Germania/Austria/Elvetia

Rezumarea primului mesaj :

Pledoarie contra bagatelizarii Holocaustului
Pledoarie contra bagatelizarii Holocaustului
Gert Weisskirchen, in varsta de 60 de ani, este purtatorul de cuvant pentru politica externa al fractiunii parlamentare social-democrate din Bundestag-ul de la Berlin si noul responsabil pentru problema antisemitismului al Organizatiei pentru Securitate si Cooperare in Europa (OSCE). William Totok a stat de vorba cu d-l Weisskirchen si ne-a trimis transcrierea acestui interviu ce fusese difuzat de postul de radio Deutsche Welle.
Domnule Weisskirchen, v-as ruga la inceput sa ne explicati ce inseamna functia pe care o veti ocupa in cadrul OSCE si care vor fi problemele asupra carora va veti concentra in activitatea dvs.
Presedintele OSCE, care este acum ministrul sloven de Externe, inca nu mi-a schitat terenul de activitate. Voi discuta cu el ce sarcini concrete imi revin in cadrul acestui mandat. Eu o sa-i fac o dubla propunere. Pe de o parte, o sa fiu un soi de pompier. Adica sa intervin, la nevoie, acolo unde vor avea loc actiuni antisemite, sa contribui la elucidarea incidentelor de acest fel si sa acord ajutor unor persoane de origine evreieasca. Pe de alta parte, voi propune editarea unui anuar. El va cuprinde atat intregul complex al evolutiei antisemitismului, cat si masurile de contracarare in spatiul OSCE. Anuarul va fi structurat pe cateva capitole. Un capitol va inregistra incidentele antisemite, altul va descrie contextul in care ele s-au produs si le va analiza. Cel de-al treilea capitol se va concentra asupra calificarii incidentelor si, in sfarsit, ultimul segment va fi destinat recomandarilor privitoare la combaterea politica a antisemitismului. In acest caz, imi pot imagina si un proces sustinut de monitorizare, adica a examinarii anuale a felului cum procedeaza statele pe teren legislativ, in vederea combaterii eficiente a fenomenului de antisemitism. Ma mai gandesc si la un capitol special care sa fie dedicat, in primul rand, educatiei privind Holocaustul. Tot aici ar mai intra si problema reflectarii antisemitismului de catre mass-media si in ce masura reproduce presa anumite modele tributare unor clisee antisemite. Asta se refera la intreaga gama publicistica, de la critica la adresa Israelului pana la benzile desenate, care pot transporta direct sau indirect conceptii antisemite.
Veti acorda recrudescentei nationalismului in Europa Rasariteana o atentie speciala?
In Europa Occidentala asistam in acest moment la extinderea unei forme noi a antisemitismului. Asta se explica prin faptul ca in unele tari, partial, integrarea unor emigranti cu un fundal cultural specific a esuat. Ciocnirea unor culturi diferite produce si forme diverse de antisemitism. Aceste forme ale antisemitismului nu exista in Europa Rasariteana. Acolo exista mai degraba formulele antisemitismului vechi, bazate pe conceptiile unui fundamentalism crestin sau pe niste prejudecati culturale fata de evrei. In consecinta, se poate face o deosebire dintre Europa Rasariteana si cea Occidentala. Ma tem insa ca aceste doua curente diferite, la un moment dat, se vor contopi, daca nu luam acum masurile necesare de prevenire. Adica acum, in faza aderarii unor state noi la Uniunea Europeana, trebuie semnalate momentele pericolului care ar putea duce la fuziunea antisemitismului traditional cu cel nou, ivit in urma unor conflicte sociale cu nationalitati migratoare. Daca nu se va contracara acum acest pericol, cele doua forme amintite se vor uni si se vor sprijini reciproc. Acesta este pericolul pe care-l prevad.
Cu prilejul celei de-a 60-a aniversari a eliberarii lagarului de la Auschwitz, guvernul roman a dat publicitatii o declaratie in care se afirma ca va tine cont de recomandarile cuprinse in Raportul final al Comisiei internationale pentru studierea Holocaustului in Romania. Totusi, in Romania mai exista orase, ca de pilda Cluj, in care strazile poarta numele dictatorului fascist Ion Antonescu. Ce parere aveti despre aceasta stare de fapt?
Este important ca momentele critice ale trecutului sa fie riguros elucidate. Acest demers constituie un obiectiv central educational in ceea ce priveste Holocaustul. Cu profesorii de istorie din Romania, de pilda, dar si cu cei din alte tari est-europene unde exista fenomene similare, trebuie discutat cum pot fi introduse in planurile de invatamant elementele necesare privind educatia, in vederea crearii unei constiinte de responsabilitate. In acelasi timp, bineinteles, trebuie sa existe si bunavointa guvernelor si ministerelor Educatiei si Invatamantului de a implementa acest obiectiv in realitatea scolara si universitara. Deci, avem nevoie, in primul rand, de o constiinta privind conflictele istorice. In Germania avem in vedere perioada 1933-1945, iar in Romania 1940-1944. In Romania se poate vedea o evolutie pozitiva in acest sens. Dar va fi nevoie ca aceasta evolutie pozitiva sa fie intensificata si transpusa in realitatea sociala si scolara. Deoarece OSCE are doar un mandat politic si nu juridic, noi putem doar sa lansam apeluri, de pilda, catre parlamente - in cazul acesta catre Parlamentul Roman de la Bucuresti - sa dezbata chestiunile mentionate in anuarul pe care-l vom publica. In caz de nevoie, parlamentele ar trebuie sa ia si niste decizii in vederea transformarii recomandarilor OSCE in legi. Noi nu dispunem de nici un instrument care sa ne permita mai mult decat a face propuneri, ele avand un caracter strict apelativ. Mai putem sa solicitam anual rapoarte care se vor prezenta in cadrul Adunarii Parlamentare OSCE sau in timpul intalnirilor cu reprezentantii diferitelor guverne, discutand cu reprezentantii Romaniei, de exemplu, in ce masura au fost receptate impulsurile pozitive.
In Parlamentul landului federal Saxonia din Dresda a avut loc un incident scandalos provocat de deputatii Partidului National-Democrat (NPD) - partid radical de dreapta. Reprezentantii NPD au refuzat sa pastreze un minut de reculegere pentru victimele regimului nazist, iar apoi, intr-o cuvantare, unul dintre deputati a trivializat Holocaustul prin comparatii inadecvate, folosind notiunea de "Holocaustul bombardamentelor" pentru a descrie bombardarea orasului Dresda din 13 februarie 1945 de catre puterile aliantei antihitleriste. Ce parere aveti despre bagatelizari similare care se folosesc si in Romania, unde deseori se vehiculeaza notiunea "Holocaustul rosu", atunci cand este vorba despre perioada dictaturii comuniste?
Trebuie retinut faptul ca Holocaustul este ceva singular. Asta se poate demonstra, daca se face o comparatie cu oricare alta intamplare istorica sau actuala. Holocaustul nu poate fi comparat cu nimic altceva. Singularitatea Holocaustului este incontestabila, deoarece distrugerea evreilor a avut trasaturile organizarii industrializate a politicii de nimicire. Aceasta politica s-a concentrat asupra exterminarii evreilor, urmarind eliminarea lor din aceasta lume. Adica, lichidarea lor. Toate celelalte intamplari groaznice, precum cele din centrul Africii, din Ruanda sau alte actiuni genocidare asemanatoare nu pot fi comparate cu incercarea de a-i distrugere in intregime pe evrei. Acest fapt ar trebui sa fie constientizat, indiferent de locul unde traim in Europa, in Apus sau in Rasarit. Pana-n prezent, Holocaustul a ramas un genocid incomparabil.

Berlin, 26 ianuarie 2005.

Interviu realizat de William Totok


http://www.revista22.ro/html/index.php?nr=2005-02-25&art=1530

Un tren-expozitie despre deportarea copiilor evrei a ajuns la Auschwitz
Dupa ce a circulat timp de sase luni prin Germania, “Trenul aducerii aminte", o expozitie itineranta despre deportarea si masacrarea copiilor evrei in Europa de catre nazisti a sosit, joi, 8 mai, la Auschwitz, informeaza AFP.
Convoiul, tras de o locomotiva cu aburi, a plecat din Frankfurt (vestul Germaniei) in noiembrie si s-a deplasat din oras in oras in toata Germania. Expozitia a fost vazuta de peste 225.000 de persoane, potrivit organizatorilor (www.zug-der-erinnerung.eu).
Lunga calatorie s-a incheiat in mod simbolic, joi, printr-un mars al tacerii la care au participat circa 200 de persoane, intre gara Oswiecim (numele polonez pentru Auschwitz), orasul polonez de langa lagarul mortii, pana la un chei aflat in apropierea lagarului Auschwitz-Birkenau, unde au pierit aproximativ 1,1 milioane de persoane, dintre care un milion de evrei, intre 1940 si inceputul lui 1945.
Circa 70 de tineri germani au efectuat ultima etapa a voiajului intre Görlitz (estul Germaniei) si Oswiecim. Sosirea trenului a fost programata astfel incat sa coincida cu cea de-a 63-a aniversare a incheierii razboiului in Europa, pe 8 mai 1945.
Expozitia s-a concentrat pe soarta copiilor si a adolescentilor evrei deportati intre octombrie 1940 si decembrie 1944, retrasand biografii exemplare ale catorva dintre ei. Initiativa a urmarit, de asemenea, incitarea vizitatorilor la a merge in cautarea urmelor evreilor care au disparut in orasul sau in regiunea lor.
Prezent al mars, presedintele Consiliului Rromilor din Germania, Romani Rose, a amintit ca 500.000 de rromi au fost, de asemenea, ucisi de nazisti.
Nascuta la initiativa unor asociatii germane, expozitia a provocat o controversa in Germania, atunci cand compania nationala de cai ferate, Deutsche Bahn, a refuzat stationarea trenului in principala gara, complet noua, din Berlin. .

