, care face zgomot si vine din Franta”.
Paiete, margele, perle, farduri, peruci, zambete, decoruri fabuloase, muzica originala si bineinteles cele mai frumoase femei din lume se perinda de mai bine de o suta de ani in acest celebru loc. French Can-can, cunoscut in intreaga lume, a devenit, prin Moulin Rouge, un simbol al Parisului.
Din 1999, pe scena Moulin Rouge se joaca Feerie. 100 de artisti din toate colturile lumii, 1000 de costume create in cele mai celebre ateliere pariziene, o noapte feerica prin vraja French Can-can-ului ce trebuie traita macar o data in viata.
Poate greu de crezut, dar unul dintre dansatorii principali de la Moulin Rouge este un roman, tanar si, bineinteles, frumos. Alexandru Nicolae Denes jr., face multe doamne sa suspine in fiecare seara dupa trupul sau parca sculptat si dupa superbii sai ochi.
Intr-o vineri seara, pe la opt fara un sfert, ajung la Moulin Rouge, dupa ce am alergat disperata prin ploaie ca sa gasesc un taxi. In fata, o coada imensa. Spun ca am intalnire cu Fanny Rabase, trec rapid de toate garzile si ajung in sala de primire, unde sunt invitata sa astept cateva momente.
O intalnesc pe Fanny, atasatul de presa de la Moulin Rouge, care imi pregatise un dosar si cateva fotografii. Ne indreptam catre vestiare, printr-un labirint securizat de mii de coduri si usi care duce, intr-un final, la dansatori. Ma invita intr-o cabina si dupa cateva momente isi face aparitia si Alexandru, primul meu interlocutor. E inalt, foarte frumos si nu-si arata cei 30 de ani. E imbracat intr-un costum roz, cu paiete, care ii descopera foarte bine trupul, e deja machiat si pregatit sa urce pe scena, mai trebuie doar sa se incalzeasca. Deschis si foarte comunicativ, imi spune ca provine dintr-o familie in care dansul e deja o traditie. Tatal a fost dansator clasic, sora si ea balerina la Viena.
Alexandru danseaza de mai bine de 21 de ani. A facut Liceul de Coregrafie George Enescu, a dansat doi ani la Opera Romana, apoi, dupa cateva dezamagiri in lumea dansului clasic, si-a orientat cariera catre un alt sector, incepand sa danseze la Casino Victoria, unde pe atunci se facea singurul spectacol de gen din Romania. Printre picaturi, a facut si cateva prezentari de moda pentru Janine (Metropolis, Jade), Zina si Catalin Botezatu. Sosit de 7 ani la Moulin Rouge, dupa ce a mai dansat in Coreea de Sud si Germania, Alexandru nu se vede plecand in urmatorii ani de de la Paris, asteapta noul show din 2008 si nu-si face planuri de viitor. In ianuarie, insa, urmeaza sa se casatoreasca cu o superba australianca, dupa mai bine de 5 ani de prietenie, si ea dansatoare in celebra trupa. Vazandu-le pe scena, ma gandesc cum a reusit sa aleaga, din cele mai frumoase femei din lume, una singura. Toate fetele au cel putin 1,75 m, trasaturi bine conturate, zambete de revista si trupuri de invidiat. Pentru atata stralucire, depui si mult efort. Nu e usor deloc sa faci acelasi show ani de zile, in conditii de maxim stres, sa radiezi mereu de fericire si sa zambesti in fiecare seara unui public pretentios. Alexandru nu vine foarte des in Romania, dar se gandeste ca in aceasta vara sa ajunga macar o saptamana, pentru a-si revedea familia si prietenii.
Mi-a povestit ca pragul de la Moulin Rouge a fost calcat in ultimii ani de nume celebre, precum Shakira, Christina Aguillera si Beyonce, cea din urma facandu-i cea mai buna impresie, fiind foarte naturala si la fel de frumoasa ca la televizor.
Nici romanii nu stau mai prost. Insusi Vadim Tudor a fost curios sa vada cum se distreaza lumea, noaptea, la Paris. Florin Piersic si Catalin Botezatu, au putut fi si ei vazuti in superba sala de la Moulin Rouge.
