Like/Tweet/+1
Ultimele subiecte
» TEXT ITINERARIU SEFARD DIN IMPERIUL OTOMAN IN TARILE ROMANE2Scris de Admin 26.08.17 22:37
» TEXT ITINERARIU SEFARD DIN IMPERIUL OTOMAN IN TARILE ROMANE1
Scris de Admin 26.08.17 22:36
» Comunitatea evreiască din Botoșani (2)
Scris de Admin 26.08.17 22:30
» Comunitatea evreiască din Botoșani (1)
Scris de Admin 26.08.17 22:30
» ITINERARIU SEFARD DIN IMPERIUL OTOMAN IN TARILE ROMANE (1)
Scris de Admin 26.08.17 22:19
» ITINERARIU SEFARD DIN IMPERIUL OTOMAN IN TARILE ROMANE (2)
Scris de Admin 26.08.17 22:18
» DESPRE ANTISEMITISMUL MAREȘALULUI ION ANTONESCU
Scris de Admin 04.08.17 23:54
» Romanizarea Romaniei 1940-44 legi antisemite, CNRomanizare
Scris de Admin 04.08.17 21:13
» ROMÂNIA LUI ANTONESCU ȘI LOGICA VIOLENȚEI(3): VIOLENŢA MILIT
Scris de Admin 05.03.17 11:01
» Anunțuri Administrative
Scris de Admin 25.02.17 20:07
SPANIA[V=]
Pagina 4 din 7
Pagina 4 din 7 • 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7
SPANIA[V=]
Rezumarea primului mesaj :
Ultima editare efectuata de catre Admin in 11.07.15 13:08, editata de 13 ori
Madrid, centrul culturii şi istoriei europene
Madrid, centrul culturii şi istoriei europene
Istoria Madridului nu este una foarte veche. Abia la sfârşitul primului mileniu al erei noastre este menţionată, pe aceste locuri, o fortăreaţă maură înconjurată de păduri şi care era periodic luată cu asalt de creştini - au cucerit-o în anul 1083. A devenit capitală a Spaniei din anul 1561, în timpul domniei lui Filip al II-lea de Habsburg. Pe lângă numărul mare de palate şi monumente cu care dinastia Habsburg a împodobit oraşul de-a lungul timpului, Madridul mai este renumit şi pentru viaţa de noapte deosebit de activă.
Capitala muzeelor
Începe vizita la Madrid cu viaţa culturală sau artistică - muzeele, spectacolele sau palatele - şi continuă cu parcurile, grădinile botanice sau zoologice, coridele şi magazinele sale. Puerta del Sol este un loc viu şi primitor, întotdeauna aglomerat şi totodată punctul zero al Madridului. De aici poţi alege să te plimbi pe străduţe, să leneveşti într-unul din numeroasele localuri sau cafenele din apropiere sau să-ţi cheltuieşti banii în vreun magazin de modă ori suveniruri.
Triunghiul de Aur al Artei spaniole se regăseşte aici şi este alcătuit din Muzeul Prado, Muzeul Thyssen Bornemisza şi Muzeul Naţional şi Centrul de Artă Reina Sofia. Prado a fost construit la ordinul lui Carlos al III-lea în 1785, iar arhitectul care a creat acest monument se numeşte Juan de Villanueva. Având una dintre cele mai mari galerii de pictură din lume, astăzi muzeul adăposteşte peste 8.000 de tablouri, din care numai 2.000 sunt expuse publicului, din lipsă de spaţiu. Pot fi admirate aici opere ale unor artişti precum El Greco, Velazquez, Goya, Zurbaran, Ribera, Murillo sau El Bosco. Muzeul Thyssen Bornemisza se află clădirea Palatului Villahermosa, o clădire superbă în stil neoclasic, care transformă interioarele în adevărate opere de artă. Acesta te poartă într-o incursiune în istoria artelor începând cu secolul al XIII-lea, până în prezent. Muzeul National şi Centrul de Arte “Reina Sofia” este alegerea perfectă dacă eşti interest de arta contemporană. Renumele său este datorat unei singure lucrări - “Guernica” lui Picasso.
Palatul Regal, fostă reşedinţă a lui Carlos al III-lea, este parţial deschis publicului şi se mândreşte cu titulatura de cel mai mare palat din vestul Europei. Regii Spaniei nu locuiesc aici, dar merită văzut deoarece reprezintă unul dintre cele mai pregnante simboluri spaniole.
Cât ne costă
Tariful pentru o noapte de cazare este cuprins între 30 şi 100 de euro de persoană. Acesta include cazarea la hoteluri de trei, patru şi cinci stele, cu mic-dejun inclus.
Istoria Madridului nu este una foarte veche. Abia la sfârşitul primului mileniu al erei noastre este menţionată, pe aceste locuri, o fortăreaţă maură înconjurată de păduri şi care era periodic luată cu asalt de creştini - au cucerit-o în anul 1083. A devenit capitală a Spaniei din anul 1561, în timpul domniei lui Filip al II-lea de Habsburg. Pe lângă numărul mare de palate şi monumente cu care dinastia Habsburg a împodobit oraşul de-a lungul timpului, Madridul mai este renumit şi pentru viaţa de noapte deosebit de activă.
Capitala muzeelor
Începe vizita la Madrid cu viaţa culturală sau artistică - muzeele, spectacolele sau palatele - şi continuă cu parcurile, grădinile botanice sau zoologice, coridele şi magazinele sale. Puerta del Sol este un loc viu şi primitor, întotdeauna aglomerat şi totodată punctul zero al Madridului. De aici poţi alege să te plimbi pe străduţe, să leneveşti într-unul din numeroasele localuri sau cafenele din apropiere sau să-ţi cheltuieşti banii în vreun magazin de modă ori suveniruri.
Triunghiul de Aur al Artei spaniole se regăseşte aici şi este alcătuit din Muzeul Prado, Muzeul Thyssen Bornemisza şi Muzeul Naţional şi Centrul de Artă Reina Sofia. Prado a fost construit la ordinul lui Carlos al III-lea în 1785, iar arhitectul care a creat acest monument se numeşte Juan de Villanueva. Având una dintre cele mai mari galerii de pictură din lume, astăzi muzeul adăposteşte peste 8.000 de tablouri, din care numai 2.000 sunt expuse publicului, din lipsă de spaţiu. Pot fi admirate aici opere ale unor artişti precum El Greco, Velazquez, Goya, Zurbaran, Ribera, Murillo sau El Bosco. Muzeul Thyssen Bornemisza se află clădirea Palatului Villahermosa, o clădire superbă în stil neoclasic, care transformă interioarele în adevărate opere de artă. Acesta te poartă într-o incursiune în istoria artelor începând cu secolul al XIII-lea, până în prezent. Muzeul National şi Centrul de Arte “Reina Sofia” este alegerea perfectă dacă eşti interest de arta contemporană. Renumele său este datorat unei singure lucrări - “Guernica” lui Picasso.
Palatul Regal, fostă reşedinţă a lui Carlos al III-lea, este parţial deschis publicului şi se mândreşte cu titulatura de cel mai mare palat din vestul Europei. Regii Spaniei nu locuiesc aici, dar merită văzut deoarece reprezintă unul dintre cele mai pregnante simboluri spaniole.
Cât ne costă
Tariful pentru o noapte de cazare este cuprins între 30 şi 100 de euro de persoană. Acesta include cazarea la hoteluri de trei, patru şi cinci stele, cu mic-dejun inclus.
Barcelona este capitala hoţilor din buzunare Barcelona este
Barcelona este capitala hoţilor din buzunare
În
urma unui sondaj efectuat de curînd pe site‑ul www.TripAdvisor.com, a
rezultat că Barcelona este considerată capitala mondială a hoţilor din
buzunare, notează The Telegraph.
Citeste articolul
În
urma unui sondaj efectuat de curînd pe site‑ul www.TripAdvisor.com, a
rezultat că Barcelona este considerată capitala mondială a hoţilor din
buzunare, notează The Telegraph.
Citeste articolul
Barcelona va avea un «cartier roşu», ca la Amsterdam
Barcelona va avea un «cartier roşu», ca la Amsterdam
Capitala turismului
Capitala turismului
În ritm de flamenco (căci cum am putea merge altfel într-o ţară latină,
cum e Spania?) să poposim într-un loc de o frumuseţe nepământeană,
una dintre cele mai râvnite destinaţii turistice ale lumii. Benidorm,
Costa Blanca.
Levante şi Poniente - două frumoase plaje nisipoase, de altfel cele mai
largi din sudul Europei, pe care ar visa oricare pământean să se
bronzeze. Coline desenate în ocru, cu încântătoare căsuţe albe de
vacanţă. Impunătoare hoteluri cu peste... 50 de etaje. Iată câteva
dintre atracţiile primului centru turistic al Spaniei mediteraneene,
Benidorm, denumită astăzi şi „capitala turismului".
Pe plaja
Levante, prima care a fost modernizată, la una dintre cafenele putem
lua un aperitiv în timp ce privim răsăritul sau căderea serii. Cealaltă
plajă, Poniente, ne atrage prin calităţile apei şi ale nisipului, aşa
că ne putem lăsa în voie mângâiaţi de briză.
Abia la sfârşitul
secolului al XIX-lea putem vorbi despre o formă de turism organizat în
zonă, căci până atunci Benidorm nu era decât un mic sat de pescari.
Astăzi însă este cea mai căutată destinaţie turistică din Europa, după
Paris şi Londra, şi cel mai mare oraş-staţiune, cu uriaşe hoteluri ce
găzduiesc milioane de turişti şi cu numeroase posibilităţi de
divertisment.
Odată ajunşi pe Costa Blanca, trebuie să savurăm
şi gastronomia locului, căci e greu să spui nu unei sopa de mariscos
(supă cu fructe de mare), unei ensalada mediterránea (salată
mediteraneană), unei olla de musico (tocana muzicienilor), preparată
aici din dovleac, carne de porc şi cârnaţi cu ceapă, sau unor
butiffara en hojaldre (cârnăciori în foietaj). Iar dintre băuturi, o
sangria rece va readuce întotdeauna pofta de dans, pofta de viaţă...
În ritm de flamenco (căci cum am putea merge altfel într-o ţară latină,
cum e Spania?) să poposim într-un loc de o frumuseţe nepământeană,
una dintre cele mai râvnite destinaţii turistice ale lumii. Benidorm,
Costa Blanca.
Levante şi Poniente - două frumoase plaje nisipoase, de altfel cele mai
largi din sudul Europei, pe care ar visa oricare pământean să se
bronzeze. Coline desenate în ocru, cu încântătoare căsuţe albe de
vacanţă. Impunătoare hoteluri cu peste... 50 de etaje. Iată câteva
dintre atracţiile primului centru turistic al Spaniei mediteraneene,
Benidorm, denumită astăzi şi „capitala turismului".