Cea mai mare arhivă a Holocaustului, deschisă publicului
Arhiva Holocaustului din localitatea germană Bad Arolsen, cea mai mare din lume, a fost deschisă pentru prima dată publicului larg. După 60 de ani, vizitatorii vor putea vedea peste 50 de milioane de dovezi, "strânse şi ordonate minuţios chiar de nazişti", privind destinele tragice a peste 17,5 milioane de victime ale regimului hitlerist.

Până acum documentele din arhiva gestionată de Serviciul Internaţional de Cercetare (ITS) au putut fi consultate doar de cercetători şi de urmaşii celor care şi-au pierdut viaţa în lagărele terorii. Măsura este menită "să păstreze trează amintirea crimelor monstruoase din perioada nazismului", a declarat directorul ITS, Reto Meister, la deschiderea oficială a arhivelor care a avut loc miercuri.
La eveniment au participat şi reprezentanţi ai comunităţilor evreieşti din Germania şi din alte ţări. Documentele, depozitate într-un fost sediu al SS din Bad Arolsen, la nord de Frankfurt, cuprind informaţii despre soarta evreilor, ţiganilor şi a altor minorităţi etnice transportaţi în lagărele de concentrare sau forţaţi să muncească. Serviciul Internaţional de Cercetare speră ca, până în 2011, toate informaţiile să fie stocate digital pentru a putea fi consultate mai uşor şi pentru a nu fi deteriorate.

Germania se implica in memoria Holocaustului
La Berlin a fost deschis secretariatul permanent al International Holocaust Task Force, organism consacrat pastrarii memoriei Holocaustului si combaterii tendintelor antisemite, relateaza Deutsche Welle.
***
In discursul inaugural tinut in cadrul Ministerului de Externe de la Berlin, seful diplomatiei germane, Frank Walter Steinmeier, a avertizat cu privire la noi forme de antisemitism in lumea contemporana. El a declarat ca „daca martorii directi nu mai sunt in viata, memoria Holocaustului nu trebuie sa dispara in negura istoriei. Memoria nu este ceva pasiv si nici nu este o chestiune exclusiv germana, ci o sarcina comuna.” El a continuat: „Pentru noi germanii, aceasta inseamna ca, tocmai prin a imparti memoria cu alte popoare, ne asumam pe de-antregul vina noastra istorica”.
Katrin Meyer, istoric de profesie si director a secretariatului permanent al International Tasc Force pentru memoria Holocaustului, se bucura ca institutia a fost infiintata in Germania. Ea a declarat: ”Am fost implicata in tratativele vizand tara in care sa functioneze acest birou. Au fost mai multe tari care au manifestat interes pentru noi si sunt foarte bucuroasa ca am ajuns in Germania, ca Germania este tara-gazda a acestei importante organizatii internationale”.
International Task Force pentru memoria Holocaustului, fondata cu opt ani in urma, denumita ITF din cauza numelui sau atat de complicat, nu a dispus pana acum de un secretariat permanent. Pe viitor, Kathrin Meyer va veghea din Berlin la cultivarea memoriei Holocaustului: „Cred ca principala noastra sarcina consta in faptul ca, intr-un viitor relativ apropiat, martorii directi ai evenimentelor nu ne vor mai sta la dispozitie. Cum vom reusi pastrarea, pentru generatiile viitoare, a memoriei Holocaustului, fara contextul direct si fara directa participare la istoria supravietuitorilor, dar si a salvatorilor?”
Aceeasi chestiune l-a preocupat si pe seful diplomatiei germane. Steinmeier a avertizat de asemenea cu privire la un reviriment al antisemitismului in Germania: „Sintem din ce in ce mai ingrijorati de antisemitismul plin de resentimente al unor germani auto-intitulati cumsecade, invesmintat in mantia superioritatii morale. Acesti oameni folosesc citeodata clisee antisemite cind critica politica israeliana sau fenomene ale globalizarii”.
Activitatea International Task Force pentru memoria Holocaustului este consacrata si combaterii tendintelor antisemite. Organizatia, din care fac parte 25 de state si organizatii non-guvernamentale, sprijina proiecte consacrate Holocaustului. Aceste proiecte pot fi o carte, o expozitie, un film – scopul este acela de a initia un proiect al societatii civile fara implicarea statului.
Din partea noului sau secretariat permanent de la Berlin organizatia asteapta sa devina mai vizibila si mai prezenta, dar si o inmultire a cererilor de finantare pentru proiecte menite sa tina treaza memoria Holocaustului.
Initiata de primul minsitru al Suediei, Göran Persson, in 1998, International Task Force este formata din reprezentanti guvernamentali si neguvernamentali din 25 de state din toata lumea si isi propune sa obtina sustinerea liderilor politici si sociali pentru educatia, cercetarea si pastrarea memoriei asupra Holocaustului.
Organizatia este deschisa tuturor tarilor care adera la Declaratia Forumului International asupra Holocaustului adoptata la Stockholm.
Presedintele de onoare al Task Force este fostul director al Institutului Yad Vashem din Ierusaleim, profesorul Yehuda Bauer.
Task Force incurajeaza si sustine orice forma de pastrare a memoriei asupra Holocaustului, implementind Proiecte de Legatura care dezvolta cooperarea pe termen lung intre acest organism si statele membre. Primul astfel Proiect de Legatura a fost initiat in 1999 cu Cehia care a constat intr-un program national de pregatire a profesorilor desfasurat la Memorialul Terezin. In cadrul acestui program s-a desfasurat si o componenta de cooperare cu organizatii culturale ale rromilor.
In cadrul International Task Force pentru memoria Holocaustului, Romania este reprezentata de centru pentru Studii Ebraice “Goldstein Goren” din cadrul Universitatii Bucuresti, si de Universitatile Babes-Bolyai din Cluj-Napoca si “Al.I.Cuza” din Iasi.
Inaugurarea secretariatului din Berlin al International Task Force s-a petrecut cu putin timp inainte de vizita oficiala a cancelarului german, Angela Merkel, in Israel. Merkel a avut parte de o primire deosebit de calduroasa in Israel, unde a inceput duminica 16 martie o vizita oficiala de trei zile in cadrul festivitatilor ocazionate de implinirea a 60 de ani de la crearea statului evreu, la 14 mai 1948.

Oscarul pentru cel mai bun film strain: Falsificatorii

Lukas Marcel VOSICKY

Succese internationale, tristete financiara
Industria cinematografica austriaca se finanteaza in mare masura din subventii de stat. Aproximativ o treime din bugetul de stat destinat culturii este folosit pentru productii cinematografice. insa sumele destinate subventionarii cinematografiei stagneaza de ani de zile. Pentru a face o comparatie: intreaga productie anuala din industria de film din Austria costa cit un singur film, chiar daca cel mai scump, produs in Statele Unite in ultimii ani, mai precis circa 150 de milioane de euro.

De asemenea, filmele austriece abia daca reusesc sa-si acopere costurile de productie prin difuzarea pe piata interna. „Am avea nevoie de mai multe filme de gen de valoare“, declara directorul Institutului Austriac de Film, Roland Teichmann. Dimpotriva, saptaminalul vienez Furche diagnostica anul trecut, la incheierea festivalului „Diagonale“ din Graz, o comercializare a filmului austriac: in cifre, filmul in trei zile esti mort (prima pelicula horror austriaca) a atras in decurs de un an 84.000 de spectatori, in timp ce ultimul film al Barbarei Albert, Capcane, a avut o audienta de numai 21.000 de persoane, cu toata popularitatea regizoarei.
in pofida acestei situatii financiare nesatisfacatoare, nu lipsesc succesele internationale, dupa cum au demonstrat filmele lui Michael Haneke si, de curind, pelicula lui Stefan Ruzowitzky, Falsificatorii, care a fost primul film austriac distins cu premiul Oscar in categoria „Cel mai bun film strain“. Dintre productiile cinematografice austriece, indeosebi cele cu tematica grava, filmele asa-zis „dificile“, toate produse in regim de low-budget, au reusit pe piata internationala. De aceea, New York Times caracteriza „minuscula tara“ Austria drept „Capitala mondiala a cinematografului sentimentelor neplacute“ – o ipoteza care se confirma daca ne gindim la filmul Hundstage al lui Ulrich Seidl sau la Pianista lui Haneke.

