Like/Tweet/+1
Ultimele subiecte
» TEXT ITINERARIU SEFARD DIN IMPERIUL OTOMAN IN TARILE ROMANE2Scris de Admin 26.08.17 22:37
» TEXT ITINERARIU SEFARD DIN IMPERIUL OTOMAN IN TARILE ROMANE1
Scris de Admin 26.08.17 22:36
» Comunitatea evreiască din Botoșani (2)
Scris de Admin 26.08.17 22:30
» Comunitatea evreiască din Botoșani (1)
Scris de Admin 26.08.17 22:30
» ITINERARIU SEFARD DIN IMPERIUL OTOMAN IN TARILE ROMANE (1)
Scris de Admin 26.08.17 22:19
» ITINERARIU SEFARD DIN IMPERIUL OTOMAN IN TARILE ROMANE (2)
Scris de Admin 26.08.17 22:18
» DESPRE ANTISEMITISMUL MAREȘALULUI ION ANTONESCU
Scris de Admin 04.08.17 23:54
» Romanizarea Romaniei 1940-44 legi antisemite, CNRomanizare
Scris de Admin 04.08.17 21:13
» ROMÂNIA LUI ANTONESCU ȘI LOGICA VIOLENȚEI(3): VIOLENŢA MILIT
Scris de Admin 05.03.17 11:01
» Anunțuri Administrative
Scris de Admin 25.02.17 20:07
Transilvania/Banat
Pagina 7 din 7
Pagina 7 din 7 • 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7
Transilvania/Banat
Rezumarea primului mesaj :
Ultima editare efectuata de catre Admin in 13.11.14 10:09, editata de 4 ori
Stare de neliniste in Transilvania
Stare de neliniste in Transilvania
http://ro.novopress.info/?p=1090
http://ro.novopress.info/?p=1090
SFARSIT FARA GLORIE MOTONAVA "TRANSILVANIA"
SFARSIT FARA GLORIE MOTONAVA "TRANSILVANIA"
http://www.itcnet.ro/history/archive/mi1997/current9/mi44.htm
http://www.itcnet.ro/history/archive/mi1997/current9/mi44.htm
Transilvania unita si sfasiata
RELATARI DESPRE SITUATIA ROMANILOR DIN TRANSILVANIA IN SEC. XVIII
Este cunoscut faptul ca, incepand cu sec. al XVIII-lea si indeosebi in a doua jumatate a acestuia a avut loc o dezvoltare mai accelerata a realatiilor capitaliste, fapt care a marcat intensificarea exploatarii sociale si asupririi nationale a categoriilor sociale neprivilegiate, indeosebi a taranimii aservite. Evolutia acestei situatii a dus la accentuarea crizei sistemului feudalo-absolutist, care s-a concretizat in miscari sociale tot mai puternice, acestea avand, implicit, si un caracter national, culminand cu marea rascoala a taranilor din 1784 de sub conducerea lui Horea, Closca si Crisan. Aceasta rascoala a zguduit din temelii oranduirea feudala, grabind sfarsitul acesteia.
Pentru a preintampina asemenea miscari sociale, imparatul Iosif al II-lea (1780-1790) a incercat infaptuirea unor reforme in spirit luminist, prin care sa adapteze sistemul feudal la noile realitati, determinate de dezvoltarea relatiilor capitaliste si sa imbunatateasca intrucatva situatia maselor, indeosebi a taranilor iobagi. Incercarea sa va trebui sa intampine opozitia nobilimii maghiare sau maghiarizate si a patriciatului sasesc, care nu voiau sa renunte catusi de putin la privilegiile lor.
Se stie ca, pentru a cunoaste starile de fapt din provinciile ce faceau parte din imperiu, intre care si Transilvania, Iosif al II-lea, insotit de inalti demnitari, a efectuat vizite in aceste provincii. Astfel, in 1773, el a vizitat pentru prima data Transilvania, in calitate de coregent si comandant suprem al armatei. In timpul vizitei este indignat de abuzurile nobilimii care, in multe cazuri, a dat o interpretare abuziva patentei date de mama sa, imparateasa Maria Thereza, in 1769, sub titlul "Certa puncta" (cateva puncte). Se stie ca patenta prevedea ca taranii iobagi care aveau animale de munca sa presteze patru zile de robota pe saptamana pe pamanturile stapanilor feudali, iar cei ce nu aveau animale, trei zile de robota cu bratele. Rastalmacind patenta in favoarea lor, multi nobili au pretins taranilor iobagi patru zile pe saptamana robota cu animalele si trei zile cu bratele, deci toate zilele saptamanii. Revoltat de aceste abuzuri, Iosif al II-lea va nota in jurnalul sau de calatorie: "Acesti bieti supusi romani, care incontestabili sunt cei mai vechi si mai numerosi locuitori ai Transilvaniei, sunt totusi asa de chinuiti si coplesiti de nedreptati din partea tuturora, fie unguri, fie sasi, incat trebuie sa recunoastem ca soarta lor este cu totul vrednica de mila si este de mirare ca mai exista atatia oameni dintre acestia si ca nu au fugit". Evident, mentionarea de unguri si sasi se refera la nobilii unguri si patricienii sasi, care asupreau nu numai pe romani, ci si pe conationalii lor.