Pe plaja
Levante, prima care a fost modernizată, la una dintre cafenele putem
lua un aperitiv în timp ce privim răsăritul sau căderea serii. Cealaltă
plajă, Poniente, ne atrage prin calităţile apei şi ale nisipului, aşa
că ne putem lăsa în voie mângâiaţi de briză.
Abia la sfârşitul
secolului al XIX-lea putem vorbi despre o formă de turism organizat în
zonă, căci până atunci Benidorm nu era decât un mic sat de pescari.
Astăzi însă este cea mai căutată destinaţie turistică din Europa, după
Paris şi Londra, şi cel mai mare oraş-staţiune, cu uriaşe hoteluri ce
găzduiesc milioane de turişti şi cu numeroase posibilităţi de
divertisment.
Odată ajunşi pe Costa Blanca, trebuie să savurăm
şi gastronomia locului, căci e greu să spui nu unei sopa de mariscos
(supă cu fructe de mare), unei ensalada mediterránea (salată
mediteraneană), unei olla de musico (tocana muzicienilor), preparată
aici din dovleac, carne de porc şi cârnaţi cu ceapă, sau unor
butiffara en hojaldre (cârnăciori în foietaj). Iar dintre băuturi, o
sangria rece va readuce întotdeauna pofta de dans, pofta de viaţă...
Re: SPANIA[V=]
...Am dorit inca din tinerete sa ajung sa vad, sa contemplu, sa...
"adulmec" acest oras magnific, cu nume de regina - Barcelona! O regina
puternica, harazita de Dumnezeu cu o frumusete salbatica, vie,
arzatoare.
Citeste tot articolul
"adulmec" acest oras magnific, cu nume de regina - Barcelona! O regina
puternica, harazita de Dumnezeu cu o frumusete salbatica, vie,
arzatoare.
Citeste tot articolul
Tenerife, o insula pe placul inimii
Tenerife, o insula pe placul inimii
400 de kilometri de
coasta, plaje cu nisip negru, imbratisate de apele jucause ale
Oceanului Atlantic. Soarele arunca reflexe rosiatic-violacee pe
stancile vulcanice ale muntilor inalti de peste 3.000 m care vegheaza
insula inconjurati de un nimb gros de nori. Palmieri pe tarmul
oceanului, pini canarieni pe inaltimi, paduri de dafini, balene si
delfini pusi pe sotii in apa, numerosi papagali prin paduri si mai ales
365 de zile de primavara pe an. Bun venit in arhipelagul Canare! Bun
venit in Tenerife, cea mai mare si mai spectaculoasa dintre insulele
Canare!
Cine spune ca vacanta pe o insula poate fi
plictisitoare nu a fost in Tenerife. O insula de vis, aceasta e
Tenerife. O multime de peisaje contrastante si numeroase oportunitati
de distractie si petrecere a unei vacante asteapta sa fie descoperite.
Trebuie doar luat un avion charter si zburat la fata locului fiindca
dupa aceea s-ar putea nici sa nu mai vrei sa te intorci acasa. Sudul
insulei este ideal pentru plaja.Dintr-un loc arid,
canarienii au facut un paradis. Playa de Los Cristianos, Playa de Las
Americas, Costa Adeje, Playa Fanabe, Playa Del Duque si multe alte
plaje reprezinta locul perfect in care te poti odihini si relaxa. Iar
daca doresti mai mult decat atat, atunci e bine de stiut ca aici se pot
face scufundari, windsurfing, surfing, se poate practica pescuitul
sportiv sau, pur si simplu, se poate face o plimbare cu vaporul in larg
spre a vedea delfinii ori balenele-pilot la ele acasa. Mai mult decat
atat, in sud descoperi regatul apelor, parcul de distractii Siam Park
apartinand Loro Parque Company. Parcul a fost inaugurat pe 15
septembrie 2008 de catre printesa Thailandei, Maha Chakri Sirindhorn,
si intreaga sa arhitectura poarta semnatura arhitectului thailandez
Ruetai.Vizitatorii sunt salutati la intrare de cativa lei
de mare buclucasi, pentru a se lasa apoi vrajiti de cele mai trasnite
atractii. Mai Thai River - un fel de rau cristalin pentru lenesii care
nu vor sa faca altceva decat sa se lase purtati de o barcuta pneumatica
in aval - curge linistit spre iesirea din parc. Pentru cei cu sange in
vine, care nu pot sta o clipa locului, merita incercata o cursa a la
Indiana Jones cu Naga Racer in asa-numitul Mekong Rapids, iar daca
exista iubitori ai fortei centrifuge, The Giant este alegerea perfecta
pentru a simti ce inseamna sa te ametesti fara sa pui picatura de
alcool in gura, in Vulcano exista toate sansele sa afli cum e sa fii
cufundat in bezna, in timp ce cu Tower of Power atingi punctul maxim de
adrenalina cand cazi de la 28 de metri pe un tobogan cu apa vertical.Exista
si distractii ceva mai soft ca Lost City unde se pot distra cuminti si
piticii si parintii. Piesa de rezistenta a parcului o reprezinta insa
Palatul Valului (Wave Palace), unde se "fabrica" artificial peste 42 de
valuri de diferite forme si marimi, atingand si trei metri inaltime.
Mai sunt si alte nazbatii in acest parc, important de stiut e ca
distractia asta costa 28 de euro/per soa - na adultii si 18 euro copiii
intre 6 si 11 ani. Tenerife nu inseamna doar relaxare la malul
Oceanului. Tenerife inseamna si aventura in munti. Insula asta este
fenomenala: ofera plaje si ocean, munti vulcanici, coline cultivate cu
vita-de-vie, plantatii de banane, mango sau avocado, paduri de pini si
dafin, e verde in partea de Nord si usor arida, plina de cactusi in Sud.Parcul
National Teide, cu varful sau Teide - 3.718 m, cel mai inalt punct din
Spania - te lasa cu respiratia taiata prin frumusetea peisajului sau.
Nu poti merge in Tenerife si sa nu-l vizitezi pe Teide, vulcanul
adormit. Teide, al carui con mandru imbraca haina alba a zapezii in
perioada iernii, oferind posibilitatea turistilor sa schieze la numai
50 de kilometri de plajele insorite. Teide, misterios si amenintator
prin spectacolul lavei sale solidificate de la ultima lui eruptie din
1909, Teide, care te sa luta aproape din orice colt de insula te-ai
afla. Simbolul insulei, Teide este mereu inconjurat de un nimb de nori
plutind intre varful sau si Ocean, ca si cum, pe langa apa oceanului,
intre cer si pamant ar mai fi o mare.Marea de nori care
invaluie muntii se dato rea za influentei vanturilor alizee, curentului
canarian si vanturilor de pe coasta Africii. Tenerife sub aspect
geologic e pamant african, dar din punct de vedere administrativ este
pamant spaniol. Insula, asemenea celorlalte sase care formeaza
arhipelagul Canare, se afla la doar 300 km de Africa. Multumita
influentei celor trei tipuri de vanturi care modeleaza clima insulei,
in Tenerife nu vor fi niciodata mult peste 300 C, dar nici mult sub 200
C.
http://www.revistaflacara.ro/index.php?an=2009&luna=august-septembrie&nr=8-9&articol=Tenerife_o_insula_pe_placul_inimii.xml
400 de kilometri de
coasta, plaje cu nisip negru, imbratisate de apele jucause ale
Oceanului Atlantic. Soarele arunca reflexe rosiatic-violacee pe
stancile vulcanice ale muntilor inalti de peste 3.000 m care vegheaza
insula inconjurati de un nimb gros de nori. Palmieri pe tarmul
oceanului, pini canarieni pe inaltimi, paduri de dafini, balene si
delfini pusi pe sotii in apa, numerosi papagali prin paduri si mai ales
365 de zile de primavara pe an. Bun venit in arhipelagul Canare! Bun
venit in Tenerife, cea mai mare si mai spectaculoasa dintre insulele
Canare!
Cine spune ca vacanta pe o insula poate fi
plictisitoare nu a fost in Tenerife. O insula de vis, aceasta e
Tenerife. O multime de peisaje contrastante si numeroase oportunitati
de distractie si petrecere a unei vacante asteapta sa fie descoperite.
Trebuie doar luat un avion charter si zburat la fata locului fiindca
dupa aceea s-ar putea nici sa nu mai vrei sa te intorci acasa. Sudul
insulei este ideal pentru plaja.Dintr-un loc arid,
canarienii au facut un paradis. Playa de Los Cristianos, Playa de Las
Americas, Costa Adeje, Playa Fanabe, Playa Del Duque si multe alte
plaje reprezinta locul perfect in care te poti odihini si relaxa. Iar
daca doresti mai mult decat atat, atunci e bine de stiut ca aici se pot
face scufundari, windsurfing, surfing, se poate practica pescuitul
sportiv sau, pur si simplu, se poate face o plimbare cu vaporul in larg
spre a vedea delfinii ori balenele-pilot la ele acasa. Mai mult decat
atat, in sud descoperi regatul apelor, parcul de distractii Siam Park
apartinand Loro Parque Company. Parcul a fost inaugurat pe 15
septembrie 2008 de catre printesa Thailandei, Maha Chakri Sirindhorn,
si intreaga sa arhitectura poarta semnatura arhitectului thailandez
Ruetai.Vizitatorii sunt salutati la intrare de cativa lei
de mare buclucasi, pentru a se lasa apoi vrajiti de cele mai trasnite
atractii. Mai Thai River - un fel de rau cristalin pentru lenesii care
nu vor sa faca altceva decat sa se lase purtati de o barcuta pneumatica
in aval - curge linistit spre iesirea din parc. Pentru cei cu sange in
vine, care nu pot sta o clipa locului, merita incercata o cursa a la
Indiana Jones cu Naga Racer in asa-numitul Mekong Rapids, iar daca
exista iubitori ai fortei centrifuge, The Giant este alegerea perfecta
pentru a simti ce inseamna sa te ametesti fara sa pui picatura de
alcool in gura, in Vulcano exista toate sansele sa afli cum e sa fii
cufundat in bezna, in timp ce cu Tower of Power atingi punctul maxim de
adrenalina cand cazi de la 28 de metri pe un tobogan cu apa vertical.Exista
si distractii ceva mai soft ca Lost City unde se pot distra cuminti si
piticii si parintii. Piesa de rezistenta a parcului o reprezinta insa
Palatul Valului (Wave Palace), unde se "fabrica" artificial peste 42 de
valuri de diferite forme si marimi, atingand si trei metri inaltime.