Oscar pentru cel mai bun film strain[b]
Ultima decernare a Premiilor Oscar i-a adus regizorului vienez Stefan Ruzowitzky Premiul pentru cel mai bun film strain pentru Falsificatorii, a carui actiune se petrece intr-un lagar de concentrare. Deja ultima editie a festivalului, cind Florian Henckel von Donnersmarck a primit Oscarul in aceeasi categorie, a fost un prilej de sarbatoare in Austria, dat fiind faptul ca regizorul german are si cetatenie austriaca. De altfel, si Falsificatorii reprezinta o coproductie germano-austriaca.
in cuvintul sau de multumire rostit la festivitatea de decernare, Ruzowitzky i-a amintit pe emigrantii austrieci care au contribuit la succesul industriei cinematografice din Los Angeles: „Au existat citiva mari regizori austrieci care au lucrat aici, sa ne gindim numai la Billy Wilder, Fred Zinnemann, Otto Preminger. Cei mai multi dintre ei au trebuit sa-si paraseasca tara din cauza nazistilor, si in acest sens merita salutata coincidenta care face ca primul film austriac care cistiga un Oscar sa se refere la crimele naziste“.
Falsificatorii are la baza un caz autentic, povestea lui Salomon Sorowitsch (conform criticilor, grandios interpretat de Karl Markovics), al unui falsificator profesionist de bani care – internat in lagarul de concentrare de la Sachsenhausen – a fost constrins, impreuna cu alti detinuti evrei, sa falsifice in stil mare valuta straina. Suspansul actiunii creste atunci cind devine clar ca nici macar grupul privilegiat al falsificatorilor nu poate sa-i scape „destinului“ si urmeaza sa fie lichidat.

Falsificatorul Sally Sorowitsch (pe numele sau adevarat Smolianoff) a decedat in anii saizeci in Argentina. Povestea vietii lui ne-a fost transmisa de Adolf Burger, antinazist de stinga care a fost si el detinut in aceeasi perioada la Sachsenhausen, dar care a sabotat „Operatiunea Bernhard“, cum fusese denumit proiectul de falsificare a banilor. Burger traieste si astazi, in virsta de 90 de ani, la Praga. insemnarile sale autobiografice despre perioada detentiei in lagar au facut subiectul cartii sale Atelierul diavolului, aparuta in germana in anul 2005.
Filmul Falsificatorii a fost caracterizat drept o „comedie despre Holocaust“. Pornind de aici, revista Furche din Viena a lansat o dezbatere pe tema: avem dreptul sa facem din Shoah subiect de comedie? intrebarea a primit raspunsuri afirmative, intrucit ceea ce conteaza este „sa fie transmisa mai departe amintirea acelor vremuri ingrozitoare“ si, cum interpretarea actoriceasca are si o latura comica, aceasta „are voie sa transpara ocazional, cu conditia sa nu intineze memoria victimelor“. De asemenea, Wiener Zeitung scria ca „datorita aspectului sau moral, filmul merita vizionat“. in Observator cultural din 28 februarie, Anca Gradinariu califica decernarea Premiului Oscar filmului Falsificatorii drept „o alegere dubioasa“; ramine sa se pronunte si spectatorii.

Viena

http://www.observatorcultural.ro/infoframe.phtml?xid=19549&xrubrica=ARTE&return=arhiva&xnrrevista=414

Numar record ale atacurilor neonaziste in Germania in 2007
Un numar record de circa 600 de atacuri comise de extremistii de dreapta s-a inregistrat anul trecut in Germania, in special in estul tarii, a dezvaluit un cunoscut militant antirasism, citat de publicatia Der Spiegel in editia electronica din 11 martie.
Uwe-Karsten Heye, fost purtator de cuvint al Guvernului de la Berlin, in prezent presedinte al organizatiei Gesicht Zeigen! (Aratati-va fetele!) a declarat ca anul trecut circa 600 de persoane au fost atacate de neonazisti.
Heye a avertizat in privinta ascensiunii extremismului de dreapta, in special in estul Germaniei. Potrivit lui Heye, in 2007 au avut loc 11 atacuri care au vizat firme detinute de imigranti in orasul Brandenburg din estul Germaniei. "In spatele acestor atacuri se afla o strategie adoptata de neonazisti cu scopul de distruge viata si de a determina plecarea imigrantilor", a declarat acesta.
Circa 130 de azilanti, imigranti si persoane fara adapost au fost ucise de extremistii de dreapta de la caderea Zidului Berlinului, a dezvaluit Heye. El a criticat Guvernul german pentru reducerea asistentei financiare acordate victimelor violentelor neonaziste in perioada 1992-2002.
Heye a calificat drept inexplicabila decizia autoritatilor landului Mecklenburg-Pomerania de Vest de a reduce numarul psihologilor care acorda asistenta victimelor neonazistilor de la sase la trei.
Gesicht Zeigen!, o organizatie care combate xenofobia, a generat critici virulente in presa germana inaintea Campionatului Mondial de Fotbal din 2006 cind a sugerat ca strainii ar trebui sa evite anumite regiuni din Germania.

Trecutul nazist al Operei din Viena
Opera din Viena a organizat o expozitie-eveniment, cu prilejul aniversarii a 70 de ani de la anexarea in 1938 a Austriei de catre Germania nazista (Anschluss). Prin aceasta initiativa, se doreste sa se "faca lumina" asupra istoriei prestigioasei opere, relateaza agentiile de presa.
Expozitia "Opera din Viena si Anschluss-ul - victime, vinovati si spectatori" a debutat luni, 10 martie, in incinta Operei din Viena, explorind trecutul acesteia, la finele celui de-al doilea razboi mondial.
Aceasta expozitie a fost posibila datorita descoperirii, intr-o camera neocupata de la etajul sapte al cladirii, de catre dramaturgul Alexander Lang, a unor scrisori ale conducerii Operei, datind din perioada 1938-1945. Din aceste scrisori reiese zelul cu care Opera a aplicat directivele naziste impotriva evreilor, inca din primele zile de dupa anexarea Austriei.
Astfel, artisti si alti angajati ai institutiei au fost concediati sau au fost nevoiti sa se refugieze la doar citeva saptamini dupa anexare. "Au fost intocmite liste negre inca din luna martie, iar in aprilie, la Opera nu se mai gasea niciun evreu", subliniaza istoricul Oliver Rathkolb, intr-un interviu acordat cotidianului Salzburger Nachrichten.
"Au fost luate masuri chiar inainte ca directivele naziste sa fi intrat in vigoare. Directorul Operei, Erwin Kerber, le-a executat ca un birocrat, mecanic", continua Oliver Rathkolb, consilier stiintific al expozitiei.
Desi numara foarte multi muzicieni atasati cauzei naziste, orchestra a fost, totusi, o legatura de rezistenta pragmatica la incercarea de a elimina toti evreii din cadrul sau. Dirijorul german Wilhelm Furtwängler a incercat sa impiedice excluderea muzicienilor casatoriti cu evreice pentru a pastra nivelul uneia din cele mai prestigioase orchestre din lume.
Propunind doar opere autorizate – chiar si "Flautul fermecat" de Wolfgang Amadeus Mozart a riscat sa nu mai fie cintat – unui public ce numara din ce in ce mai multi soldati raniti, pe masura ce conflictul lua amploare, Opera a fost redusa la tacere in 12 martie 1945 de un bombardament american, care, de fapt, viza o rafinarie aflata la citiva kilometri departare.
Pacea nu a mai fost sinonima cu o revenire la normal: "Orchestra nu a avut initiativa de a reintegra" muzicienii care fugisera, a subliniat Oliver Rathkolb. La redeschiderea Operei, in 1955, fostul ei dirijor, celebrul Bruno Walter, de origine evreieasca, se afla in sala, dar acesta n-a mai dirijat niciodata orechestra institutiei vieneze.
Iar conducerea Operei a inchis, pentru citeva decenii, urmele trecutului sau nedemn in aceasta camera de la etajul sapte, pe care vizitatorii expozitiei o pot descoperi pina pe 30 iunie.
“Opera este una dintre institutiile noastre gata sa se confrunte cu propriul trecut, oricit de dureros ar fi acesta”, a spus cancelarul Austriei, Alfred Gusenbauer, la ceremonia de deschidere a expozitiei adaugind ca “din nefericire, aceasta constituie o exceptie in Austria”.
Dupa cel de-al doilea razboi mondial, austriecii au pozat in victime ale nazismului, o recunoastere a complicitatii cu cel de-al treilea Reich survenind abia in anii ’80, cind presedintelui de atunci Kurt Waldlheilm i s-a descoperit apartenenta in tinerete la trupele naziste.
La inceputul razboiului, locuiau in Austria cca 200.000 de evrei. Astazi mai traiesc aproape 10.000.
Directorul actual al Operei, Ioan Holender, de origine evreu roman, a spus la deschiderea evenimentului: “Facem asta astazi… pentru a ne reaminti propria istorie, pentru a aduce omagiul noistru victimelor”.

femei care au rezistat impotriva nazismului
http://romania.indymedia.org/ro/2008/02/2447.shtml
ALLTAG"(„viata de zi cu zi")- un proiect amintire/avertisment de Reni Hofmüller, dedicat memoriei femeilor care au rezistat impotriva nazismului in provincia Styria.
Bazandu-se pe publicatia „Cei din intuneric sunt vazuti in sfarsit. Femei in Rezistenta. Persecutia femeilor in Styria(Austria)", opt artiste si teoreticiene comemoreaza femeile de pe listele din aceasta carte in „Enciclopedia femeilor victime ale nazismului in Styria".
De zilele de nastere ale acestor femei se vor realiza, in mod independent, actiuni artistice, iar materialul rezultat va fi strans intr-o platforma online http://alltag.mur.at/, care va fi lansata in 12 martie 2008.