Asa dupa cum se stie, cu aceasta ocazie, Iosif al II-lea a vizitat si Districtul Regimentului II romanesc de granita, avand centrul de comanda la Nasaud. Impresionat de ordinea din cadrul acestui district si de progresele realizate de granicerii nasaudeni, pe plan economic, militar si spi-ritual, viitorul imparat a ridicat mai multi subofiteri la gradul de ofiteri si a promis sprijinul Curtii imperiale pentru activitatea de viitor a regimentului. Convins de faptul ca natiunea romana este urmasa colonistilor romani si a geto-dacilor romanizati, Iosif al II-lea a pronuntat cuvintele: "Salva Parva Romuli Nepos" (Slava Tie Mica Nepoata a Romei).
In urma acestei vizite, romanii transilvaneni au nutrit mari sperante in ameliorarea situatiei lor. Dar, in timp ce sperantele aveau sa-i incurajeze pe cei asupriti sa-si ceara drepturile pe cale petitionara si chiar prin folosirea fortei, ingrijorarea de a se vedea obligati sa-si imparta privilegiile cu toleratii de pana atunci indarjeste pe privilegiati in respingerea prin orice mijloace a revendicarilor romanesti. Se recurge chiar la rastalmacirea trecutului istoric, la contestarea autohtoniei romanilor si preconizarea tendentioasa a teoriei imigrarii lor tarzii din sudul Dunarii. Dar realitatile istorice infirmau, ca si in zilele noastre, astfel de teorii lipsite de orice suport stiintific. Iezuitul Freiberger, intr-un raport adresat Curtii de la Viena arata, inca la 1701, ca "romanii sunt raspanditi in toata Transilvania, chiar si intre secui si pe pamantul si in scaunele sasesti. Nu exista sat, targ, suburbie, in care sa lipseasca romanii". La randul sau, marele istoric maghiar, Iosif Benkö, comentand situatia demografica a principatului transilvanean la 1766, afirma ca "atat de mare este numarul romanilor, incat nu numai ca le egaleaza, dar le intrece cu mult pe toate celelalte neamuri din Transilvania impreuna". Aceasta realitate etnica era recunoscuta si de cele mai inalte cercuri oficiale de la Curtea din Viena. Imparateasa Maria Thereza adresan-du-se, in 1748, clerului, nobililor si tuturor locuitorilor romani de orice stare si conditie, numeste Transilvania "principatul nostru romanesc".
Opresiunea sociala si nationala a poporului roman in Transilvania este subliniata _ dupa cum arata istoricul german Mathias Bernath _ si in diferitele rapoarte care fusesera pregatite pentru informarea lui Iosif al II-lea, in vederea vizitei din 1773. In descrierea Provinciei semnata de generalul Preiss, se spune ca romanii, cu toate ca sunt cei mai numerosi si cei mai vechi locuitori ai tarii, cu toata originea lor aleasa, sunt lipsiti de toate drepturile constitutionale. Ei nu sunt considerati natiune, ci numai un popor tolerat. Intr-un alt raport se arata ca "nobilimea considera pe romani ca pe un om menit sclaviei, un om a carui fericire trebuie sa constea in faptul ca i se admite aerul liber".