Mai sunt si alte nazbatii in acest parc, important de stiut e ca
distractia asta costa 28 de euro/per soa - na adultii si 18 euro copiii
intre 6 si 11 ani. Tenerife nu inseamna doar relaxare la malul
Oceanului. Tenerife inseamna si aventura in munti. Insula asta este
fenomenala: ofera plaje si ocean, munti vulcanici, coline cultivate cu
vita-de-vie, plantatii de banane, mango sau avocado, paduri de pini si
dafin, e verde in partea de Nord si usor arida, plina de cactusi in Sud.Parcul
National Teide, cu varful sau Teide - 3.718 m, cel mai inalt punct din
Spania - te lasa cu respiratia taiata prin frumusetea peisajului sau.
Nu poti merge in Tenerife si sa nu-l vizitezi pe Teide, vulcanul
adormit. Teide, al carui con mandru imbraca haina alba a zapezii in
perioada iernii, oferind posibilitatea turistilor sa schieze la numai
50 de kilometri de plajele insorite. Teide, misterios si amenintator
prin spectacolul lavei sale solidificate de la ultima lui eruptie din
1909, Teide, care te sa luta aproape din orice colt de insula te-ai
afla. Simbolul insulei, Teide este mereu inconjurat de un nimb de nori
plutind intre varful sau si Ocean, ca si cum, pe langa apa oceanului,
intre cer si pamant ar mai fi o mare.Marea de nori care
invaluie muntii se dato rea za influentei vanturilor alizee, curentului
canarian si vanturilor de pe coasta Africii. Tenerife sub aspect
geologic e pamant african, dar din punct de vedere administrativ este
pamant spaniol. Insula, asemenea celorlalte sase care formeaza
arhipelagul Canare, se afla la doar 300 km de Africa. Multumita
influentei celor trei tipuri de vanturi care modeleaza clima insulei,
in Tenerife nu vor fi niciodata mult peste 300 C, dar nici mult sub 200
C.
http://www.revistaflacara.ro/index.php?an=2009&luna=august-septembrie&nr=8-9&articol=Tenerife_o_insula_pe_placul_inimii.xml
Pelerinii Sfantului Iacob
Pelerinii Sfantului Iacob
Veniti din cele mai indepartate colturi ale
continentului nostru, credinciosii catolici se grabesc sa ajunga inca
din ajunul zilei de 25 iulie, in Spania, la Santiago de Compostela,
pentru a serba cum se cuvine ziua Sfantului Iacob, ocrotitorul Spaniei.
Asa cum se stie, Sfantul Apostol Iacob a fost var al lui Iisus, fiul
lui Zebedeu, ocupand un loc aparte printre ceilalti apostoli, fiind
martor al Schimbarii la Fata alaturi de Ioan si Petru. Traditia spune
ca, dupa „Inaltarea la Ceruri a lui Iisus” si „Pogorarea Sfantului
Duh”, Sfantul Iacob a pornit spre Spania pentru a raspandi cuvantul
Domnului. A fost prins insa la Ierusalim in anul 44 d. Hr. si i s-a
taiat capul din ordinul lui Irod Antipa, devenind primul apostol
martirizat. Legenda mai spune ca tovarasii sai i-au pus trupul intr-o
barca, pe coasta Palestinei, la Jaffa, si i-au dat drumul pe apa. Barca
a calatorit vreme de sapte zile si in cele din urma a atins tarmul
spaniol al Atlanticului la Iria Flavia, la 32 kilometri de actualul
Santiago.
In secolul al IX-lea aici traia pustnicul Pelagius
care, calauzit de lumini tainice, a descoperit un mormant de marmura pe
care l-a identificat ca fiind al Sfantului Iacob. El a comunicat
descoperirea sa regelui Alfonso, iar acesta, dat fiind pericolul unei
noi invazii maure, l-a declarat pe Sfantul Iacob protectorul tarii si
inspiratorul luptei impotriva paganilor. Primul pelerin venit aici in
anul 950 a fost episcopul Godescale din Le Puy d’Auvergne din Franta
care, insotit de credinciosi, a instituit traditia pelerinajului. Sub
influenta abatiei benedictine de la Cluny, s-au construit de-a lungul
drumului intre Spania si Franta alte sfinte locasuri si mai multe
spitale.
Pe locul unui fost altar roman, din
ordinul regelui Alfonso, a fost ridicata o prima biserica. Aceasta s-a
dovedit insa neincapatoare si a fost mereu largita si transformata.
Actuala biserica a fost inaltata incepand din anul 1078 dar fatada
baroca, inflorata si incarcata de turnulete si statui a fost realizata
in secolul al XVIII-lea. Catedrala este prima dintre marile constructii
medievale de acest fel si lucrarile s-au desfasurat sub indrumarea
episcopului Gelmirez. Portalul Gloriei, aflat dincolo de fatada,
dateaza din secolul al XII-lea si este de o inestimabila valoare. Este
alcatuit din trei portaluri bogat sculptate cu siruri de apostoli,
ingeri, profeti si patriarhi. Multi dintre ei, in special ingerii, au
cate un instrument muzical, iar in fruntea lor se afla Mantuitorul
asezat pe tron. Tot aici este sculptat copacul lui Iosua, tatal lui
David, sugerandu-se astfel arborele genealogic al lui Iisus. Altarul,
impresionant, dateaza din 1672, si este construit din argint, jasp si
alabastru. In centrul acestuia se afla o statuie de lemn pictat a
Sfantului Iacob, statuie care in 1769 a fost ambracata intr-o mantie de
argint, impodobita cu pietre pretioase.
In zilele
de 24-25 iulie strazile orasului si Plaza de l’Obrodoiro sunt tictiste
de oameni, localnici si pelerini. Orchestra orasului canta si papusi
uriase, numite Xiang-Tei sunt purtate pe strazi urmate de procesiuni
religioase, de alti cantareti si dansatori din Galicia. Ceremonia
propriu-zisa incepe la miezul noptii de 24 iulie, cand, in fata
catedralei, este arsa o moschee de lemn in aplauze si focuri de
artificii. Apoi in timpul slujbei este prezentata o imensa cadelnita
care este purtata pe umeri de opt oameni si leganata de-a lungul
transepturilor, in timp ce ridica limbi de foc, raspandind un fum
inmiresmat. Urmeaza dansurile traditionale ale galicienilor, ambracati
in costume traditionale, desfasurate in pietele publice, in onoarea
Sfantului Iacob, sunetele tobelor si cimpoaielor se ridica spre cer si
totul se incheie cu un urias foc de artificii.
Veniti din cele mai indepartate colturi ale
continentului nostru, credinciosii catolici se grabesc sa ajunga inca
din ajunul zilei de 25 iulie, in Spania, la Santiago de Compostela,
pentru a serba cum se cuvine ziua Sfantului Iacob, ocrotitorul Spaniei.
Asa cum se stie, Sfantul Apostol Iacob a fost var al lui Iisus, fiul
lui Zebedeu, ocupand un loc aparte printre ceilalti apostoli, fiind
martor al Schimbarii la Fata alaturi de Ioan si Petru. Traditia spune
ca, dupa „Inaltarea la Ceruri a lui Iisus” si „Pogorarea Sfantului
Duh”, Sfantul Iacob a pornit spre Spania pentru a raspandi cuvantul
Domnului. A fost prins insa la Ierusalim in anul 44 d. Hr. si i s-a
taiat capul din ordinul lui Irod Antipa, devenind primul apostol
martirizat. Legenda mai spune ca tovarasii sai i-au pus trupul intr-o
barca, pe coasta Palestinei, la Jaffa, si i-au dat drumul pe apa. Barca
a calatorit vreme de sapte zile si in cele din urma a atins tarmul
spaniol al Atlanticului la Iria Flavia, la 32 kilometri de actualul
Santiago.
In secolul al IX-lea aici traia pustnicul Pelagius
care, calauzit de lumini tainice, a descoperit un mormant de marmura pe
care l-a identificat ca fiind al Sfantului Iacob. El a comunicat
descoperirea sa regelui Alfonso, iar acesta, dat fiind pericolul unei
noi invazii maure, l-a declarat pe Sfantul Iacob protectorul tarii si
inspiratorul luptei impotriva paganilor. Primul pelerin venit aici in
anul 950 a fost episcopul Godescale din Le Puy d’Auvergne din Franta
care, insotit de credinciosi, a instituit traditia pelerinajului. Sub
influenta abatiei benedictine de la Cluny, s-au construit de-a lungul
drumului intre Spania si Franta alte sfinte locasuri si mai multe
spitale.
Pe locul unui fost altar roman, din
ordinul regelui Alfonso, a fost ridicata o prima biserica. Aceasta s-a
dovedit insa neincapatoare si a fost mereu largita si transformata.
Actuala biserica a fost inaltata incepand din anul 1078 dar fatada
baroca, inflorata si incarcata de turnulete si statui a fost realizata
in secolul al XVIII-lea. Catedrala este prima dintre marile constructii
medievale de acest fel si lucrarile s-au desfasurat sub indrumarea
episcopului Gelmirez. Portalul Gloriei, aflat dincolo de fatada,
dateaza din secolul al XII-lea si este de o inestimabila valoare. Este
alcatuit din trei portaluri bogat sculptate cu siruri de apostoli,
ingeri, profeti si patriarhi. Multi dintre ei, in special ingerii, au
cate un instrument muzical, iar in fruntea lor se afla Mantuitorul
asezat pe tron. Tot aici este sculptat copacul lui Iosua, tatal lui
David, sugerandu-se astfel arborele genealogic al lui Iisus. Altarul,
impresionant, dateaza din 1672, si este construit din argint, jasp si
alabastru. In centrul acestuia se afla o statuie de lemn pictat a
Sfantului Iacob, statuie care in 1769 a fost ambracata intr-o mantie de
argint, impodobita cu pietre pretioase.
In zilele
de 24-25 iulie strazile orasului si Plaza de l’Obrodoiro sunt tictiste
de oameni, localnici si pelerini. Orchestra orasului canta si papusi
uriase, numite Xiang-Tei sunt purtate pe strazi urmate de procesiuni
religioase, de alti cantareti si dansatori din Galicia. Ceremonia
propriu-zisa incepe la miezul noptii de 24 iulie, cand, in fata
catedralei, este arsa o moschee de lemn in aplauze si focuri de
artificii. Apoi in timpul slujbei este prezentata o imensa cadelnita
care este purtata pe umeri de opt oameni si leganata de-a lungul
transepturilor, in timp ce ridica limbi de foc, raspandind un fum
inmiresmat. Urmeaza dansurile traditionale ale galicienilor, ambracati
in costume traditionale, desfasurate in pietele publice, in onoarea
Sfantului Iacob, sunetele tobelor si cimpoaielor se ridica spre cer si
totul se incheie cu un urias foc de artificii.