Astazi ar fi ziua de nastere a Isabellei Frohberg.

Isabella Frohberg, 15.02.1891 Targoviste (Romania)-16.05.1943 Munchen, evreica de origine romana, casatorita cu un cetatean din Graz, casnica. In mai 1942 a fost denuntata pentru exprimari critice la adresa lui Hitler. A fost condamnata la 2 ani de inchisoare in Graz, in decembrie 1942, de catre Curtea Speciala din Graz. Isabella Frohberg a murit in 16 mai 1943, inchisa in Munchen-Stadelheim.

In Germania a apărut un dicţionar despre termenii nazişti care trebuie evitaţi

Ca şi cum germana nu ar fi fost suficient de dificilă, o altă capcană lingvistică ii ameninţă pe vorbitorii - nativi sau nu - ai acestei limbi. Menţionaţi că aţi găsit "soluţia finală" ("Endlösung") la o problemă sau că aţi făcut o "selecţie" ("Selektion" ) intre un număr de alternative şi veţi vedea cum lumea vă va privi dezaprobator. Motivul este simplu: aceste cuvinte au devenit termeni tabu după ce au fost folosite de nazişti. Pentru urechile germanilor moderni, "Endlösung" va fi intotdeauna asociat cu "soluţia lui Hitler la problema evreiască", in timp ce "Selektion" va aminti de practica de selecţie din lagăre a celor ce urmau să fie
executaţi. Pentru a evita situaţiile stânjenitoare, un nou dicţionar de termeni ai Celui De-Al Treilea Reich ne călăuzeşte acum pe acest tărâm minat, notează publicaţia germană Der Spiegel.
Potrivit revistei germane, noul dicţionar - "Wörterbuch der "Vergangenheitsbewältigung" ("Dicţionar de impăcare cu trecutul") ne arată ce rol au jucat astfel de termeni in psihicul colectiv german, examinând aproximativ 1.000 de termeni şi fraze - de la "Anschluss," (termen folosit pentru a se referi la "anexarea" din 1938 a Austriei) la "Wehrmacht," (numele forţelor armate din perioada nazistă).
In dicţionar, profesorii de studii germane Georg Stötzel şi Thorsten Eitz explică cum au dispărut aceste cuvinte din limba germană după sfârşitul războiului. "Există foarte puţini termeni asociaţi cu perioada nazistă care au continuat să fie folosiţi cu acelaşi inţeles,
după 1945", explică Stötzel intr-un interviu acordat revistei Spiegel.
Pentru unii, puterea unor asemenea cuvinte este atât de mare incât le face de nerostit. Acest lucru este valabil in special pentru victimele naziştilor. "Supravieţuitorii nu pot suporta să audă termenul "Lager (lagăr)", susţine profesorul. Un alt motiv pentru a evita folosirea acestor termeni priveşte suspiciunea că cel care ii foloseşte ar putea avea simpatii naziste. Uneori, folosirea a unui astfel de termen tabu este suficientă pentru ca autorul să ajungă pe prima pagină a cotidienelor germane. Unul din aceste cazuri este cel al arhiepiscopului romano-catolic de Koln, Joachim Meisner, care a fost puternic criticat după ce a folosit termenul "entartete" ("degenerat") intr-un discurs despre artă. Cuvântul este considerat un tabu, in special in contextul respectiv, deoarece a fost folosit de nazişti pentru a condamna arta modernă. Arhepiscopul a recidivat atunci când a făcut o comparaţie intre pilula
"de după" şi gazul otrăvitor, Zyklon B, folosit de nazişti in camerele de gazare de la Auschwitz.
Autorii dicţionarului atrag atenţia că reprezentanţii bisericii şi cei ai grupurilor pacifiste şi pentru respectarea drepturilor animalelor se numără printre cei care au folosit cel mai adesea comparaţii controversate care se refereau la perioada nazistă. Spre exemplu, unii militanţi catolici au folosit termenul de "babycaust" pentru a condamna avorturile, prin analogie cu "Holocaust", in timp ce un grup de activişti pentru drepturile animalelor a incercat să atragă atenţia printr-o campanie intitulată "Holocaust in farfuria ta". Un fapt interesant este că exact acele grupuri despre care se presupune că ii admiră cel mai mult pe nazişti sunt cele mai grijulii in a evita cuvintele tabu. Astfel, partide de extremă-dreapta ca Partidul Naţional Democrat din Germania (NPD) flirtează cu ideologia nazistă, evitând insă termenii folosiţi de nazişti. "Poţi recunoaşte aluzia, dar nu ii poţi acuza că folosesc terminologie nazistă", explică Stötzel. Spre exemplu, politicienilor de extremă-dreapta germani le place să se refere la fosta Germanie de Est sub vechea denumire de "Mitteldeutschland" ("Germania Centrală"), implicaţia fiind că actuala Polonie cuprinde acum un teritoriu care in trecut le-a aparţinut germanilor. Există insă termeni in cazul cărora conotaţiile naziste par să se fi pierdut cu timpul. Este cazul lui "Mädel," un cuvânt in dialect pentru "fată", folosit de nazişti. Conotaţiile sale naziste s-au pierdut pentru tinerii germani, care folosesc cuvântul - adesea cu o tentă ironică - fără a-i ataşa un substrat. "Tinerii nu ştiu că el fost folosit de naziştii", atrage atenţia Stötzel.
"Wörterbuch der "Vergangenheitsbewältigung" a fost publicat de Georg Olms Verlag, la preţul de 29,80 de euro. (DER SPIEGEL)

Patru ani inchisoare pentru negarea Holocaustului
Un tribunal din capitala Austriei l-a condamnat luni 14 ianuarie pe fostul deputat de extrema dreapta Wolfgang Frohlich (56 ani) la patru ani inchisoare stricta pentru ca a negat exterminarea evreilor in timpul Celui de-al Doilea Razboi Mondial, informeaza APA si AFP.
Intr-un mesaj difuzat in mai multe sute de exemplare, adresat in special deputatilor, Frohlich a negat Holocaustul si a cerut abolirea legii austriece care sanctioneaza negationismul.
In acelasi timp, el a adresat un mesaj papei Benedict al XVI-lea si Conferintei episcopale a Austriei, denuntand “minciuna satanica a genocidului”.
In fata instantei, Frohlich a persistat in aceasta opinie si s-a declarat “absolut nevinovat”.
Acuzatul, fost consilier municipal al Vienei din partea partidului de extrema dreapta FPO, inainte de a fi exclus din aceasta formatiune in 1994 pentru derapajele sale, mai executase 23 de luni inchisoare in urma a doua condamnari pentru fapte similare din 2003.
Noua sa condamnare – impotriva careia avocatul lui Frohlich a anuntat ca va face apel – este insotita de adaugarea a 29 de luni suspendate din condamnari precedente - ceea ce ii ridica pedeapsa la sase ani si cinci luni de inchisoare ferma.
Austria, tara anexata Celui de-al Treilea Reich intre anii 1938-1945, dispune de una dintre cele mai stricte legislatii din lume impotriva revizionismului, negationismului si oricarei activitati neo-naziste.
Printre cei care i-au suportat rigorile a fost si istoricul britanic David Irving, condamnat la 13 ani inchisoare in Austria dupa ce negase existenta Holocaustului.

Expozitie despre Holocaust, contestata de caile ferate germane
O expozitie germana care are ca tema trenurile in care mii de copii evrei au fost transportati spre camerele de gazare, contestata multa vreme de compania Deutsche Bahn, a fost inaugurata, miercuri 23 ianuarie, la Berlin, informeaza AFP.
Expozitia, "11.000 Jewish children - with the Reichsbahn to death" ("11.000 de copii evrei - cu trenurile naziste spre moarte"), a fost conceputa de vinatorul de nazisti Beate Klarsfeld si este rodul colaborarii intre Deutsche Bahn, Muzeul tehnic din Berlin, Centrum Judaicum din Berlin si Asociatia fiilor si fiicelor deportatilor evrei din Franta.
Expozitia, care cuprinde carti de identitate si alte obiecte care au apartinut copiilor victime ale Holocaustului, imita o expozitie organizata in Franta de sotii Klarsfeld. Expozitia, care urmeaza sa fie itinerata, timp de un an, in aproximativ zece gari germane, va ramine pina pe 11 februarie la Berlin, in statia Potsdamer Platz.
Ideea acestei expozitii a fost initial respinsa de Hartmut Mehdorn, seful companiei germane de cai ferate (Deutsche Bahn), care a invocat "motive tehnice, financiare si de organizare", in ciuda insistentelor guvernului german.
Mehdorn a declarat ca ar fi fericit sa vada expozitia intr-un muzeu si nu in garile companiei sale: "Subiectul este mult prea serios pentru ca oamenii sa viziteze expozitia in timp ce mesteca un sandvis si se grabesc sa prinda trenul".
Guvernul german l-a insarcinat pe Jan Phillip Reemtsma, un mostenitor bogat al unei companii de tutun, sa se ocupe de etalarea obiectelor expozitiei. Reemtsma a atras ovatii, dar si critici la mijlocul anilor '90, dupa ce a organizat expozitii asupra rolului armatei germane in timpul Holocaustului.
Polemica persista in ceea ce priveste Deutsche Bahn: mai multi jurnalisti si militanti evrei au remarcat, miercuri, ca expozitia ar fi fost inaugurata intr-o gara secundara a Berlinului, intr-un colt slab semnalizat.