Il las sa plece pe Alexandru si in cabina isi face aparitia un superb cuplu de romani: Laura si Claudiu Caraiman (32 de ani, respectiv 34), marturia vie a faptului ca dansul face minuni si te face sa pari mult mai tanar. Laura, imbracata intr-o superba rochie rosie, are un zambet ametitor. Il lasa pe sotul ei sa faca prezentarile, dar ea este cea care vorbeste despre relatia lor.
Formeaza un cuplu de 13 ani si sunt casatoriti de 3 ani. Au sosit la Paris aproximativ in acelasi timp, si au avut cam acelasi parcurs ca si Alexandru. Daca Laura a facut Liceul de Coregrafie si apoi a dansat un an pe scena Operei din Timisoara, venind mai apoi la Casino Victoria, pentru Claudiu lucrurile au stat altfel. Si el pasionat, s-a lansat cu formatia studenteasca Stil, pentru ca mai apoi sa danseze si el la Casino Victoria. Au urmat, apoi, contractele din Coreea de Sud, Germania, si, pentru Laura, cateva luni pe un vapor de croaziera. Acum Claudiu este liderul formatiei de baieti si se simte pe scena ca acasa.
Nu par plictisiti unul de celalalt chiar daca impart acelasi loc de munca si acelasi pat. Au destula libertate, fiecare iese si cu prietenii, au distractii separate, atunci cand au si timp liber, printre cele 12 spectacole saptamanale. Se gandesc si la un bebelus, dar nu vor inca sa paraseasca trupa de la Moulin, asteptand si ei noul show ce se va lansa la sfarsitul anului 2008 si se anunta a fi foarte special.
Pana atunci, pentru deliciul publicului, se va lansa o caseta cu show-ul Feerie, unde veti putea vedea inclusiv secvente din culise.
Pe toti trei i-am intrebat daca au cazut pe scena. Au zambit. Nu exista dansator care sa nu cada cel putin o data pe scena.
Alexandru isi aminteste de colege care au sarit pe mesele clientilor, si de el, care a plonjat de cateva ori. Poate cea mai haioasa amintire este legata de cazatura printr-o trapa de 3 metri, facand deliciul colegilor, care, in ciuda ingrijorarii, isi puteau ascunde zambetele.
Viata de artist este plina de stralucire, dar foarte solicitanta... aplauzele si felicitarile sunt insa unice. Desi niciun spectator nu poate ajunge la cabine, desi nu au cum sa primeasca flori sau bomboane, iubirea fanilor se manifesta prin miile de scrisori de admiratie ce sosesc din intreaga lume.
Am vazut show-ul cu cei trei romani formidabili, care se integreaza perfect in tabloul de la Moulin. Pare un turn al Babiloniei, construit din toate nationalitatile, unite pentru a dansa, pentru a darui fericire si clipe unice celor care vin sa petreaca o seara la cel mai celebru cabaret din lume.
Mergeti si veti putea asculta muzica celebra, veti vedea un spectacol care nu are nimic vulgar, ci multa gratie si imaginatie, ca intr-o poveste: clowni, printese, pirati, circ, teatru si, bineinteles, celebrul French Can-can.
Cam cat trebuie sa scoateti din buzunar pentru o seara la Moulin Rouge
Cina si spectacol:
Menu French Cancan si spectacol: 145 de euro
Menu Toulouse – Lautrec si spectacol: 160 de euro
Menu Belle Epoque si spectacol: 170 de euro
Spectacol:
ora 21: 99 de euro
ora 23: 89 de euro
Tarife valabile in perioada: 01/04/07 –16/11/08
Cateva cifre:
- 600 000 de spectatori pe an
- 50% clienti francezi si 50% clienti straini
- 850 de locuri
- 2 reprezentatii pe seara, 7/7 zile, 365 de zile pe an
- 80 dansatori de 14 nationalitati diferite
- 7 milioane de euro investite in ultimul show: Feerie
- 1000 de costume
- 800 de perechi de pantofi cu numere de la 35 la 47
- Un acvariu de 40 de tone
- 6 ponei
- 5 pitoni
- 115 sefi de sala, chelneri
- 240 000 de sticle de sampanie pe an
- 300 de persoane care lucreaza pentru Moulin Rouge
- 1500 de persoane lucreaza indirect pentru ca spectacolul de vis sa fie perfect.