Andaluzia – între modernizare și tradiție
Andaluzia – între modernizare și tradiție |
de Petru CLEJ, Marea Britanie Andaluzia este o victimă a propriului ei succes. Această regiune a Spaniei, până nu de mult un ținut agrar mediteraneean a cunoscut în anii acestui secol cea mai rapidă creștere economică din regat și cel mai rapid ritm al construcțiilor. Peste tot se construiesc șosele moderne, deși rețeaua de drumuri este extrem de densă, peste tot se construiesc case noi și ai impresia că majoritatea imobilelor, mai ales în micile localități, au fost înălțate în ultimele două decenii. Dar acum, în plină recesiune, Andaluzia este lovită din plin de reducerea drastică a creditării care a dus la înghețarea multor proiecte de construcții. La Granada, vechea capitală a Spaniei islamice, municipalitatea are numeroase proiecte de reabilitare a unor imobile vechi, incluisv în vechiul cartier musulman Albaicin, din coasta dealului pe care este Alhambra, complexul de palate al stăpânitorilor islamici de până la 1492. Dar orașul, cu o populație de peste 250000 de locuitori, are și cartiere noi, de blocuri de 10 etaje, sigur, mai frumoase decât cele din România, dar în fapt tot niște cutii de chibrituri urbane. La fel la Malaga, pe malul Mării Mediterane, unde în centrul istoric vederea spre mare a fost blocată de un grup masiv de blocuri. La Salobrena, localitate balneară la Mediterană, pe dealul unde se află o fortăreață medievală s-au construit case devacanță vopsite toate în alb, care privite mai de aproape nu arată așa de atractiv ca văzute de departe. Turismul și construcțiile au ajuns acum principalele ramuri ale economiei Andaluziei, care, cu o populație de opt milioane este cea mai populată din Spania. Agricultura, tradițional ocupația de bază în sud, a căzut victimă exodului înspre marile orașe, Sevilla, Malaga, Granada sau Cadiz, și acum are nevoie de mână de lucru sezonieră străină pentru culegerea recoltelor, de pildă cea de măsline, căci dealurile și munții Andaluziei sunt plin de măslini. Alhambra – giuvaierul coroanei Granada cu Alhambra, dar și Cordoba și Almeria, sunt atracții turistice majore, mai ales datorită vestigiilor civilizației islamice care a dominat Spania între 711 și 1492. Deși regii catolici au avut o politică de anihilare a prezenței musulmane în peninsula Iberică după “Reconquista” din 1492, unele edificii, precum Alhambra, au supraviețuit, mai mult prin nepăsare decât printr-o dorință activă de a păstra acest patrimoniu. Alhambra a căzut în decrepitudine și doar interesul ocupanților francezi la începutul secolului al XIX-lea și al celebrului scriitor și diplomat american Washington Irving au salvat această bijuterie arhitecturală de la dispariție. Astăzi, Alhambra este asaltată de turiști, iar autoritățile spaniole au luat măsura protejării complexului prin limitarea numărului de vizitatori și a duratei de vizitare. Serviciile turistice în general sunt de o calitate bună, deși afișajul nuu este întotdeauna la înălțime, iar unele persoane care lucrează în aceste servicii au apucături parcă preluate din România. Și fiindcă veni vorba de România, trebuie să menționez prezența vizibilă a românilor, mai ales prin ghișeele speciale din autogări – Malaga și Granada - unde se vând bilete la curse directe în România și retur. Andaluzia poate constitui un model de dezvoltare pentru România, mai ales acum după aderare la Uniunea Europeană. Regiunea a beneficiat de o infuzie masivă de fonduri după aderarea Spaniei la Comunitatea Europeană în 1986 și acest lucru este vizibil, mai ales în infrastructura rutieră. Desigur că Andaluzia are pe o suprafață de circa trei ori mai mică decât România toate atu-urile – un relief spectaculos, o climă mediteraneeană, orașe vestite cu un patrimoniu recunoscut la nivel mondial. Nu este însă suficient să primești bani de la Uniunea Europeană, trebuie să știi să-i folosești în mod eficient, or România nu a demonstrat acest lucru până acum, deși este încă relativ devreme. Poate că lucrătorii români, cel puțin cei care se vor întoarce în România, vor folosi experiența câștigată aici și vor începe și mici facarei în domeniul turismului, unde țara ar avea atâtea de oferit. Este bine însă să învețe din experiența Andaluziei și să evite unele dintre excesele care însoțesc modernizarea. Unul dintre ele ar fi uniformizarea culinară, care face ca mâncărurile tradiționale locale să dispară practic și trebuie să spun că pe durata sejurului meu din Andaluzia nu am mâncat prea bine. În orice caz, vă recomand cu căldură Andaluzia, care oferă de toate pentru toți. Nu veți regreta o vacanță acolo, vă asigur. citeste[...] |
Andaluzia
Andaluzia
http://www.travelmagazine.ro/articol/high-class/1/118/5/andaluzia.html
Pentru multi, Spania este o destinatie de vacanta mult apreciata. Dar cand te gandesti la Spania, te gandesti la vara, te gandesti la valurile Mediteranei care bat Costa del Sol, Costa Brava si toate celelalte Coste. In schimb, iarna, ce se poate face iarna in Spania ? Ei bine, daca vrei o vacanta culturala, instructiva, intr-un climat placut si fara a te calca in picioare cu prea multi turisti, Andaluzia este o alegere … inteligenta – vei avea soare, va fi caldut, si vei vedea portocale in copaci… dar mai ales vei fi uimit de fusion-ul culturii europene cu cea araba in superbul triunghi de aur al Andaluziei – Granada, Sevilla, Cordoba.
Andaluzia este provincia cea mai sudica a Spaniei. Pe aici au navalit musulmanii (maurii cum sunt numiti pe aici) in 711 care au faurit orase splendide si condus regate fastuoase pana in 1492. Timp de 700 de ani, Andaluzia a fost un leagan al culturii, al tolerantei (evreii cat si crestinii erau bine primiti) si al fastului. Prin intermediul Spaniei musulmane, lumea crestina a reluat contactul cu cunostiintele lumii antice alungate din Europa de Biserica Catolica in mileniul intunecat. Prin Cordoba, Granada sau Toledo, europenii i-au redescoperit pe Pitagora, Socrate sau Euclid. Tot aici, s-au construit palate si moschei superbe. De altfel, se considera ca exceptand Taj Mahal-ul sau marile palate mogule din India, cele mai superbe exemplare ale arhitecturii arabe nu se gasesc in Arabia, Orientul Apropiat sau Africa de Nord, ci in sudul Spaniei, in Andaluzia. Mezquita Catedral din Cordoba este considerata cea mai frumoasa moschee din lume, iar palatal Alhambra din Granada cel mai frumos palat musulman din lume.
Primul stop al turului poate fi Granada, unde ai primul “soc” - odata ajuns in piata centrala, descoperi ca deasupra placutelor cladiri ce marginesc piata centrala, pluteste ceva magic… este Alhambra, palatul emirilor de Granada. Daca vara, mii de vizitatorii iau cu asalt gradinile palatului, iarna te poti bucura de acest superb monument in liniste… Si ai ce vedea… musulmanii au iubit apa, poate si pentru ca in Arabia genezei religiei lor, apa este un element extrem de rar, asa ca peste tot in Alhambra sunt fantani, bazine in care superbele cladiri se reflecta cu gratie. Punctul de forta este celebrul Patio de los Leones, asaltat de aparate de fotografiat. In plus, printre palate, gradini si fantani, la picioarele Alhambrei, ca un sclav supus, se intinde orasul intr-o panorama superba. Si poti vedea clar diferenta intre orasul nou spaniol si cel arabesc, cartierul Albaicin, alb, stralucitor, ca medinele nord-africane, astazi un loc turistic de prim ordin, pe care turistii il strabat in cautarea magazinelor cu suveniruri, dar mai ales a superbei panorama a Alhambrei cu inzapezitii Sierra Nevada pe fundal…
Nu poti sa vizitezi Granada fara sa nu te duci la un act cultural definitoriu pentru Spania - spectacolul de flamenco. Cel mai faimos si cel mai pasional dans al Spaniei este un dans tiganesc, o sinteza a ritmurilor indiene si a energiei nord-africane, un adevarat regal de dans si muzica. Cele mai faimoase tablao – localuri de flamenco se afla in cartierul Sacromonte, dincolo de Albaicin in ale carui pesteri se adaposteau pe vremuri gitanos. Intre timp, Sacromonte a devenit el insusi un loc prea turistic si deci prea scump ca tiganii sa mai salasuiasca pe aici, dar show-urile au ramas. Si sunt la fel de uimitoare, cu un inceput lent, dar care acumuleaza amenintator o energie care la un moment dat devine de nestapanit si se dezlantuie spectaculos prin intermediul barbatilor, sustinuti de dansatoare intr-un festival de culori si ritm. Show-urile din Sacromonte sunt evident doar pentru turisti, dar de aici, apar pe banda rulanta tinere talente care devin marile star-uri ale flamenco-ului spaniol, astfel, cu putin noroc poti vedea o stea la debut…
Parasind Granada, cobori incet in campiile andaluze. Apar terenuri verzi, ai deja o senzatie de primavara. Este superb, treci prin plantatii de portocali cu fructe parguite… si te astepti la ce e mai bun.
Si deodata. apare Sevilla, capitala Andaluziei, un oras care ascunde de asemenea tezaure arhitecturale si culturale deosebite. Sevilla a fost de-a lungul secolelor portul de debarcare al galioanelor pline cu aurul Americilor si multe cladiri au fost finantate din aceste bogatii aduse de departe. … Dar sa trecem in revista Sevilla…In primul rand, Catedrala este imensa, este “doar” a treia ca marime din lume dupa San Pietro din Vatican si St. Paul’s de la Londra, dar in mod cert este probabil cea mai inzorzonata. Tot aici se afla si presupusul mormant al lui Cristofor Columb (mai sunt si alte cateva locuri in lume care isi contesta aceasta onoare), dar si superba Giralda, fost minaret de moschee din care poti avea o imagine de ansamblu asupra orasului, Si nu poti sa nu vizitezi la doi pasi de Catedrala, palatal Alcazar, un palat in stil maur, dar construit de regii crestini cuceriti de arhitectura musulmana… Dupa ce vizitezi Alhambra, Alcazarul poate sa nu te mai surprinda, dar este un loc obligatoriu de vazut… mai ales gradinile verzi, pline de portocali, o oaza intr-un oras aglomerat. Langa Alcazar, se afla Barrio de Santa Cruz, fostul cartier evreiesc, astazi un cartier pietonal, plin cu restaurante traiditonale, magazine de suveniruri, tablao de flamenco si nu in ultimul rand case superbe cu patio-uri pline de flori. Florile si apa sunt o constanta a vietii andaluze, iar patio-urile, un soi de gradini interioara in mijlocul caselor sunt o oaza de placere.