Dar, in pofida faptului ca in optica starilor privilegiate romanii sunt prezentati in culori sumbre, in rapoartele unor demnitari superiori de stat catre Curtea de la Viena sunt relevate rolul si contributia romanilor pe plan economic si militar la sustinerea monarhiei. Intre aceste documente mentionam raportul lui Clary , presedintele Tezaurariatului transilvan, catre imparatul Iosif al II-lea in 1781. Din acest raport prezentam un pasaj care ni se pare mai semnificativ. "Mainile romanilor _ se arata in raport _ intretin soselele si drumurile, ei aduc din locurile cele mai indepartate populatiei produsele necesare consumului, ei cultiva cea mai mare parte a ogoarelor si viilor, asigura in mod precumpanitor mijloacele de circulatie, de la ei provine partea cea mai mare a contributiilor la visteria statului, de aceleasi maini sunt aduse veniturile rezultate din cresterea vitelor si pasunat, din randurile acelorasi romani sunt luati recrutii, cu ajutorul lor se transporta mari cantitati de sare si acest popor e cel care scormoneste muntii si prapastiile pentru a scoate din sanul pamantului minerale in favoarea statului si a principelui. Nu mai incape nici o indoiala ca acest popor ce suporta atatea mizerii e cel mai bun prin foloasele aduse intereselor generale si pentru acest motiv merita o deosebita atentie in felul cum urmeaza sa fie tratat in viitor". Desigur, asemenea opinii referitoare la romani si la aportul lor pe plan economic si militar la sustinerea statului corespund adevarului istoric. Ele scot in evidenta falsitatea si caracterul tendentios al afirmatiilor unor reprezentanti ai starilor privilegiate referitoare la poporul roman.
http://www.cuvantul-liber.ro/articol.asp?ID=9649
Este cunoscut faptul ca, incepand cu sec. al XVIII-lea si indeosebi in a doua jumatate a acestuia a avut loc o dezvoltare mai accelerata a realatiilor capitaliste, fapt care a marcat intensificarea exploatarii sociale si asupririi nationale a categoriilor sociale neprivilegiate, indeosebi a taranimii aservite. Evolutia acestei situatii a dus la accentuarea crizei sistemului feudalo-absolutist, care s-a concretizat in miscari sociale tot mai puternice, acestea avand, implicit, si un caracter national, culminand cu marea rascoala a taranilor din 1784 de sub conducerea lui Horea, Closca si Crisan. Aceasta rascoala a zguduit din temelii oranduirea feudala, grabind sfarsitul acesteia.
Pentru a preintampina asemenea miscari sociale, imparatul Iosif al II-lea (1780-1790) a incercat infaptuirea unor reforme in spirit luminist, prin care sa adapteze sistemul feudal la noile realitati, determinate de dezvoltarea relatiilor capitaliste si sa imbunatateasca intrucatva situatia maselor, indeosebi a taranilor iobagi. Incercarea sa va trebui sa intampine opozitia nobilimii maghiare sau maghiarizate si a patriciatului sasesc, care nu voiau sa renunte catusi de putin la privilegiile lor.
Se stie ca, pentru a cunoaste starile de fapt din provinciile ce faceau parte din imperiu, intre care si Transilvania, Iosif al II-lea, insotit de inalti demnitari, a efectuat vizite in aceste provincii. Astfel, in 1773, el a vizitat pentru prima data Transilvania, in calitate de coregent si comandant suprem al armatei. In timpul vizitei este indignat de abuzurile nobilimii care, in multe cazuri, a dat o interpretare abuziva patentei date de mama sa, imparateasa Maria Thereza, in 1769, sub titlul "Certa puncta" (cateva puncte). Se stie ca patenta prevedea ca taranii iobagi care aveau animale de munca sa presteze patru zile de robota pe saptamana pe pamanturile stapanilor feudali, iar cei ce nu aveau animale, trei zile de robota cu bratele. Rastalmacind patenta in favoarea lor, multi nobili au pretins taranilor iobagi patru zile pe saptamana robota cu animalele si trei zile cu bratele, deci toate zilele saptamanii. Revoltat de aceste abuzuri, Iosif al II-lea va nota in jurnalul sau de calatorie: "Acesti bieti supusi romani, care incontestabili sunt cei mai vechi si mai numerosi locuitori ai Transilvaniei, sunt totusi asa de chinuiti si coplesiti de nedreptati din partea tuturora, fie unguri, fie sasi, incat trebuie sa recunoastem ca soarta lor este cu totul vrednica de mila si este de mirare ca mai exista atatia oameni dintre acestia si ca nu au fugit". Evident, mentionarea de unguri si sasi se refera la nobilii unguri si patricienii sasi, care asupreau nu numai pe romani, ci si pe conationalii lor.
Asa dupa cum se stie, cu aceasta ocazie, Iosif al II-lea a vizitat si Districtul Regimentului II romanesc de granita, avand centrul de comanda la Nasaud. Impresionat de ordinea din cadrul acestui district si de progresele realizate de granicerii nasaudeni, pe plan economic, militar si spi-ritual, viitorul imparat a ridicat mai multi subofiteri la gradul de ofiteri si a promis sprijinul Curtii imperiale pentru activitatea de viitor a regimentului. Convins de faptul ca natiunea romana este urmasa colonistilor romani si a geto-dacilor romanizati, Iosif al II-lea a pronuntat cuvintele: "Salva Parva Romuli Nepos" (Slava Tie Mica Nepoata a Romei).