Cina la Paris: 10 legi, succes garantat!tipareste recomanda
Cina la Paris: 10 legi, succes garantat!
Cand ne gandim la Paris ne vin in minte cateva repere fundamentale - un urcus asiduu in varful Turnului Eiffel, o plimbare prin Gradinile de la Versailles, o sesiune de shopping printre noile colectii vestimentare si printre tonele de parfumuri, o cina romantica intr-un restaurat sic, tipic frantuzesc.
Pentru cea din urma activitate care, trebuie sa recunoastem, ne incanta pe toti, indiferent de moment, trebuie sa stim cateva detalii pentru a ne asigura ca vom primi cea mai buna tratatie.
Iata 10 legi tocmai bune de luat in considerare:
1. Fa-ti rezervare!
Personalul restaurantelor din Paris te va intampina, mai tot timpul, cu intrebarea "Avez-vous réservé?" si este bine sa le raspunzi increzator "Oui".
Acesta este cel mai bun raspuns chiar si pentru a lua cina la un restaurant de pe strazile laturalnice ale orasului.
2. Fii hotarat!
Cu cat ezitarea ta este mai mare, cu atat chelnerul care te serveste devine mai stresat si mai irascibil. In plus, oadata ce ai ratat oportunitatea de a comanda, asteptarea va fi mai lunga si mai anevoioasa...
3. Alege-ti cu incredere vinul!
Pivnicerii nu iubesc altceva mai mult decat sa-si faca datoria. Asa ca, ai incredere in recomandarile pe care ti le fac, insa, nu ezita sa le specifici bugetul.
4. Discretie maxima!
Apropierea meselor din bistro-uri scot la iveala discretia care ii caracterizeaza pe francezi.
Acestia stiu sa vorbeasca incet, sa-si respecte vecinii din apropierea mesei, sa ii priveze de rasete frenetice si sa impuna eleganta atunci cand degusta din specialitatile culinare.
5. Curatenie generala...
Cel mai mare compliment pe care il poti face bucatarului este sa-i trimiti farfuria cat mai curata inapoi, la bucatarie.
Sintagma "sunt plin/a" nu exista in Franta. Poti mai degraba sa spui "Je n'ai plus faim" ("nu-mi mai este foame").
- /tools/travel-tips/cina-la-paris-10-legi-succes-garantat/#cina-la-paris-10-legi-succes-garantat
Cand ne gandim la Paris ne vin in minte cateva repere fundamentale - un urcus asiduu in varful Turnului Eiffel, o plimbare prin Gradinile de la Versailles, o sesiune de shopping printre noile colectii vestimentare si printre tonele de parfumuri, o cina romantica intr-un restaurat sic, tipic frantuzesc.
Pentru cea din urma activitate care, trebuie sa recunoastem, ne incanta pe toti, indiferent de moment, trebuie sa stim cateva detalii pentru a ne asigura ca vom primi cea mai buna tratatie.
Iata 10 legi tocmai bune de luat in considerare:
1. Fa-ti rezervare!
Personalul restaurantelor din Paris te va intampina, mai tot timpul, cu intrebarea "Avez-vous réservé?" si este bine sa le raspunzi increzator "Oui".
Acesta este cel mai bun raspuns chiar si pentru a lua cina la un restaurant de pe strazile laturalnice ale orasului.
2. Fii hotarat!
Cu cat ezitarea ta este mai mare, cu atat chelnerul care te serveste devine mai stresat si mai irascibil. In plus, oadata ce ai ratat oportunitatea de a comanda, asteptarea va fi mai lunga si mai anevoioasa...
3. Alege-ti cu incredere vinul!
Pivnicerii nu iubesc altceva mai mult decat sa-si faca datoria. Asa ca, ai incredere in recomandarile pe care ti le fac, insa, nu ezita sa le specifici bugetul.