Ultima latura a triunghiului de aur ne duce la Cordoba, un orasel mai mic, dar care adaposteste poate cea mai frumoasa moschee din lume – celebra Mezquita Catedral (adica Moscheea-Catedrala). Ca peste tot in Andaluzia, moscheile musulmane au fost convertite in biserici dupa Reconquista, dar cea din Cordoba cu exceptia unui altar incastrat in mijlocul moscheei cam ca bata in balta, este o adevarata simfonie de coloane arcuite, cu mihrabul indicand directia Meccai. Si daca ajungi in Cordoba, nu se poate rata celebra Calleja de la Flores, o alee ingusta plina de flori pe pereti, un alt simbol al Cordobei. Sau sa te plimbi pe aleile inguste ale Juderiei (vechiul cartier evreiesc), astazi un cartier commercial de prim ordin. Evident, ca si celelalte doua orase, Cordoba are si ea un Alcazar, palatul regal cu gradini superbe si fantani jucause.
Odata vizitata Andaluzia, nu poti sa nu re-evaluezi impactul culturii musulmane asupra Europei. Aici, la granita intre cele doua civilizatii, au aparut orase superbe care merita vizitate. E drept, alungarea musulmanilor si evreilor de dupa Reconquista au dus la ruinarea provinciei, dar recenta revenire economica a Spaniei a readus stralucirea de odinioara a locurilor si milioane de turisti sa le savureze. In plus, au reaparut chiar si musulmanii, de data asta nu in calitate de cuceritori si stapani, ci mai degraba de muncitori-oaspeti, aducand cu ei un strop de atmosfera araba… cel putin in Granada, poti gasi un intreg bazar identic cu cele marocane…
http://www.travelmagazine.ro/articol/high-class/1/118/5/andaluzia.html
Pentru multi, Spania este o destinatie de vacanta mult apreciata. Dar cand te gandesti la Spania, te gandesti la vara, te gandesti la valurile Mediteranei care bat Costa del Sol, Costa Brava si toate celelalte Coste. In schimb, iarna, ce se poate face iarna in Spania ? Ei bine, daca vrei o vacanta culturala, instructiva, intr-un climat placut si fara a te calca in picioare cu prea multi turisti, Andaluzia este o alegere … inteligenta – vei avea soare, va fi caldut, si vei vedea portocale in copaci… dar mai ales vei fi uimit de fusion-ul culturii europene cu cea araba in superbul triunghi de aur al Andaluziei – Granada, Sevilla, Cordoba.
Andaluzia este provincia cea mai sudica a Spaniei. Pe aici au navalit musulmanii (maurii cum sunt numiti pe aici) in 711 care au faurit orase splendide si condus regate fastuoase pana in 1492. Timp de 700 de ani, Andaluzia a fost un leagan al culturii, al tolerantei (evreii cat si crestinii erau bine primiti) si al fastului. Prin intermediul Spaniei musulmane, lumea crestina a reluat contactul cu cunostiintele lumii antice alungate din Europa de Biserica Catolica in mileniul intunecat. Prin Cordoba, Granada sau Toledo, europenii i-au redescoperit pe Pitagora, Socrate sau Euclid. Tot aici, s-au construit palate si moschei superbe. De altfel, se considera ca exceptand Taj Mahal-ul sau marile palate mogule din India, cele mai superbe exemplare ale arhitecturii arabe nu se gasesc in Arabia, Orientul Apropiat sau Africa de Nord, ci in sudul Spaniei, in Andaluzia. Mezquita Catedral din Cordoba este considerata cea mai frumoasa moschee din lume, iar palatal Alhambra din Granada cel mai frumos palat musulman din lume.
Primul stop al turului poate fi Granada, unde ai primul “soc” - odata ajuns in piata centrala, descoperi ca deasupra placutelor cladiri ce marginesc piata centrala, pluteste ceva magic… este Alhambra, palatul emirilor de Granada. Daca vara, mii de vizitatorii iau cu asalt gradinile palatului, iarna te poti bucura de acest superb monument in liniste… Si ai ce vedea… musulmanii au iubit apa, poate si pentru ca in Arabia genezei religiei lor, apa este un element extrem de rar, asa ca peste tot in Alhambra sunt fantani, bazine in care superbele cladiri se reflecta cu gratie. Punctul de forta este celebrul Patio de los Leones, asaltat de aparate de fotografiat. In plus, printre palate, gradini si fantani, la picioarele Alhambrei, ca un sclav supus, se intinde orasul intr-o panorama superba. Si poti vedea clar diferenta intre orasul nou spaniol si cel arabesc, cartierul Albaicin, alb, stralucitor, ca medinele nord-africane, astazi un loc turistic de prim ordin, pe care turistii il strabat in cautarea magazinelor cu suveniruri, dar mai ales a superbei panorama a Alhambrei cu inzapezitii Sierra Nevada pe fundal…
Nu poti sa vizitezi Granada fara sa nu te duci la un act cultural definitoriu pentru Spania - spectacolul de flamenco. Cel mai faimos si cel mai pasional dans al Spaniei este un dans tiganesc, o sinteza a ritmurilor indiene si a energiei nord-africane, un adevarat regal de dans si muzica. Cele mai faimoase tablao – localuri de flamenco se afla in cartierul Sacromonte, dincolo de Albaicin in ale carui pesteri se adaposteau pe vremuri gitanos. Intre timp, Sacromonte a devenit el insusi un loc prea turistic si deci prea scump ca tiganii sa mai salasuiasca pe aici, dar show-urile au ramas. Si sunt la fel de uimitoare, cu un inceput lent, dar care acumuleaza amenintator o energie care la un moment dat devine de nestapanit si se dezlantuie spectaculos prin intermediul barbatilor, sustinuti de dansatoare intr-un festival de culori si ritm. Show-urile din Sacromonte sunt evident doar pentru turisti, dar de aici, apar pe banda rulanta tinere talente care devin marile star-uri ale flamenco-ului spaniol, astfel, cu putin noroc poti vedea o stea la debut…
Parasind Granada, cobori incet in campiile andaluze. Apar terenuri verzi, ai deja o senzatie de primavara. Este superb, treci prin plantatii de portocali cu fructe parguite… si te astepti la ce e mai bun.
Si deodata. apare Sevilla, capitala Andaluziei, un oras care ascunde de asemenea tezaure arhitecturale si culturale deosebite. Sevilla a fost de-a lungul secolelor portul de debarcare al galioanelor pline cu aurul Americilor si multe cladiri au fost finantate din aceste bogatii aduse de departe. … Dar sa trecem in revista Sevilla…In primul rand, Catedrala este imensa, este “doar” a treia ca marime din lume dupa San Pietro din Vatican si St. Paul’s de la Londra, dar in mod cert este probabil cea mai inzorzonata. Tot aici se afla si presupusul mormant al lui Cristofor Columb (mai sunt si alte cateva locuri in lume care isi contesta aceasta onoare), dar si superba Giralda, fost minaret de moschee din care poti avea o imagine de ansamblu asupra orasului, Si nu poti sa nu vizitezi la doi pasi de Catedrala, palatal Alcazar, un palat in stil maur, dar construit de regii crestini cuceriti de arhitectura musulmana… Dupa ce vizitezi Alhambra, Alcazarul poate sa nu te mai surprinda, dar este un loc obligatoriu de vazut… mai ales gradinile verzi, pline de portocali, o oaza intr-un oras aglomerat. Langa Alcazar, se afla Barrio de Santa Cruz, fostul cartier evreiesc, astazi un cartier pietonal, plin cu restaurante traiditonale, magazine de suveniruri, tablao de flamenco si nu in ultimul rand case superbe cu patio-uri pline de flori. Florile si apa sunt o constanta a vietii andaluze, iar patio-urile, un soi de gradini interioara in mijlocul caselor sunt o oaza de placere.
Ultima latura a triunghiului de aur ne duce la Cordoba, un orasel mai mic, dar care adaposteste poate cea mai frumoasa moschee din lume – celebra Mezquita Catedral (adica Moscheea-Catedrala). Ca peste tot in Andaluzia, moscheile musulmane au fost convertite in biserici dupa Reconquista, dar cea din Cordoba cu exceptia unui altar incastrat in mijlocul moscheei cam ca bata in balta, este o adevarata simfonie de coloane arcuite, cu mihrabul indicand directia Meccai. Si daca ajungi in Cordoba, nu se poate rata celebra Calleja de la Flores, o alee ingusta plina de flori pe pereti, un alt simbol al Cordobei. Sau sa te plimbi pe aleile inguste ale Juderiei (vechiul cartier evreiesc), astazi un cartier commercial de prim ordin. Evident, ca si celelalte doua orase, Cordoba are si ea un Alcazar, palatul regal cu gradini superbe si fantani jucause.
Odata vizitata Andaluzia, nu poti sa nu re-evaluezi impactul culturii musulmane asupra Europei. Aici, la granita intre cele doua civilizatii, au aparut orase superbe care merita vizitate. E drept, alungarea musulmanilor si evreilor de dupa Reconquista au dus la ruinarea provinciei, dar recenta revenire economica a Spaniei a readus stralucirea de odinioara a locurilor si milioane de turisti sa le savureze. In plus, au reaparut chiar si musulmanii, de data asta nu in calitate de cuceritori si stapani, ci mai degraba de muncitori-oaspeti, aducand cu ei un strop de atmosfera araba… cel putin in Granada, poti gasi un intreg bazar identic cu cele marocane…
Iubiti-va la Valencia...
Iubiti-va la Valencia...
Mai relaxant decat Madridul, mai putin populat decat Barcelona, Valencia este unul dintre orasele-atractie turistica ale coastei de sud a Spaniei, un loc ales de multe cupluri pentru o iesire romantica, fie ea si de numai cateva zile. Iar mijlocul iernii este un moment potrivit pentru a vizita orasul, aici temperaturile scad rar sub 15 grade pe timpul zilei si nu depasesc 20 de grade, punctul peste care deja ai impresia ca e vara.
Fie ca vreti sa vizitati un oras cu ceva istorie, sa vedeti simboluri ale arhitecturii moderne sau pur si simplu sa va relaxati o zi in apropierea plajei, Valencia este un oras care ti le ofera pe toate fara prea mult stres.
La Valencia poti ajunge cu avionul, compania Tarom opereaza mai multe zboruri directe pe saptamana, iar pretul unui bilet este sub 250 de euro pentru o persoana.
Husa Reina Victoria**** este cel mai potrivit dintre hotelurile centrale pentru o iesire romantica. Aflat intr-o cladire mareata construita din piatra in secolul XIX si situat in apropierea primariei orasului, a Bursei de Matase si a Pietei Centrale, hotelul este perfect pentru a explora orasul. Cele 97 de camere cu mobilier din lemn masiv isi asteapta oaspetii cu servicii de 5*****.