In urma acestei vizite, romanii transilvaneni au nutrit mari sperante in ameliorarea situatiei lor. Dar, in timp ce sperantele aveau sa-i incurajeze pe cei asupriti sa-si ceara drepturile pe cale petitionara si chiar prin folosirea fortei, ingrijorarea de a se vedea obligati sa-si imparta privilegiile cu toleratii de pana atunci indarjeste pe privilegiati in respingerea prin orice mijloace a revendicarilor romanesti. Se recurge chiar la rastalmacirea trecutului istoric, la contestarea autohtoniei romanilor si preconizarea tendentioasa a teoriei imigrarii lor tarzii din sudul Dunarii. Dar realitatile istorice infirmau, ca si in zilele noastre, astfel de teorii lipsite de orice suport stiintific. Iezuitul Freiberger, intr-un raport adresat Curtii de la Viena arata, inca la 1701, ca "romanii sunt raspanditi in toata Transilvania, chiar si intre secui si pe pamantul si in scaunele sasesti. Nu exista sat, targ, suburbie, in care sa lipseasca romanii". La randul sau, marele istoric maghiar, Iosif Benkö, comentand situatia demografica a principatului transilvanean la 1766, afirma ca "atat de mare este numarul romanilor, incat nu numai ca le egaleaza, dar le intrece cu mult pe toate celelalte neamuri din Transilvania impreuna". Aceasta realitate etnica era recunoscuta si de cele mai inalte cercuri oficiale de la Curtea din Viena. Imparateasa Maria Thereza adresan-du-se, in 1748, clerului, nobililor si tuturor locuitorilor romani de orice stare si conditie, numeste Transilvania "principatul nostru romanesc".
Opresiunea sociala si nationala a poporului roman in Transilvania este subliniata _ dupa cum arata istoricul german Mathias Bernath _ si in diferitele rapoarte care fusesera pregatite pentru informarea lui Iosif al II-lea, in vederea vizitei din 1773. In descrierea Provinciei semnata de generalul Preiss, se spune ca romanii, cu toate ca sunt cei mai numerosi si cei mai vechi locuitori ai tarii, cu toata originea lor aleasa, sunt lipsiti de toate drepturile constitutionale. Ei nu sunt considerati natiune, ci numai un popor tolerat. Intr-un alt raport se arata ca "nobilimea considera pe romani ca pe un om menit sclaviei, un om a carui fericire trebuie sa constea in faptul ca i se admite aerul liber".
Dar, in pofida faptului ca in optica starilor privilegiate romanii sunt prezentati in culori sumbre, in rapoartele unor demnitari superiori de stat catre Curtea de la Viena sunt relevate rolul si contributia romanilor pe plan economic si militar la sustinerea monarhiei. Intre aceste documente mentionam raportul lui Clary , presedintele Tezaurariatului transilvan, catre imparatul Iosif al II-lea in 1781. Din acest raport prezentam un pasaj care ni se pare mai semnificativ. "Mainile romanilor _ se arata in raport _ intretin soselele si drumurile, ei aduc din locurile cele mai indepartate populatiei produsele necesare consumului, ei cultiva cea mai mare parte a ogoarelor si viilor, asigura in mod precumpanitor mijloacele de circulatie, de la ei provine partea cea mai mare a contributiilor la visteria statului, de aceleasi maini sunt aduse veniturile rezultate din cresterea vitelor si pasunat, din randurile acelorasi romani sunt luati recrutii, cu ajutorul lor se transporta mari cantitati de sare si acest popor e cel care scormoneste muntii si prapastiile pentru a scoate din sanul pamantului minerale in favoarea statului si a principelui. Nu mai incape nici o indoiala ca acest popor ce suporta atatea mizerii e cel mai bun prin foloasele aduse intereselor generale si pentru acest motiv merita o deosebita atentie in felul cum urmeaza sa fie tratat in viitor". Desigur, asemenea opinii referitoare la romani si la aportul lor pe plan economic si militar la sustinerea statului corespund adevarului istoric. Ele scot in evidenta falsitatea si caracterul tendentios al afirmatiilor unor reprezentanti ai starilor privilegiate referitoare la poporul roman.
http://www.cuvantul-liber.ro/articol.asp?ID=9649
Ultima editare efectuata de catre Admin in 13.11.14 10:07, editata de 1 ori
Pagina 7 din 7 • 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7
Pagina 7 din 7
Permisiunile acestui forum:
Nu puteti raspunde la subiectele acestui forum