Breviar holocaustic
UN TRIBUNAL din capitala Austriei l-a condamnat săptămîna trecută pe fostul deputat Wolfgang Froehlich, în vîrstă de 56 de ani, la patru ani de închisoare pentru că a negat exterminarea evreilor în timpul celui de-al doilea Razboi Mondial, informează Ziua. Într-un mesaj difuzat în cîteva sute de exemplare şi adresat în special parlamentarilor, fostul deputat din partea Partidului Libertăţii (FPO) ceruse abolirea legii care sancţionează negaţionismul.
Austria, ţară anexată celui de-al Treilea Reich între anii 1938-1945, dispune de una dintre cele mai stricte legislaţii din lume împotriva revizionismului, negaţionismului şi oricărei activităţi neo-naziste. Oricine “neagă, minimizează, aprobă sau încearcă să scuze genocidul naţional-socialist ori alte crime împotriva umanităţii comise de naţional-socialişti” riscă pînă la 10 ani de închisoare. Printre cei care i-au suportat rigorile s-a numărat şi istoricul britanic David Irving care în 2006 a fost condamnat şi a petrecut 13 luni într-o închisoare din Austria pentru afirmaţiile făcute în privinţa holocaustului.
Condamnarea lui Froehlich vine la doar cîteva zile după ce avocata germană Sylvia Stolz, care numise presupusa exterminare a evreilor de către regimul naţional-socialist “cea mai mare minciună din istoria mondială”, a fost condamnată de un tribunal din Munchen la trei ani şi jumătate de închisoare şi la o lună după ce instanţa supremă austriacă l-a condamnat pe politicianul şi scriitorul Gerd Honsik la un an şi jumătate pentru aceeaşi vină de a fi negat holocaustul într-o lucrare publicată cu 15 ani în urmă.

CAMERA superioară a Parlamentului german a adoptat în luna decembrie a anului trecut o rezoluţie prin care proclama necesitatea construirii unui monument în amintirea “milioanelor de Roma si Sinti (denumirea corecta politic pentru tigani in Germania - n.AM) care au pierit în timpul Holocaustului”. Guvernul german şi liderii comunităţilor “Roma şi Sinti” au convenit în luna mai 2006 să construiască un monument comemorativ la Berlin, în formă de fîntînă, însă unele neînţelegeri cu privire la textul inscripţiei şi la concepţia artistică a monumentului au blocat pînă acum proiectul.
ŞI SOARTA viitorului monument din Bucureşti închinat holocaustului pare incertă, construcţia acestuia fiind blocată de Consiliul General al Municipiului Bucureşti pentru că nu are avizul comisiei tehnice de urbanism a primăriei, informează Hotnews. Monumentul, care va fi realizat de sculptorul Peter Jacobi, cîştigătorul unui concurs de creaţie plastică finalizat în august 2006, va fi amplasat în scuarul dintre străzile Lipscani, Ion Brezoianu, Mihai Vodă şi ing. Anghel Saligny, situat în apropierea actualelor sedii ale Ministerului Internelor şi primăriei capitalei. Piatra de temelie a monumentului a fost amplasată de preşedintele Băsescu în octombrie 2006. Spaţiul este însă şi o zonă de interes pentru primărie, care vrea să construiască acolo o parcare subterană.
RĂMÎNEM în aceeaşi sferă arhitectural-urbanistică, pentru a semnala o ştire recentă: monumentul holocaustului din Berlin a început să fie afectat de fisuri serioase, la numai trei ani de la inaugurare. Acestea şi-au făcut apariţia pe aproape 1400 dintre cele 2711 blocuri de beton care alcătuiesc monumentul amplasat în cartierul Mitte din centrul Berlinului, arată Reuters. “Şaizeci la sută dintre crăpături sînt defecte minore şi nu sînt chiar vizibile, dar restul de 40 la sută sînt mai mari de 0.2 mm şi asta e îngrijorător”, a declarat Joachim Schulz, inginerul care a realizat un studiu asupra structurii monumentului pentru revista germană Cicero, la sfîrşitul anului trecut. Monumentul, inaugurat în mai 2005, a costat nu mai puţin de 27 milioane euro şi a stîrnit ample controverse legate de design şi de construcţie. Mai ciudat este că fisurile din structura monumentului ar fi cauzate de… lumina soarelui, după cum declară pentru Reuters directorul memorialului holocaustului, Uwe Neumaerker.

Doar 6% dintre germani mai au origini germanice
Numai sase procente dintre germani sint de origine germanica pe linie paterna, arata rezultatele unor analize genetice publicate luni 26 noiembrie de cotidianul berlinez Berliner Morgenpost, citat de Rompres.
Studiul, realizat de compania elvetiana Igenea, mai arata ca in vreme ce aproape o treime dintre germani (30%) se trag din est-europeni, unul din zece germani are origini evreiesti. Geneticienii au mai ajuns si la concluzia ca femeile sint „mai germane” decit barbatii, aproape jumatate dintre ele pastrindu-si originile germanice – rezultat explicat de cercetatori prin faptul ca stramosii de sex masculin au trait mai putin, din cauza razboaielor secolelor trecute.
Astfel de analize genetice arata cit de lipsit de sens este rasismul, potrivit cercetatoarei Imma Pazos, de vreme ce totul duce la concluzia ca fiecare fiinta umana are nenumarate origini si ca fiecare este „un amestec”, dupa cum a declarat ea.
Igenea, compania care a realizat aceste teste, comparind un numar de 19.457 de analize genetice, realizeaza pe internet teste genealogice care costa, in functie de caz, cel putin 120 de euro

Doneaza cinci milioane Muzeului de Istorie a Evreilor Polonezi
Germania va dona 5 milioane de euro pentru construirea Muzeului de Istorie a Evreilor Polonezi. Ambasadorul Germaniei, Michael H. Gerdts, a semnat la Varşovia o înţelegere cu Marian Turski, reprezentantul Asociaţiei Institutul Evreiesc de Istorie. Donaţia, provenitã din fondurile Ministerului German de Externe, va fi destinatã pregãtirii pãrţii tehnice a principalei expoziţii a Muzeului precum şi realizãrii ei în clãdirea nou construitã.
Muzeul de Istorie a Evreilor Polonezi va fi înfiinţat la Varşovia, vizavi de monumentul Eroilor Ghetoului din Varşovia. Potrivit planurilor, va avea 4.000 de metri pãtraţi. La nivelul superior sunt prevãzute o salã de cinematograf şi sãli de conferinţe, încãperi destinate unui centru educaţional şi expoziţiilor temporare. Expoziţia permanentã va ocupa nivelul inferior, din subteran. Ideea creãrii unui Muzeu de Istorie a Evreilor Polonezi a apãrut în urmã cu 10 ani iar muzeul a fost înfiinţat formal în 2005. Principalele lucrãri de construcţie vor avea loc în anii 2008-2009. Expoziţia permanentã va fi inauguratã în 2010. În august 1994, preşedintele Germaniei din acea vreme, Roman Herzog, a susţinut ideea construirii Muzeului şi a promis ajutor. În aprilie 1996, sub patronajul sãu a fost înfiinţat Comitetul German de Sprijinire a Construirii Muzeului de Istorie a Evreilor Polonezi. Proiectul a fost susţinut de atunci de toţi preşedinţii şi toate guvernele Germaniei

Germania contribuie cu milioane de euro din banii publici la ridicarea unui muzeu evreiesc in Varsovia


Acest proiect gigant nu este finantat doar din banii contribuabililor germani, ci si din banii publici din Polonia. Atat guvernul polonez cat autoritatile locale din Varsovia contribuie cu sume substantiale la ridicarea muzeului evreiesc. Bani mai provin si de la Uniunea Europeana, diverse fundatii din Germania si cativa donatori privati.
Inainte de cel de al doilea razboi mondial, in 1939, in Polonia traiau in jur de 3,3 milioane de evrei, 400.000 dintre acestia locuind in Varsovia. Evreii reprezentau atunci 10 la suta din populatia tarii si o treime din locuitorii capitalei. Din cauza razboiului si a emigrarii in Israel si Statele Unite ale Americii, se estimeaza ca in Polonia zilelor noastre mai traiesc intre 5.000 si 15.000 de evrei, dintr-un total de 38 de milioane de locuitori.