Viziteaza unul dintre cele mai romantice orase ale Spaniei incepand cu partea veche a orasului, plecand din zona Garii de Nord, o cladire cu o arhitectura art-deco ce iese in evidenta. Apoi continua catre Piata Primariei unde vei intalni multe cladiri ce te duc cu gandul la cosmopolita Barcelona. Aici gasesti locuri potrivite pentru ca alaturi de iubita sau iubit sa savurezi o cafea, sa mananci o inghetata cu specific local in mijlocul iernii sau sa iei pranzul pe una dintre terasele pline cu flori.
Continuandu-va plimbarea romantica prin centrul Valenciei, pasii te vor indruma catre Piata Reginei unde se afla catedrala orasului construita intre secolele XIII si XV intr-un stil gotic cu influente baroce, catedrala preferata de localnici pentru oficierea cununiilor religioase. De altfel, e aproape imposibil sa treci prin zona fara sa fii partas la un astfel de eveniment, pentru ca ele au loc zilnic. Si ce este cel mai interesant, e ca poti intra nestingherit in catedrala pentru a arunca o privire mai de aproape.
Gradinile de portocali din apropierea catedralei te asteapta pentru cateva minute de liniste. In apropiere se afla Piata Fecioarei Virgine unde vei vedea basilica cu acelasi nume si fantana Turia, un popular loc de intalnire atat pentru localnici cat si pentru turisti.
De aici ajungi foarte usor pe vechile stradute din Barrio del Carmen unde vei vedea cladiri ce dateaza din vremea romanilor si a arabilor si turnurile Serrano si Quart ce dateaza din secolul 15 si sunt parte din ceea ce a fost zidul de aparare al orasului.
In zona culinara, nu uita sa gusti din traditionala paella valenciana, o mancare din orez condimentat la care se adauga peste, fructe de mare sau carne de pui si iepure. Paella este servita in aproape orice restaurant, dar iti recomand restaurantele aflate in apropierea catedralei orasului si pe cele de pe faleza, aici fructele de mare sunt cele mai proaspete. Si nu uita un amanunt important: ghideaza-te dupa podeaua restaurantului, astfel ca daca pe jos e plin de servetele aruncate, inseamna ca restaurantul este unul foarte cautat si mancarea este foarte buna ; daca insa este prea curat, mai bine ocoloeste-l. Suna ciudat, stiu, dar asta este traditia locala.
In iesirea romantica rezerva-ti timp sa te plimbi prin Parcul Central ce se intine pe nu mai putin de 7 kilometri in fosta albie a raului Turia. Dupa 1957 cand orasul a fost inundat de rau, in anumite zone inaltimea apei pe strada depasind 5 m, cursul Turiei a fost deviat pe la marginea orasului, fosta sa albie fiind transformata intr-un parc ce traverseaza orasul, un lucru unic in lume.
Celebrul arhitect Santiago Calatrava, nascut in Valencia, a dat orasului o zona futurista incorporata in Parcul Central, Orasul Artelor si Stiintelor ce include o sala de opera, un muzeu de stiinte, un planetarium, un parc oceanografic si alte structuri precum umbrarul, o gradina in aer liber acoperita de o simpla structura metalica ce ofera o zona mai racoroasa pentru plimbari in timpul zilei.
Opera are nu mai putin de 4 sali cu o suprafata de 37000 m2 si se numeste Palatul Artelor Regina Sofia.
Nu trebuie ratat Oceanariumul ce contine cel mai mare acvariu din Europa cu specii de pesti din Mediterana, Oceanul Atlantic, Pacific si chiar Indian si un delfinariu unde nu iti dai seama cat de repede se termina spectacolul captivant.
Dupa atata mers meriti sa te relaxezi pe faleza, pe malul Marii Mediterane, la una din zecile de terase aparute aici in anii ’90 unde trebuie sa savurezi un mojito preparat ca la mama lui. Celebra terasa “Café del Mar” va asteapta cu mese pentru doi, cu sezlonguri foarte comode si cu o muzica relaxanta.
Cu o astfel de iesire din cotidian, ai si uitat ca atunci cand ai plecat de acasa temperaturile erau foarte scazute si de fapt e iarna… [tot articolul]
Mai relaxant decat Madridul, mai putin populat decat Barcelona, Valencia este unul dintre orasele-atractie turistica ale coastei de sud a Spaniei, un loc ales de multe cupluri pentru o iesire romantica, fie ea si de numai cateva zile. Iar mijlocul iernii este un moment potrivit pentru a vizita orasul, aici temperaturile scad rar sub 15 grade pe timpul zilei si nu depasesc 20 de grade, punctul peste care deja ai impresia ca e vara.
Fie ca vreti sa vizitati un oras cu ceva istorie, sa vedeti simboluri ale arhitecturii moderne sau pur si simplu sa va relaxati o zi in apropierea plajei, Valencia este un oras care ti le ofera pe toate fara prea mult stres.
La Valencia poti ajunge cu avionul, compania Tarom opereaza mai multe zboruri directe pe saptamana, iar pretul unui bilet este sub 250 de euro pentru o persoana.
Husa Reina Victoria**** este cel mai potrivit dintre hotelurile centrale pentru o iesire romantica. Aflat intr-o cladire mareata construita din piatra in secolul XIX si situat in apropierea primariei orasului, a Bursei de Matase si a Pietei Centrale, hotelul este perfect pentru a explora orasul. Cele 97 de camere cu mobilier din lemn masiv isi asteapta oaspetii cu servicii de 5*****.
Viziteaza unul dintre cele mai romantice orase ale Spaniei incepand cu partea veche a orasului, plecand din zona Garii de Nord, o cladire cu o arhitectura art-deco ce iese in evidenta. Apoi continua catre Piata Primariei unde vei intalni multe cladiri ce te duc cu gandul la cosmopolita Barcelona. Aici gasesti locuri potrivite pentru ca alaturi de iubita sau iubit sa savurezi o cafea, sa mananci o inghetata cu specific local in mijlocul iernii sau sa iei pranzul pe una dintre terasele pline cu flori.
Continuandu-va plimbarea romantica prin centrul Valenciei, pasii te vor indruma catre Piata Reginei unde se afla catedrala orasului construita intre secolele XIII si XV intr-un stil gotic cu influente baroce, catedrala preferata de localnici pentru oficierea cununiilor religioase. De altfel, e aproape imposibil sa treci prin zona fara sa fii partas la un astfel de eveniment, pentru ca ele au loc zilnic. Si ce este cel mai interesant, e ca poti intra nestingherit in catedrala pentru a arunca o privire mai de aproape.
Gradinile de portocali din apropierea catedralei te asteapta pentru cateva minute de liniste. In apropiere se afla Piata Fecioarei Virgine unde vei vedea basilica cu acelasi nume si fantana Turia, un popular loc de intalnire atat pentru localnici cat si pentru turisti.
De aici ajungi foarte usor pe vechile stradute din Barrio del Carmen unde vei vedea cladiri ce dateaza din vremea romanilor si a arabilor si turnurile Serrano si Quart ce dateaza din secolul 15 si sunt parte din ceea ce a fost zidul de aparare al orasului.
In zona culinara, nu uita sa gusti din traditionala paella valenciana, o mancare din orez condimentat la care se adauga peste, fructe de mare sau carne de pui si iepure. Paella este servita in aproape orice restaurant, dar iti recomand restaurantele aflate in apropierea catedralei orasului si pe cele de pe faleza, aici fructele de mare sunt cele mai proaspete. Si nu uita un amanunt important: ghideaza-te dupa podeaua restaurantului, astfel ca daca pe jos e plin de servetele aruncate, inseamna ca restaurantul este unul foarte cautat si mancarea este foarte buna ; daca insa este prea curat, mai bine ocoloeste-l. Suna ciudat, stiu, dar asta este traditia locala.
In iesirea romantica rezerva-ti timp sa te plimbi prin Parcul Central ce se intine pe nu mai putin de 7 kilometri in fosta albie a raului Turia. Dupa 1957 cand orasul a fost inundat de rau, in anumite zone inaltimea apei pe strada depasind 5 m, cursul Turiei a fost deviat pe la marginea orasului, fosta sa albie fiind transformata intr-un parc ce traverseaza orasul, un lucru unic in lume.
Celebrul arhitect Santiago Calatrava, nascut in Valencia, a dat orasului o zona futurista incorporata in Parcul Central, Orasul Artelor si Stiintelor ce include o sala de opera, un muzeu de stiinte, un planetarium, un parc oceanografic si alte structuri precum umbrarul, o gradina in aer liber acoperita de o simpla structura metalica ce ofera o zona mai racoroasa pentru plimbari in timpul zilei.
Opera are nu mai putin de 4 sali cu o suprafata de 37000 m2 si se numeste Palatul Artelor Regina Sofia.
Nu trebuie ratat Oceanariumul ce contine cel mai mare acvariu din Europa cu specii de pesti din Mediterana, Oceanul Atlantic, Pacific si chiar Indian si un delfinariu unde nu iti dai seama cat de repede se termina spectacolul captivant.
Dupa atata mers meriti sa te relaxezi pe faleza, pe malul Marii Mediterane, la una din zecile de terase aparute aici in anii ’90 unde trebuie sa savurezi un mojito preparat ca la mama lui. Celebra terasa “Café del Mar” va asteapta cu mese pentru doi, cu sezlonguri foarte comode si cu o muzica relaxanta.
Cu o astfel de iesire din cotidian, ai si uitat ca atunci cand ai plecat de acasa temperaturile erau foarte scazute si de fapt e iarna… [tot articolul]
Cine a inventat telescopul?
Cine a inventat telescopul?
Cu patru secole in urma, in Olanda a inceput sa se discute aprins despre realizarea unui dispozitiv cu lentile cu ajutorul caruia se putea vedea la distante apreciabile. Initial având performante modeste, inventia a evoluat rapid, devenind un instrument optic de mare precizie, capabil chiar sa depisteze satelitii lui Jupiter. Astazi, lumea il considera pe olandezul Hans Lippershey ca fiind primul om care a dispus, in 1608, lentilele astfel incât sa poata vedea obiectele mai apropiate, desi si Galileo Galilei a fost creditat ca realizator al telescopului. Si totusi, poate ca nici unuia dintre acesti savanti nu ii apartine paternitatea descoperirii.