4. Discretie maxima!
Apropierea meselor din bistro-uri scot la iveala discretia care ii caracterizeaza pe francezi.
Acestia stiu sa vorbeasca incet, sa-si respecte vecinii din apropierea mesei, sa ii priveze de rasete frenetice si sa impuna eleganta atunci cand degusta din specialitatile culinare.
5. Curatenie generala...
Cel mai mare compliment pe care il poti face bucatarului este sa-i trimiti farfuria cat mai curata inapoi, la bucatarie.
Sintagma "sunt plin/a" nu exista in Franta. Poti mai degraba sa spui "Je n'ai plus faim" ("nu-mi mai este foame").
CONTINUARE.............
Creatie a arhitectului international Louis Bénech (a proiectat si "Jardin des Tuileries"), gradina care imprejmuieste hotel este un mic paradis din inima Parisului. Cat de placut este sa iei micul dejun printre flori si esente salbatice, sub copaci batrani de secole... "Sacré Coeur" se afla in imediata apropiere, la fel si strazi faimoase ca "rue Lepic" si "Quartier des Abbesses".
Louis Bénech provine dintr-o familie in care tatal a fost arhitect si mama iubitoare de plante. A lucrat peste tot in lume, in Franta, Grecia, Israel, Portugalia... "Astazi, o gradina minunata este dovada luxului", a spus artistul. Pentru L'Hotel Particulier de Montmartre, si-a dorit o armonie intre varietatea de plante existente si paleta de tonuri de verde care sa pastreze aceasta culoare pana si in sezonul rece.
Celelalte saloane au fost create de artistul finlandez Mats Haglund, responsabil de design-ul interior al magazinelor de genul Paul & Joe sau Chanel…
Living-ul transmite ideea de "maximum via minimum", iar atmosfera pe care o emana design-ul este cat se poate de personala, originala si sensibila.
"Le petit salon de lecture" inspirata din stilul aristocratic se afla chiar la intrarea in hotel. Biblioteca cuprinde o vasta selectie de carti si lucrari de la teme care tin de arta contemporana, la cele de fashion, design, fotografie, arhitectura si muzica.
In camera unde se poate lua cina, mobilierul este autentic, iar stilul Baroc, Antic si Contemporan se regasesc intr-un echilibru armonios. Atmosfera de aici este memorabila... Unde mai pui ca, de aici, poti iesi pe terasa frumos decorata dinspre gradina, acolo unde fantana arteziana este mai mult decat desprinsa din poemele de dragoste.
http://www.stiletto.ro/stiletto-zone/magic/hotel-particulier-de-montmartre-in-stil-aristocratic.html
Louis Bénech provine dintr-o familie in care tatal a fost arhitect si mama iubitoare de plante. A lucrat peste tot in lume, in Franta, Grecia, Israel, Portugalia... "Astazi, o gradina minunata este dovada luxului", a spus artistul. Pentru L'Hotel Particulier de Montmartre, si-a dorit o armonie intre varietatea de plante existente si paleta de tonuri de verde care sa pastreze aceasta culoare pana si in sezonul rece.
Celelalte saloane au fost create de artistul finlandez Mats Haglund, responsabil de design-ul interior al magazinelor de genul Paul & Joe sau Chanel…
Living-ul transmite ideea de "maximum via minimum", iar atmosfera pe care o emana design-ul este cat se poate de personala, originala si sensibila.
"Le petit salon de lecture" inspirata din stilul aristocratic se afla chiar la intrarea in hotel. Biblioteca cuprinde o vasta selectie de carti si lucrari de la teme care tin de arta contemporana, la cele de fashion, design, fotografie, arhitectura si muzica.
In camera unde se poate lua cina, mobilierul este autentic, iar stilul Baroc, Antic si Contemporan se regasesc intr-un echilibru armonios. Atmosfera de aici este memorabila... Unde mai pui ca, de aici, poti iesi pe terasa frumos decorata dinspre gradina, acolo unde fantana arteziana este mai mult decat desprinsa din poemele de dragoste.
http://www.stiletto.ro/stiletto-zone/magic/hotel-particulier-de-montmartre-in-stil-aristocratic.html
Hotel Particulier De Montmartre: in stil aristocratic
Intimitate, buna-dispozitie, confort, eleganta si arta contemporana.