Israelul cere din nou bani Germaniei Ministrul israelian al problemelor pensionarilor, Rafael Eitan, incearca sa renegocieze acordul dintre statul evreu si RF Germania din 1952 care reglementeaza plata reparatiilor morale pentru supravietuitorii genocidului nazist impotriva evreilor din timpul celui de-Al Doilea Razboi Mondial. Eitan va ridica aceasta problema in cursul vizitei ministrului german de Finante, Peer Steinbrueck, in Israel, care va avea loc peste circa doua saptamani. Ministrul israelian sustine ca acordul ar trebui renegociat pe motiv ca nu se refera si la retrocedarea proprietatilor evreiesti confiscate de nazisti si pentru ca nu permite supravietuitorilor genocidului sa se indrepte impotriva statului german in justitie, toate aceste probleme fiind reglementate la nivel de stat. Oficialul israelian sutine ca intre 1954 si 2004 statul evreu ar fi cheltuit pentru supravietuitorii genocidului nazist circa 3,5 miliarde de dolari, de patru ori mai mult decat suma platita de Germania. Un alt argument invocat de Eitan este emigrarea a 175.000 de victime ale persecutiilor naziste din URSS in Israel, care nu au putut fi anticipate in 1952 si care au grevat asupra bugetului statului evreu

Noaptea de cristal Evreii si nazistii s-au batut la Praga si Madrid
http://www.gardianul.ro/2007/11/12/externe-c3/_noaptea_de_cristal_evreii_si_nazistii_s_au_batut_la_praga_si_madrid-s104424.html

Praga a fost in acest weekend scena unor confruntari violente intre un grup antifascist si neonazisti. Trei oameni au fost raniti in ciocniri. Primul grup din care faceau parte 2.000 de oameni, printre care tineri evrei si anarhisti, s-a pozitionat la intrarea in zona istorica a cartierului evreiesc din capitala ceha. De partea cealalta, s-au adunat circa 400 de cehi si germani neonazisti.

Incidentele au avut loc in ziua in care comunitatea evreiasca a comemorat 69 de ani de la „Noaptea de Cristal“, considerata punctul maxim al actiunilor impotriva evreilor ordonate de liderii nazisti ai Germaniei. Fortele de ordine au reusit sa îndeparteze o parte dintre manifestanti, însa unii dintre acestia au profitat de situatie pentru a provoca o confruntare violenta.

Potrivit sursei citate, ciocnirile ar fi fost provocate de anarhisti, care erau mult mai numerosi decât neonazistii. Peste 400 de extremisti au fost arestati. Cel putin doua autobuze cu extremisti de dreapta se îndreptau spre Praga dinspre frontiera cu Germania, pentru a participa la demonstratia neautorizata din cartierul evreiesc. Politia nu a r






eusit sa-intoarca din drum.

Evreu de ocazie
„Am venit pentru ca nu-mi plac nebunii acestia cu capetele rase. Nu sunt nici evreica, nici anarhista, nici mai stiu eu ce, sunt o fata normala si vreau sa traiesc într-o tara normala“, a explicat Vera, în vârsta de 17 ani, care avea steaua lui David prinsa de haina. „Manifestatia extremei-drepte era inacceptabila, trebuie sa cultivam memoria nationala pentru a evita ca trecutul sa se repete“, a comentat, la randul sau, primarul capitaliei cehe.

Un mort la Madrid
Incidente similare au avut loc ieri la Madrid. Un tânar a fost ucis si cel putin opt peroane au fost ranite. La originea acestui incident ar fi o manifestatie convocata la prânz de tineri militanti ai partidului de extrema-dreapta Democratia Nationala.

Ciocnirile între antifascisti si neonazisti au început în statia de metrou din Legazpi si au continuat si în afara statiei. Fortele de interventie au încercat sa-l reanimeze pe tânar timp de o jumatate de ora, însa „fara niciun rezultat“, a declarat purtatorul de cuvânt al serviciului de urgenta din Madrid, Javier Ayuso. „A fost înjunghiat în inima“, a explicat el, precizând ca cel putin opt persoane, printre care si un politist, au fost ranite în cursul acestor incidente. „Unul dintre raniti este în stare grava si a fost transportat la spital“, a adaugat acesta.

Cimitirul evreiesc, Holocaustul tacerii


Intr-un coltisor linistit al Berlinului, se intinde cel mai mare cimitir evreiesc din Europa ce sta marturie existentei Holocaustului.

Autoritatile din Berlin si liderii evreilor si-au unit fortele pentru a castiga teren pentru Cimitirul Weissensee pe lista Patrimoniului Mondial UNESCO, desi sunt constienti ca o astfel de decizie nu va putea fi luata pana in 2016...

Desi este un drum lung si anevoios, veteranii spun ca este singura sansa si ultima speranta de a salva acest sit.
Cimitirul, deschis in 1880, gazduieste peste 115.600 de morminte, printre care si cel al Reginei si al lui Fritz Weiss cei care au incercat sa instaureze pacea in timpul regimului nazist motiv pentru care au fost omorati in 1943 alaturi de cei trei copiii.
Arhitectura pietrelor de mormant si al mausoleului imbina elemente care apartin atat stilului Renascentist, cat si stilului Art Nouveau. In 1920 existau chiar planuri de extindere a cimitirului.
Pentru ca evreii au o traditie puternic impamantenita in ce priveste ingrijirea mormintelor - ei cred in eternitate, au avut practic nevoie de o certitudine a conservarii si pastrarii intacte a locurilor de veci.
Cu timpul, insa, comunitatea evreilor a fost distrusa putin cate putin si, in final, anihilata. Astazi, tinerele generatii (care au supravietuit) au emigrat si au ingropat trecutul...
Daca treci prin Berlin, nu ezita sa vizitezi cimitirul pentru a-ti putea contura parerea despre ce a insemnat comunitatea de evrei rascolita de Holocaust!

69 de ani de la "Noaptea de Cristal" sau "Noaptea ruşinii"
În urmă cu 69 de ani istoria avea să cunoască un moment de cotitură: "Noaptea de Cristal" sau "Noaptea ruşinii" avea să marcheze începutul Holocaustului.


Pogromul din noaptea de 9 spre 10 noiembrie avea să fie urmat de trimiterea în lagărele de concentrare naziste a peste 30 de mii de evrei.

Pretextul a fost asasinarea unui diplomat german de către un tânăr evreu în data de 7 noiembrie.

Adolf Hitler şi ministrul propagandei naziste Joseph Goebbels au cerut atunci "ridicarea împotriva evreilor şi o răzbunare sângeroasă".

La acest apel au reacţionat toţi susţinătorii regimului nazist: membri ai Gestapoului, trupelor SS şi Hitlerjungendului au asasinat 90 de evrei, au demolat şi incendiat 267 de sinagogi, au distrus 7 mii 500 de magazine şi ateliere deţinute de evrei.

Numele de Kristalnacht a venit de altfel de la zecile de vitrine ale căror geamuri au fost sparte.

A urmat un nou val de măsuri împotriva evreilor: ridicarea dreptului de a folosi mijloacele de transport în comun, eliminarea din şcolile publice şi a accesului la sistemul medical dar, mai ales, confiscarea mascată a proprietăţilor şi deportarea în lagărele de la Dachau sau Buchenwald a peste 30 de mii de evrei.

Comunitatea internaţională a protestat ferm la pogromul din Germania şi Austria dar fără efect.

Două luni mai târziu, Adolf Hitler avea să lanseze în parlamentul german ameninţarea că "dacă evreii din Europa şi din afara ei vor reuşi să arunce popoarele din nou într-un război mondial atunci rezultatul va fi nimicirea rasei evreieşti din Europa".

Şi, un an mai târziu, "profeţia" cum însuşi Hitler o numea avea să se împlinească.

În urma Holocaustului peste 6 milioane de evrei şi-au pierdut viaţa.

Dat in judecata pentru un salut


Fostul vicepresedinte al Consiliului Central al Evreilor din Germania, Michel Friedman, l-a dat in judecata pe avocatul Horst Mahler (foto), care l-ar fi salutat la inceputul unui interviu cu “Heil Hitler”.


Friedman, avocat si jurnalist, l-a intervievat pe Mahler in legatura cu opiniile sale politice comuniste din tinerete. Horst Mahler, care are la activ mai multe condamnari pentru “incitare la ura”, mai este acuzat si de “negarea holocaustului”, in timpul interviului acordat acesta afirmand ca “exterminarea sistematica a evreilor la Auschwitz este o minciuna”.


Mahler, in varsta de 71 de ani, dupa ce si-a abandonat orientarea politica din tinerete, a devenit avocatul Partidului National-Democrat German (NPD), formatiune politica nationalista si radicala. Anul trecut, pentru a-l impiedica sa participe la o conferinta din Iran pe tema holocaustului, guvernul german i-a confiscat pasaportul.

Ziua luptei împotriva nazismului, rasismului şi discriminării
Vineri 09 noiembrie 2007, 07:37

Astăzi este Ziua Internaţională de Luptă Împotriva Fascismului şi Antisemitismului. În fiecare an, pe 9 noiembrie, sunt comemorate victimele "Nopţii de cristal".