Trei impostori
Adevaratul inventator al telescopului ar putea fi, potrivit unei ipoteze istorice de ultima ora, un modest negustor spaniol, Juan Roget, care a murit intre 1617 si 1624. Ideea lui nu a prins insa in tara de origine ci paradoxal, intr-una aflata la momentul respectiv in plin razboi cu Imperiul Spaniol – Olanda, unde trei indivizi si-au atribuit-o – total nemeritat, crede istoricul britanic Nick Pelling. Si faptele inclina sa-i dea dreptate. Pe 2 octombrie 1608, Hans Lippershey face demersuri pentru obtinerea unui brevet de inventator al telescopului. Pe 14 octombrie, un alt olandez ofera o demonstratie practica a performantelor dispozitivului minune, sustinând, desigur, ca el il inventase.
Iar pe 17 octombrie, un fabricant de lentile, Jacob Metius din Alkmaar, solicita si el patentul pentru telescop. „De-a lungul istoriei au mai fost intâlnite cazuri de persoane care au inventat sau descoperit anumite lucruri in aceeasi perioada de timp, dar asta s-a intâmplat dupa ce a fost lansata o provocare, o competitie pentru descoperirea respectivei inventii. In 1608, nimeni nu a lansat o asemenea provocare. Si trei oameni nu puteau inventa telescopul in rastimp de doua saptamâni. Este evident ca au preluat, pur si simplu, inventia de la altcineva.”
Un inventator care n-avea habar de valoarea inventiei sale
Pelling a descoperit, intr-un articol publicat in 1959 de istoricul amator spaniol Simon de Guilleuma, o referire la cartea italianului Girolamo Sirtori, aparuta in 1609. In acea lucrare, Sirtori descrie o intâlnire cu un batrân fabricant de lentile, numit Juan Roget, in orasul Gerona si il considera explicit pe acesta adevaratul inventator al telescopului. De Guilleuma descoperise chiar si o referire, in registrele notariale, asupra mortii fabricantului, plus inscrisuri oficiale legate de rudele lui Roget din Barcelona, multe dintre ele lucrând tot in istoria optica.
Cercetând arhivele, Pelling intâlneste si termenul de „ulleras” – cuvânt catalan insemnând, initial, „ochelari” dar extins ulterior si la telescop, printre bunurile lasate drept mostenire de un anume Don Pedro de Carolona, la 10 aprilie 1593 – ceea ce insemna asadar ca la acea data telescopul cu care se vor lauda mai târziu olandezii era deja fabricat! „Istoricul englez sugereaza insa ca Roget si clientii sai nu au sesizat potentialul inventiei, care a calatorit, probabil sub forma unei curiozitati, pâna in Olanda, unde a fost apreciata la adevarata sa valoare. Mai târziu, in 1616, compatriotul lui Galileo Galilei, Nicolo Zucchi, a fabricat primul telescop optic, folosind o ingenioasa dispunere de oglinzi curbate care reflectau lumina pentru a crea o imagine.
Formula unu de Valencia
Formula unu de Valencia
Creatiile naucitoare ale lui Calatrava, imensul „fluviu verde“ Jardi del Turia, restaurantul lui Hemingway, fructele de mare, paella si palatele gotice, bolizii puternici, pilotii talentati si orgoliosi, cele cateva miliarde de euro, hostesele apetisante. Daca va intrebati ce inseamna tot acest mix, raspunsul este simplu: cea mai spectaculoasa competitie automobilistica din lume a poposit intr-unul dintre cele mai impresionante orase din Spania.
Edilii care au gestionat in ultimii 30 de ani dezvoltarea Valenciei ar trebui sa figureze la loc de cinste in orice manual de urbanism. Asta pentru ca, in ultimele decenii, dintr-o asezare comuna, care nu punea mare pret pe istoria, traditiile si infatisarea sa, orasul spaniol s-a reinventat fericit si spectaculos de cateva ori, devenind astazi una dintre cele mai cautate destinatii de vacanta din lume. Paradoxal, totul a inceput cu un dezastru. Pana in a doua jumatate a secolului trecut, Valencia era taiata in doua de fluviul Turia. Albia acestuia, navigabila, era la fel de lata ca Sena la Paris sau Dunarea la Budapesta, iar Turia era exploatat la fel de frumos: restaurante pe apa, vaporase de croaziera, poduri maiestuoase, fiecare cu propria sa identitate arhitectonica. In 1957 insa, in urma unei furtuni, fluviul a iesit furios din matca si a produs inundatii cu adevarat devastatoare: pentru cateva saptamani, orasul a fost efectiv scufundat sub ape, in unele locuri, adancimea acestora ajungand si la cinci metri! Zeci de oameni si-au pierdut vietile si mai multe cladiri au fost distruse. Dupa ce apele s-au retras, municipalitatea valenciana a hotarat, ca masura de siguranta, devierea completa a cursului fluviului. In prezent, acesta nici macar nu mai intra in oras, varsandu-se in Mediterana prin doua canale ce ocolesc Valencia.
In urbe a ramas, asadar, o uriasa albie goala... care, in cele din urma, a fost exploatata genial. In ea a fost zamislita Jardi del Turia, un imens lant verde compus din gradini de flori, fantani, grupuri statuare, parcuri luxuriante cu palmieri si plante exotice, centre sportive in aer liber cu accesul tot liber, locuri generoase de joaca precum Parque Gulliver, circuite pentru biciclisti si amatori de jogging si sali de concerte precum El Palau de la Musica Valenciana. „Fluviul verde“ era o ocazie unica in lume pentru arhitecti – astfel ca, la inceputul anilor ’90 ai secolului XX, Santiago Calatrava Valls si Félix Candela au indraznit sa imagineze un proiect fabulos, care a si castigat licitatia organizata de primaria valenciana. In extremitatea estica a fostei albii, a fost ridicat Ciutat de les Arts i les Ciències (Orasul Artelor si al Stiintelor), un complex futurist care te lasa la propriu cu gura cascata; mie mi-a dat straniul sentiment ca sunt protagonistul unui film SF, ca ma aflu pe alta planeta, una locuita de o civilizatie mult mai avansata decat cea umana. Compus din Muzeul Stiintelor Principe Felipe, cinematograful Imax si planetariumul L’Hemisfèric, parcul L’Oceanografic, gradina L’Umbracle si Opera Reina Sofia, Orasul Artelor... este, pe buna dreptate, cea mai titrata lucrare arhitectonica din istoria recenta. In aceeasi perioada in care Calatrava isi construia masterpiece-ul, in Valencia a inceput si restaurarea vechiului oras medieval, operatiune care s-a incheiat de curand. Cladiri inalte si colorate, un paienjenis de stradute foarte inguste, precum cele din Napoli, multe turnuri (printre cele mai spectaculoase, Torres de Quart si Torres de Serrano), catedrale (Seu), bazilici si palate medievale, statui, zona Barri del Carme cu taverne in care mananci in voie octopus si sepia prajita si bei o bere nefiltrata sau un vin rosu, o atmosfera exotica si inedita, pe care am mai intalnit-o doar la Barcelona si care este data de imbinarea bizara dintre arhitectura europeana gotica (centrul Llotja) si aerul exotic, mediteranean al palmierilor si al unor flori dintre cele mai neobisnuite – aceasta ar fi, pe scurt, Valencia cea veche, o cetate care-ti da impresia ca este vie, nu conservata.
Pentru a avea imaginea completa a orasului, se cuvine sa amintesc si de felul traditional de mancare al valencienilor – paella, orez prajit in tigaie (exclusiv la foc de lemne) si servit cu fructe de mare sau cu carne. Cea mai gustoasa paella se gaseste in zona Malvarosa, pe plaja Mediteranei, unde se inghesuie o sumedie de restaurante vechi, printre care si La Pepica, localul preferat al scriitorului Ernst Hemingway.
Gratie atributelor sale si inteligentei cu care acestea au fost puse in valoare in ultimul deceniu, Valencia se afla pe agenda celor mai importante festivaluri culturale si manifestari sportive europene. Am putea spune ca era normal ca aici sa poposeasca si cea mai spectaculoasa competitie automobilistica din lume. Grand Prix-ul de Formula 1 a avut loc la Valencia intre 22 si 24 august, iar Descopera a ajuns acolo ca invitat al echipei ING Renault. Sa asisti in direct la un astfel de eveniment, mai ales din postura de insider, cu acces VIP in loja ING din clubul Paddock si in pit-ul inginerilor de la ING Renault, este o ocazie singulara de a face cunostinta cu uriasul mecanism care se pune in miscare pentru desfasurarea unui eveniment ce dureaza doar trei zile.
Valencia Street Circuit, care strabate bulevardul Juan Carlos I Marina si ajunge in proximitatea portului Valencia, este un proiect conceput de mogulul F1 Bernie Ecclestone si de presedintele Comunitat (adica al provinciei autonome Valencia) Francisco Camps, in urma cu 2 ani. Pentru finalizarea circuitului, Camps a cheltuit 23 de milioane de euro. In weekendul in care a avut loc cursa, din vanzarea de bilete, din contractele de publicitate si din veniturile adiacente provenite din turism, Valencia a castigat 70 de milioane de euro. Circuitul are o lungime de 5,4 km si o latime de 14 m, este catalogat cu un indice de dificultate medie si permite o viteza maxima de 323,3 km/h. Inginerii de la ING Renault mi-au dezvaluit ca, desi acesta a fost anul inaugural al circuitului, cei doi piloti ai echipei, dublul-campion mondial Fernando Alonso si Nelson Piquet Jr., il pot strabate, teoretic, cu ochii inchisi. Echipamentul de simulare al echipei ING Renault este realizat de catre un producator care lucreaza si pentru US Army – de la fotorealismul de pe ecran, la senzatiile fizice pe care Alonso si Piquet le experimenteaza in simulacrul de masina, intre virtual si real nu prea mai este vreo diferenta.
De altfel, este incredibil de avansat nivelul hi-tech pe care-l presupune o cursa de Formula 1. Fiecare masina e construita pe tiparul jucariilor Lego – totul este modular si detasabil. Bolizii ING Renault au fiecare cate 1.000 de piese. Toate acestea sunt monitorizate gratie unui senzor care, in timpul curselor, transmite nonstop informatii catre computerele inginerilor. In functie de informatiile primite, se stabileste strategia echipei si se iau decizii capitale: cate opriri va efectua pilotul, cati litri de benzina se vor pune la urmatoarea oprire, cu ce tipuri de cauciucuri se va face schimbul, plus alte minime ajustari care se mai pot opera in timpul stationarii. Evident, toate informatiile obtinute ii ajuta pe ingineri inclusiv sa modifice si sa upgradeze bolidul pentru cursa urmatoare. Alonso si Piquet au mecanici comuni, dar echipele lor de ingineri sunt diferite, fiecare team numarand 15 oameni. Pentru o singura cursa de F1, ING Renault are un personal total care variaza intre minimum 80 si maximum 100 de oameni. In pit-ul inginerilor te simti ca intr-o nava spatiala, peste tot sunt monitoare, computere si casti de transmisie. De altfel, in loja ING din clubul Paddock, toti invitatii au fost dotati cu Kangooroo TV, un ingenios sistem de televiziune special conceput pentru F1. Pe un ecran de 10 inci si de dimensiunile unui PDA, am putut sa fiu propriul regizor al transmisiei cursei, alegand sa urmaresc competitia din masina oricarui pilot sau din perspective de ansamblu.