Hotel Particulier De Montmartre: in stil aristocratic
Cel mai spectaculos exemplu de hotel care imbina elemente de drama surprinzatoare, luxul si confortul se ascunde in inima paradisului istoric si artistic - Montmartre din Paris.
Deschis in luna iunie a acestui an, vila aristocratica a fost restaurata si acum poarta denumirea de Hotel Particulier de Montmartre. Ideea proiectului a apartinut lui Morgane Rousseau si Frédéric Comtet care, cu ajutorul lui Mathieu Paillard, au reusit sa imbine cu succes arta si confortul in acest hotel iesit din tipar.
Cei doi detinatori au cooptat artisti, designeri, sculptori si arhitecti celebri pentru a crea o atmosfera exceptionala si pentru a-i da un plus de eleganta si rafinament.
O camera deosebita este cea care poarta numele de "vegetable room" proiectata de artista contemporana newyorkeza Martine Aballéa. In interpretarea ei s-a dorit evocarea naturii cu gradini, copaci, jocuri de umbre si lumini.
In celelalte camere se afla amprenta artistei fotograf Natacha Lesueur (camera "Curtain of hair"), pictorului Philippe Mayaux (camera "Window"), curatorului Olivier Saillard (camera "Poems and hats") si directorului creativ Pierre Fichefeux (camera "Tree with ears").
Cu un design inedit, Hotel Particulier de Montmartre nu va intampina dificultati in atragerea clientelei. Dar, pentru a ajunge aici, trebuie sa uiti de cluburile de noapte din Montmartre si sa gandesti mai mult in spiritul rezidentilor artisti Salvador Dalí, Claude Monet, Pablo Picasso si Vincent van Gogh.
Odata descoperita, aleea dintre bulevardul Junot si strada Lepic te va duce direct in fata acestui hotel al artei.
5 camere care te inspira
Atipice, cele 5 camere ale hotelului sunt rezultatul unui research indelungat si al originalitatii de care artistii invocati au dat dovada. Alese cu grija, toate obiectele de mobilier, accesoriile si intreg design-ul reprezinta o adevarata opera de arta.
• Camera "Tree with ears"
Aceasta camera a fost proiectata de tanarul ilustrator si director de arta Pierre Fichefeux, cel care a lucrat pentru numeroase reviste, televiziuni si brand-uri de lux. Pierre Fichefeux locuieste acum in Amsterdam si dezvolta un interes deosebit pentru arta japoneza. Ii place sa lucreze cu forme, umbre si lumini.
• Camera "Vegetal"
"Am vrut ca oaspetii din aceasta camera sa se simta ca si cum ar fi intr-o gradina suspendata, sa aiba senzatia ca plutesc intr-un spatiu plin de flori si incarcat de lumina" a marturisit artista Martine Aballéa, care s-a ocupat de design. Desi s-a nascut la New York, acum lucreaza in Paris.
• Camera "Curtain of hair"
Creata de artista fotograf Natacha Lesueur, nascuta la Cannes, dar care lucreaza acum in Nice, camera a fost realizata cu materiale care transcend corpul uman.
• Camera "Poems and hats"
Olivier Saillard, fost curator al Muzeului de Fashion din Marsilia (1995 -2002), este acum responsabil de organizarea evenimentelor la Muzeul de Fashion din Paris. In aceasta camera proiectata de el sunt prezente elemente din lumea modei.
• Camera "Vitrine room"
Philippe Mayaux, pictor si sculptor renumit, castigator al premiului Marcel Duchamp in 2006, se face vinovat de design-ul acestei incaperi. Operele lui de arta sunt expuse in galerii europene si franceze si, din mai 2007, si la Centre Georges Pompidou.
Hotel Particulier De Montmartre: in stil aristocratic
Cel mai spectaculos exemplu de hotel care imbina elemente de drama surprinzatoare, luxul si confortul se ascunde in inima paradisului istoric si artistic - Montmartre din Paris.