În această noapte, în anul 1938, toate vitrinele magazinelor evreieşti din Germania şi Austria au fost sparte de către bande de nazişti. Peste 30.000 de evrei au fost trimisi în taberele de concentrare, iar alţi 100 au fst omorâţi. Peste 7.000 de magazine au fost distruse şi 200 de sinagogi au fost arse.

Pogramul Nopţii de Cristal a marcat un punct de răscruce în acţiunile împotriva evreilor, pentru că a fost prima situaţie din istoria modernă în care violenţa a fost îndreptată pe scara largă şi în mod deliberat împotriva evreilor într-o ţară vest-europeană.

În fiecare an, reţeaua United organizează o campanie europeană împotriva fascismului şi antisemitismului.,... continuare

Cancelarul german respinge apelurile de interzicere a NPD-ului
Cancelarul german, Angela Merkel, a reactionat calm la apelurile recente in vederea scoaterii in afara legii a NPD-ului, cel mai mare si bine organizat partid nationalist din tara, anunta European Jewish Press.

Cinci ministri regionali ai internelor, membri ai Partidului Social-Democrat (SPD), partener in coalitia de guvernamant alaturi de crestin-democrtati, au declarat saptamana trecuta ca au alcatuit un grup de lucru care va exercita presiuni pentru interzicerea NPD-ului. SPD a acuzat NPD-ul de agresivitate in vederea incercarii de a submina ordinea constitutionala a Germaniei. La un congres din Hamburg al social-democratilor, acestia au adoptat o propunere care cere interzicerea partidului in cauza, prin acest gest aratandu-se adevarata fata antidemocratica a stangii politice germane care neaga astfel dreptul la opinie si la libera asociere.
Merkel, membra a Uniunii Crestin Democrate (CDU), a spus si ea ca NPD-ul este “in opozitie cu valorile democratice inscrise in constitutie”, dar a precizat ca “trebuie sa accentuam dezbaterea politica cu NPD-ul si cu extrema dreapta”.
NPD-ul nu are reprezentanti in parlamentul federal insa a obtinut recent succese importante in politica locala, avand reprezentanti in landurile Saxonia si Mecklenburg. In 2003, o incercare de a forta Curtea Constitutionala sa se pronunte pentru interzicerea partidului a esuat cand s-a dovedit ca o parte din martorii care au furnizat dovezi erau informatori platiti ai politiei. Angela Merkel s-a referit saptamana trecuta la acest episod, avertizand ca o noua incercare esuata de scoatele in afara legii a NPD-ului ar “transmite un semnal gresit”.

Preludiul Noptii de cristal

Din 1933, guvernul german a emis ordonante prin care ii priva pe evrei de drepturi civile si de mijloace economice de subzistenta. Parlamentul german a adoptat o lege prin care guvernul era abilitat sa ii inlature pe evrei din serviciile administratiei publice. Ulterior au fost adoptate masuri legislative suplimentare prin care se limita numarul evreilor admisi sa studieze in invatamantul superior. In 1935, Reichstagul s-a intrunit la Nürnberg si a adoptat doua legi, cunoscute sub numele de Legile de la Nürnberg. Prima, Legea cetateniei Reichului, prevedea ca numai persoanele „cu sange german” puteau detine cetatenia germana, ceea ce insemna ca evreii nu mai puteau fi cetateni ai tarii. Cea de-a doua lege, Legea pentru protectia sangelui german si a onoarei germane, formaliza barierele dintre evrei si germani, interzicand casatoria si relatiile sexuale intre evrei si „arieni”. Treptat, nazistii i-au lipsit pe evreii germani de drepturi civile si i-au exclus din viata sociala si culturala a Germaniei. Politica nazista a avut in vedere si exproprierea evreilor, cu scopul de a-i forta sa paraseasca Germania. In 1938, evreilor li s-a interzis sa profeseze ca medici si avocati si au fost obligati sa-si inregistreze proprietatile, ca masura preliminara a confiscarii si „arianizarii”, respectiv a vanzarii fortate catre germani. Pana in 1938, doua treimi din evrei parasisera Germania si 60% din cei ramasi isi pierdusera proprietatile.

O ipoteza halucinanta Intr-un articol intitulat Anatomia unei conspiratii. Noaptea de cristal, un roman, Vladimir Alexe, a incercat sa acrediteze ideea ca Noaptea de cristal a fost o conspiratie organizata de persoane necunoscute cu scopul de a-l compromite pe Hitler. Alexe afirma ca Hitler, imediat ce a aflat de pogromul impotriva evreilor, „ a devenit furios, pentru ca o conspiratie ca Noaptea de cristal il luase pe neasteptate. L-a chemat pe seful politiei müncheneze si i-a ordonat sa stinga incendiul de la sinagoga si sa opreasca manifestatiile antievreiesti din oras, dar totul era tardiv.” Alexe mai sustine ca Goebbels ar fi exprimat in particular „parerea ca evenimentele au fost puse in scena de o organizatie secreta, bine organizata, si ca ele fusesera organizate mai demult.” „Nu toate sinagogile din Germania au ars in acea noapte, nu toate magazinele evreiesti au suportat daune. In 1938 existau in Germania 1.400 de sinagogi, dintre care numai in 180 s-au inregistrat avarii si distrugeri. Tot in 1938, evreii germani detineau circa 100.000 de magazine; numai 7.500 au avut vitrinele sparte si alte pagube. Adevarul istoric difera mult, cum observam, de ceea ce s-a intamplat in realitate. Politia a fost de partea evreilor germani”, afirma Alexe.

Noaptea de cristal





In 1938, emigrarea masiva a evreilor germani si austrieci devenise pentru autoritatile naziste un obiectiv politic de maxima insemnatate. Din cauza ca emigrarea se desfasura prea lent, cei mai multi dintre evrei neavand suficiente fonduri pentru a-si plati transportul, si cum multe dintre tarile europene si de pe continentul american refuzau sa-i accepte pe cei ce doreau sa emigreze, autoritatile naziste au trecut la masuri radicale.