In concluzie, spectacolul unui Grand Prix F1 savurat intr-un oras precum Valencia este o experienta pe care toti amatorii de automobilism, cultura si hi-tech ar merita sa o incerce macar o data in viata. Tip: daca va faceti din timp rezervarile la avion si la hotel pentru anul urmator, costurile sunt destul de accesibile.
Creatiile naucitoare ale lui Calatrava, imensul „fluviu verde“ Jardi del Turia, restaurantul lui Hemingway, fructele de mare, paella si palatele gotice, bolizii puternici, pilotii talentati si orgoliosi, cele cateva miliarde de euro, hostesele apetisante. Daca va intrebati ce inseamna tot acest mix, raspunsul este simplu: cea mai spectaculoasa competitie automobilistica din lume a poposit intr-unul dintre cele mai impresionante orase din Spania.
Edilii care au gestionat in ultimii 30 de ani dezvoltarea Valenciei ar trebui sa figureze la loc de cinste in orice manual de urbanism. Asta pentru ca, in ultimele decenii, dintr-o asezare comuna, care nu punea mare pret pe istoria, traditiile si infatisarea sa, orasul spaniol s-a reinventat fericit si spectaculos de cateva ori, devenind astazi una dintre cele mai cautate destinatii de vacanta din lume. Paradoxal, totul a inceput cu un dezastru. Pana in a doua jumatate a secolului trecut, Valencia era taiata in doua de fluviul Turia. Albia acestuia, navigabila, era la fel de lata ca Sena la Paris sau Dunarea la Budapesta, iar Turia era exploatat la fel de frumos: restaurante pe apa, vaporase de croaziera, poduri maiestuoase, fiecare cu propria sa identitate arhitectonica. In 1957 insa, in urma unei furtuni, fluviul a iesit furios din matca si a produs inundatii cu adevarat devastatoare: pentru cateva saptamani, orasul a fost efectiv scufundat sub ape, in unele locuri, adancimea acestora ajungand si la cinci metri! Zeci de oameni si-au pierdut vietile si mai multe cladiri au fost distruse. Dupa ce apele s-au retras, municipalitatea valenciana a hotarat, ca masura de siguranta, devierea completa a cursului fluviului. In prezent, acesta nici macar nu mai intra in oras, varsandu-se in Mediterana prin doua canale ce ocolesc Valencia.
In urbe a ramas, asadar, o uriasa albie goala... care, in cele din urma, a fost exploatata genial. In ea a fost zamislita Jardi del Turia, un imens lant verde compus din gradini de flori, fantani, grupuri statuare, parcuri luxuriante cu palmieri si plante exotice, centre sportive in aer liber cu accesul tot liber, locuri generoase de joaca precum Parque Gulliver, circuite pentru biciclisti si amatori de jogging si sali de concerte precum El Palau de la Musica Valenciana. „Fluviul verde“ era o ocazie unica in lume pentru arhitecti – astfel ca, la inceputul anilor ’90 ai secolului XX, Santiago Calatrava Valls si Félix Candela au indraznit sa imagineze un proiect fabulos, care a si castigat licitatia organizata de primaria valenciana. In extremitatea estica a fostei albii, a fost ridicat Ciutat de les Arts i les Ciències (Orasul Artelor si al Stiintelor), un complex futurist care te lasa la propriu cu gura cascata; mie mi-a dat straniul sentiment ca sunt protagonistul unui film SF, ca ma aflu pe alta planeta, una locuita de o civilizatie mult mai avansata decat cea umana. Compus din Muzeul Stiintelor Principe Felipe, cinematograful Imax si planetariumul L’Hemisfèric, parcul L’Oceanografic, gradina L’Umbracle si Opera Reina Sofia, Orasul Artelor... este, pe buna dreptate, cea mai titrata lucrare arhitectonica din istoria recenta. In aceeasi perioada in care Calatrava isi construia masterpiece-ul, in Valencia a inceput si restaurarea vechiului oras medieval, operatiune care s-a incheiat de curand. Cladiri inalte si colorate, un paienjenis de stradute foarte inguste, precum cele din Napoli, multe turnuri (printre cele mai spectaculoase, Torres de Quart si Torres de Serrano), catedrale (Seu), bazilici si palate medievale, statui, zona Barri del Carme cu taverne in care mananci in voie octopus si sepia prajita si bei o bere nefiltrata sau un vin rosu, o atmosfera exotica si inedita, pe care am mai intalnit-o doar la Barcelona si care este data de imbinarea bizara dintre arhitectura europeana gotica (centrul Llotja) si aerul exotic, mediteranean al palmierilor si al unor flori dintre cele mai neobisnuite – aceasta ar fi, pe scurt, Valencia cea veche, o cetate care-ti da impresia ca este vie, nu conservata.
Pentru a avea imaginea completa a orasului, se cuvine sa amintesc si de felul traditional de mancare al valencienilor – paella, orez prajit in tigaie (exclusiv la foc de lemne) si servit cu fructe de mare sau cu carne. Cea mai gustoasa paella se gaseste in zona Malvarosa, pe plaja Mediteranei, unde se inghesuie o sumedie de restaurante vechi, printre care si La Pepica, localul preferat al scriitorului Ernst Hemingway.
Gratie atributelor sale si inteligentei cu care acestea au fost puse in valoare in ultimul deceniu, Valencia se afla pe agenda celor mai importante festivaluri culturale si manifestari sportive europene. Am putea spune ca era normal ca aici sa poposeasca si cea mai spectaculoasa competitie automobilistica din lume. Grand Prix-ul de Formula 1 a avut loc la Valencia intre 22 si 24 august, iar Descopera a ajuns acolo ca invitat al echipei ING Renault. Sa asisti in direct la un astfel de eveniment, mai ales din postura de insider, cu acces VIP in loja ING din clubul Paddock si in pit-ul inginerilor de la ING Renault, este o ocazie singulara de a face cunostinta cu uriasul mecanism care se pune in miscare pentru desfasurarea unui eveniment ce dureaza doar trei zile.
Valencia Street Circuit, care strabate bulevardul Juan Carlos I Marina si ajunge in proximitatea portului Valencia, este un proiect conceput de mogulul F1 Bernie Ecclestone si de presedintele Comunitat (adica al provinciei autonome Valencia) Francisco Camps, in urma cu 2 ani. Pentru finalizarea circuitului, Camps a cheltuit 23 de milioane de euro. In weekendul in care a avut loc cursa, din vanzarea de bilete, din contractele de publicitate si din veniturile adiacente provenite din turism, Valencia a castigat 70 de milioane de euro. Circuitul are o lungime de 5,4 km si o latime de 14 m, este catalogat cu un indice de dificultate medie si permite o viteza maxima de 323,3 km/h. Inginerii de la ING Renault mi-au dezvaluit ca, desi acesta a fost anul inaugural al circuitului, cei doi piloti ai echipei, dublul-campion mondial Fernando Alonso si Nelson Piquet Jr., il pot strabate, teoretic, cu ochii inchisi. Echipamentul de simulare al echipei ING Renault este realizat de catre un producator care lucreaza si pentru US Army – de la fotorealismul de pe ecran, la senzatiile fizice pe care Alonso si Piquet le experimenteaza in simulacrul de masina, intre virtual si real nu prea mai este vreo diferenta.
De altfel, este incredibil de avansat nivelul hi-tech pe care-l presupune o cursa de Formula 1. Fiecare masina e construita pe tiparul jucariilor Lego – totul este modular si detasabil. Bolizii ING Renault au fiecare cate 1.000 de piese. Toate acestea sunt monitorizate gratie unui senzor care, in timpul curselor, transmite nonstop informatii catre computerele inginerilor. In functie de informatiile primite, se stabileste strategia echipei si se iau decizii capitale: cate opriri va efectua pilotul, cati litri de benzina se vor pune la urmatoarea oprire, cu ce tipuri de cauciucuri se va face schimbul, plus alte minime ajustari care se mai pot opera in timpul stationarii. Evident, toate informatiile obtinute ii ajuta pe ingineri inclusiv sa modifice si sa upgradeze bolidul pentru cursa urmatoare. Alonso si Piquet au mecanici comuni, dar echipele lor de ingineri sunt diferite, fiecare team numarand 15 oameni. Pentru o singura cursa de F1, ING Renault are un personal total care variaza intre minimum 80 si maximum 100 de oameni. In pit-ul inginerilor te simti ca intr-o nava spatiala, peste tot sunt monitoare, computere si casti de transmisie. De altfel, in loja ING din clubul Paddock, toti invitatii au fost dotati cu Kangooroo TV, un ingenios sistem de televiziune special conceput pentru F1. Pe un ecran de 10 inci si de dimensiunile unui PDA, am putut sa fiu propriul regizor al transmisiei cursei, alegand sa urmaresc competitia din masina oricarui pilot sau din perspective de ansamblu.
In concluzie, spectacolul unui Grand Prix F1 savurat intr-un oras precum Valencia este o experienta pe care toti amatorii de automobilism, cultura si hi-tech ar merita sa o incerce macar o data in viata. Tip: daca va faceti din timp rezervarile la avion si la hotel pentru anul urmator, costurile sunt destul de accesibile.
Toledo, luciri de săbii şi de suflet
Toledo, luciri de săbii şi de suflet
SPANIA ● Un tărîm al nisipului de diamant Spania. Ţara care respiră o istorie înscrisă de mult în ecoul timpului. Un loc presărat cu "Muzici şi faze", cu simboluri şi cavaleri, cu Don Quijote şi coride, cu Pablo Ruiz y Picasso şi artă pură.
SPANIA ● Un tărîm al nisipului de diamant Spania. Ţara care respiră o istorie înscrisă de mult în ecoul timpului. Un loc presărat cu "Muzici şi faze", cu simboluri şi cavaleri, cu Don Quijote şi coride, cu Pablo Ruiz y Picasso şi artă pură.
Pagina 4 din 7 • 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7
Subiecte similare
» Scandinavia/Olanda/Spania/Italia
» Pataky[v=]
» Franco[V=]
» Al Doilea Razboi Mondial[1-----]
» Ispas[Nikita][V=]
» Pataky[v=]
» Franco[V=]
» Al Doilea Razboi Mondial[1-----]
» Ispas[Nikita][V=]
Pagina 4 din 7
Permisiunile acestui forum:
Nu puteti raspunde la subiectele acestui forum