Deschis in luna iunie a acestui an, vila aristocratica a fost restaurata si acum poarta denumirea de Hotel Particulier de Montmartre. Ideea proiectului a apartinut lui Morgane Rousseau si Frédéric Comtet care, cu ajutorul lui Mathieu Paillard, au reusit sa imbine cu succes arta si confortul in acest hotel iesit din tipar.
Cei doi detinatori au cooptat artisti, designeri, sculptori si arhitecti celebri pentru a crea o atmosfera exceptionala si pentru a-i da un plus de eleganta si rafinament.
O camera deosebita este cea care poarta numele de "vegetable room" proiectata de artista contemporana newyorkeza Martine Aballéa. In interpretarea ei s-a dorit evocarea naturii cu gradini, copaci, jocuri de umbre si lumini.
In celelalte camere se afla amprenta artistei fotograf Natacha Lesueur (camera "Curtain of hair"), pictorului Philippe Mayaux (camera "Window"), curatorului Olivier Saillard (camera "Poems and hats") si directorului creativ Pierre Fichefeux (camera "Tree with ears").
Cu un design inedit, Hotel Particulier de Montmartre nu va intampina dificultati in atragerea clientelei. Dar, pentru a ajunge aici, trebuie sa uiti de cluburile de noapte din Montmartre si sa gandesti mai mult in spiritul rezidentilor artisti Salvador Dalí, Claude Monet, Pablo Picasso si Vincent van Gogh.
Odata descoperita, aleea dintre bulevardul Junot si strada Lepic te va duce direct in fata acestui hotel al artei.
5 camere care te inspira
Atipice, cele 5 camere ale hotelului sunt rezultatul unui research indelungat si al originalitatii de care artistii invocati au dat dovada. Alese cu grija, toate obiectele de mobilier, accesoriile si intreg design-ul reprezinta o adevarata opera de arta.
• Camera "Tree with ears"
Aceasta camera a fost proiectata de tanarul ilustrator si director de arta Pierre Fichefeux, cel care a lucrat pentru numeroase reviste, televiziuni si brand-uri de lux. Pierre Fichefeux locuieste acum in Amsterdam si dezvolta un interes deosebit pentru arta japoneza. Ii place sa lucreze cu forme, umbre si lumini.
• Camera "Vegetal"
"Am vrut ca oaspetii din aceasta camera sa se simta ca si cum ar fi intr-o gradina suspendata, sa aiba senzatia ca plutesc intr-un spatiu plin de flori si incarcat de lumina" a marturisit artista Martine Aballéa, care s-a ocupat de design. Desi s-a nascut la New York, acum lucreaza in Paris.
• Camera "Curtain of hair"
Creata de artista fotograf Natacha Lesueur, nascuta la Cannes, dar care lucreaza acum in Nice, camera a fost realizata cu materiale care transcend corpul uman.
• Camera "Poems and hats"
Olivier Saillard, fost curator al Muzeului de Fashion din Marsilia (1995 -2002), este acum responsabil de organizarea evenimentelor la Muzeul de Fashion din Paris. In aceasta camera proiectata de el sunt prezente elemente din lumea modei.
• Camera "Vitrine room"
Philippe Mayaux, pictor si sculptor renumit, castigator al premiului Marcel Duchamp in 2006, se face vinovat de design-ul acestei incaperi. Operele lui de arta sunt expuse in galerii europene si franceze si, din mai 2007, si la Centre Georges Pompidou.
Pagina 7 din 10 • 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9, 10
Subiecte similare
» Franta/Belgia
» Al Doilea Razboi Mondial[1-----]
» ISTORIE=FRANTA
» Grigorescu[V=]
» Sarkozy/BRUNI[V=]
» Al Doilea Razboi Mondial[1-----]
» ISTORIE=FRANTA
» Grigorescu[V=]
» Sarkozy/BRUNI[V=]
Pagina 7 din 10
Permisiunile acestui forum:
Nu puteti raspunde la subiectele acestui forum