A doua parte a anului 1938 a cunoscut o radicalizare a politicii antisemite din Reichul german. Acutizarea s-a produs in perioada imediat urmatoare anexarii Austriei la Germania cand, asupra evreilor din Viena, au fost lansate atacuri fara precedent. Actiunile antisemite naziste au culminat cu pogromul din Noaptea de cristal (Kristallnacht in germana), care s-a desfasurat pe tot teritoriul Germaniei si Austriei in noaptea de 9 spre 10 noiembrie 1938. Pretextul pogromului a fost asasinarea secretarului de legatie Ernst von Rath al reprezentantei diplomatice germane de la Paris, de catre un tanar evreu polonez, Herschel Grynszpan (nascut Grünspan). Tanarul evreu a vrut astfel sa razbune suferintele si umilintele indurate de parintii sai, in urma politicilor orchestrate si implementate de nazisti. Atantatul asupra diplomatului german s-a petrecut pe 7 noiembrie. A doua zi, in urma ranilor primite, diplomatul german a murit, iar vestea mortii sale a ajuns in Germania o zi mai tarziu. O razbunare sangeroasa Pe 27 octombrie 1938, familia lui Grynszpan a fost expulzata din Germania fara nici un avertisment prealabil. Ajunsi la granita poloneza, evreii au avut insa surpriza sa constate ca autoritatile poloneze, in ciuda asigurarilor facute anterior, nu au mai acceptat sa-i primeasca. Puse in fata acestei situatii, autoritatile germane au hotarat „internarea” evreilor intr-o mica localitate de granita, numita Zyboshin. Familia Grynszpan facea parte dintr-un lot de 17.000 de evrei. Evreii au fost supusi unui tratament umilitor si obligati sa suporte frigul si foamea. Parintii lui Grynszpan i-au scris o scrisoare fiului lor, cerandu-i ajutorul. Germanii le permiteau evreilor sa corespondeze, in speranta ca va exista o reactie a comunitatii internationale impotriva deciziei adoptate de polonezi de a nu-i primi. Dupa asasinarea diplomatului german, ministrul propagandei naziste, Joseph Goebbels, a dezlantuit o virulenta campanie antisemita prin care a cerut germanilor „ridicarea impotriva evreilor si o razbunare sangeroasa”. Nazistii si Adolf Hitler au denuntat asasinatul ca parte a conspiratiei mondiale evreiesti impotriva germanilor. In ziua de 9 noiembrie 1938, la München, in cadrul unei intalniri de mare amploare a liderilor nazisti, s-a luat hotararea de a se da mana libera oricaror actiuni indreptate impotriva evreilor. In seara zilei de 9 noiembrie, in multe orase din Germania si Austria au avut loc babufniri violente ale populatiei, incitata de membri ai Gestapoului, SS-ului, NSDAP-ului si ai Hitlerjugend-ului. Violentele au inceput la Berlin si s-au raspandit rapid in toata Germania. In acea noapte, grupuri de nazisti, mai cu seama batalioanele de asalt SA, au asasinat peste 90 de evrei (unele surse vorbesc de 108), au batut alte cateva sute de evrei, au demolat 76 de sinagogi, au incendiat alte zeci de lacasuri de cult mozaic, au distrus si vandalizat mii de magazine si birouri de afaceri detinute de evreii germani. Politia germana nu a intervenit, iar pompierii au avut grija ca focul sa nu se extinda la alte cladiri. Marea majoritate a cetatenilor germani nu a participat la violente si jafuri, dar nici nu s-a opus acestora. Violentele au durat 24 de ore. Cartile religioase ale comunitatilor evreiesti au fost arse in strada. Numele de Noaptea de cristal a fost folosit ulterior deoarece numeroasele geamuri si vitrine sparte au facut ca, in lumina tortelor, trotuarele sa para acoperita cu cristale. Acestia au fost martorii tacuti, indiferenti, ai pogromului, in mijlocul exploziei de brutalitate necontrolata. Inceputul Holocaustului In afara Reich-ului, evenimentul a fost urmat de un val de proteste. Germania a fost izolata de catre natiunile civilizate. SUA si-au retras ambasadorul de la Berlin. Acesta a fost motivul pentru care Hitler, desi multumit de rezultatul actiunii si de atitudinea populatiei civile, sa reproseze maniera necivilizata in care procedasera acolitii sai, maniera ce scandalizase opinia publica internationala si o parte a cetatenilor germani. In raportul inaintat lui Hermann Göring si lui Joseph Goebbels, privind impactul in plan economic si social al Kristallnacht, Reinhard Heydrich raporta distrugerea a 7.500 de magazine si ateliere evreiesti, incendierea a 267 de sinagogi din care 177 in totalitate, uciderea a 91 de persoane si solicita emiterea unor noi decrete care sa-i izoleze si mai mult pe evrei de restul societatii prin ridicarea dreptului de a se folosi de transportul in comun, eliminarea lor din scolile publice, impiedicarea accesului la sistemul medical national. Toate acestea ar fi trebuit sa-i determine pe evrei sa emigreze. Goebbels s-a limitat sa adopte alte masuri: evreilor li s-a impus sa curete ramasitele distrugerilor, tot evreii au fost amendati cu un milion de marci, in vreme ce statul german a confiscat asigurarile ce reveneau proprietarilor evrei ce trebuiau despagubiti. Tot cu acest prilej a fost luata hotararea transferarii proprietatilor evreiesti catre arieni cu acordarea unor minime compensatii. La o intalnire organizata la doua zile dupa pogrom, liderii nazisti au decis ca evreii din Germania sa suporte costurile distrugerilor, indiferent de acoperirea pe care o aveau prin asigurari. Evreii au fost siliti sa accepte de la cumparatorii „arieni” preturi ce reprezentau doar o mica parte din valoarea reala a proprietatilor. 33.000 de evrei au fost arestati si internati in lagarele de concentrare de la Dachau, Sachsenhausen si Buchenwald. Noaptea de cristal este considerata inceputul Holocaustului si prima incercare de distrugere a evreilor de catre nazisti. Istoricul german Hermann Graml vorbeste in legatura cu aceste evenimente despre „geneza solutiei finale”. La doua luni de la aceste evenimente, intr-un discurs adresat Parlamentului, Hitler a lansat urmatoarea amenintare: „In viata mea am fost adesea profet si… astazi voi fi inca o data profet: daca evreimea financiara internationala din Europa si din afara ei va reusi sa arunce popoarele din nou intr-un razboi mondial, atunci rezultatul nu va fi bolsevizarea pamantului si implicit victoria evreimii, ci nimicirea rasei evreiesti in Europa.” Evenimentele declansate in seara zilei de 9 noiembrie au reprezentat si un semnal pentru evreii din Germania si Austria, sute de mii de evrei luand hotararea si reusind sa se refugieze in alte tari. Dupa cel de-al doilea razboi mondial, noaptea respectiva a fost considerata o „noapte a rusinii”. Pogromul Noptii de cristal a marcat un punct de rascruce in actiunile impotriva evreilor intr-o tara vest-europeana. In fiecare an, in data de 9 noiembrie, reteaua UNITED organizeaza o campanie europeana pentru a comemora trecutul si a protesta impotriva formelor contemporane de fascism si antisemitism.

DAT IN JUDECATA PENTRU NEGAREA HOLOCAUSTULUI
Michael Friedman, fostul vicepresedinte al Consiliului Central al Evreilor din Germania, a depus plangere impotriva liderului extremist Horst Mahler, care a salutat cu "Heil Hitler" la inceputul unui interviu in care a negat Holocaustul. "Heil Hitler, domnule Friedman!", a declarat fostul avocat Horst Mahler intr-un interviu acordat revistei americane Vanity Fair. Interviul coincidea cu implinirea a 30 de ani de la sangeroasa "toamna germana", o campanie terorista initiata de organizatia Fractiunea Armata Rosie (RAF). Horst Mahler a fost unul dintre membrii fondatori ai organizatiei. "In timpul interviului care a durat doua ore, Mahler a negat Holocaustul", a comunicat revista Vanity Fair. "Exterminarea sistematica a evreilor la Auschwitz este o minciuna", a spus liderul extremist, care l-a calificat pe Adolf Hitler drept "eliberatorul poporului german, si nu doar a poporului german". Michel Friedman a depus o plangere impotriva lui Mahler. Legislatia germana interzice negarea Holocaustului si salutul hitlerist.

Va veni si vremea lor!
In Austria s-a infiintat un partid neonazist, replica exacta a celui german, pe care autoritatile de la Berlin nu reusesc inca sa il scoata in afara legii. In Olanda, liderul extremei drepte nu a putut fi scos din cursa electorala decit printr-un asasinat, fiind transformat intr-un adevarat martir al luptei politice. Pina si Le Pen, perdantul alegerilor prezidentiale din Franta, a adunat 6 milioane de voturi. Este mai mult decit evident ca in Europa, retorica de dreapta cistiga din ce in ce mai mult teren, dind atentie maxima unor probleme care nici Romaniei nu ii sint straine.
Fenomenul care ii face pe europeni sa isi radicalizeze optiunile politice este complex si el acopera mai multe aspecte. Cel mai important dintre ele este acela al limitarii emigratiei. Chiar presupunind ca emigrantii sint cu totii oameni cinstiti si muncitori, electoratul european nu are de ce sa fie foarte multumit de ei, pentru ca acestia muncesc pe bani mai putini si in general nu sint foarte cooperanti cind vine vorba de asigurari sociale. Ce sa mai spunem de situatia in care, in calitate de emigranti, locuitorii bogatei si exclusivistei Europe se confrunta cu hoarde de tigani romani, cu bande de magrebieni sau cu turci agresivi!? Daca e sa ne aducem aminte de meciul de fotbal amical dintre Algeria si Franta in care, pe Parc des Princes, zece mii de "francezi", in fapt magrebieni rezidenti in Franta, au huiduit Marseilleza, cei sase milioane de francezi care tinjesc dupa metodele lui Le Pen devin de inteles. Situatia cea mai paradoxala este insa aceea a antisemitismului, care capata in Europa cote ce tind spre cele antebelice. Datorita politicii agresive a statului evreu, care insista pe ideea schioapa a unei eterne culpabilizari pentru Holocaust, este de asteptat ca noii europeni, ai caror parinti nu erau nici macar nascuti in vremea prigoanei evreilor, sa se revolte impotriva acestei evidente discriminari pozitive. Si asta cu atit mai mult cu cit, daca e sa ne referim numai la episodul masacrului de la Jenin, evreii nu sint cine stie ce sfinti, animati de ginduri pacifiste... Deocamdata, ei par mai degraba maestri in arta de a influenta in mod ocult conducerile unor tari puternice si ale unor organisme internationale, pentru a-si ascunde excesele.
Toate aceste lucruri exista deja si in Romania chiar daca, pe alocuri, ele imbraca alte forme sau sint abia in stadiu incipient. Lor li se mai adauga insa si stimuli strict romanesti pentru extrema dreapta, cum ar fi conduita comunitatii tiganesti. Este mai mult decit evident ca Romania va deveni in scurt timp, dintr-o exportatoare de emigranti, o tinta pentru fel de fel de natii, alungate de pe paminturile lor de razboaie sau de mizerie materiala. In ceea ce priveste antisemitismul romanesc, si aici exista nenumarate puncte sensibile, de la pretentia comunitatii evreiesti ca au existat pogromuri, la atitudinea fata de maresalul Ion Antonescu si pina chiar la nedreptatile pe care unii evrei le-au facut oamenilor romani de stiinta, candidati la premiul Nobel, sau la afirmatiile rabinului Moses Rosen despre Mihai Eminescu. Daca peste toate acestea adaugam si afinitatea deosebita pe care infractorii evrei par sa o aiba pentru Romania, vedem ca si la noi, riscul posibilitatii aparitiei unor manifestari de extrema dreapta creste pe zi ce trece.
Nu putem incheia pe un ton optimist aceasta trecere in revista. Este evident ca nici emigratia nu va inceta curind si nici politica mondiala a evreilor nu se va schimba. De aceea, trebuie sa privim cu atentie la extrema dreapta si sa nu ne mintim: din pacate, o sa vina curind si vremea ei.