ISTORIE=EGIPT

Rezumarea primului mesaj :

Magia fardurilor

Substantele folosite de egipteni pentru farduri si
pentru protectia ochilor de efectele nefaste ale unui climat cald si
uscat, ale vânturilor de nisip sau ale cresterii apelor Nilului intr-un
mediu mlastinos, trebuiau sa aiba diferite efecte benefice.Toate
paturile sociale recurgeau la machiaj. (Femeile sarace foloseau, in
general, un fard negru, compus din carbon.) Pe doua etiuri cu kohol
descoperite intr-un mormânt al unei femei din anturajul regelui se
putea citi inscriptia: „Veritabil si de excelenta calitate”.


Verde, precum ochiul lui Horus
Cosmetica
egipteana e incredibil de sofisticata. Fardurile, ca si parfumurile,
aveau pentru locuitorii de pe malurile Nilului o legatura puternica cu
universul mitologic in care zeul Horus inventeaza machiajul. In timpul
luptei cu unchiul sau Seth, fiul lui Osiris isi pierde un ochi. Recurge
atunci la artificiul fardurilor pentru a-si restabili integritatea si
frumusetea. Ochiul reconstituit e de culoare verde, asemenea koholului
folosit pâna la cea de-a IV-a dinastie. O culoare ce evoca tineretea,
regenerarea, care respinge puterile demonice de dincolo de lume si
coloreaza cea mai mare parte a amuletelor protectoare dispuse in
sarcofage. Dupa cea de-a IV-a dinastie, fardul verde dispare in
favoarea celui negru, dar cu aceeasi incarcatura simbolica. Pentru ca
aceasta tenta e strâns legata de Egipt al carui vechi nume, Kemet,
inseamna „pamânt negru” simbolizând viata, fecunditatea, innoirea.
In
temple, primul rit al zilei consta in spalarea, imbracarea vesmintelor
curate, fardarea si parfumarea statuii zeului. Idolul onorat e uns cu
alifii si afumat de marele preot, care arde un parfum. Fiecarei
ceremonii ii corespunde o culoare si un miros. In onoarea zeului Re
sunt varsate esente proaspete la rasaritul soarelui, arome puternice de
mirt, la prânz si miresme de flori, seara. Fiecare ingredient era
asociat unei puteri magice. Ceea ce insufleteste in fiecare dimineata
divinitatea, ii ajuta pe defuncti sa acceada la viata vesnica. Iar pe
cei vii, prin aceste gesturi, sa mentina echilibrul Universului.
O
alta imagine, enigmatica, evoca aceasta legatura, aproape
consubstantiala, intre parfumuri si divinitati. Pe o pictura murala
tebana din Noul Imperiu (prin 1400 i.Ch.) se pot vedea femei care se
pregatesc de banchet, impodobite cu bijuterii si fardate cu grija. O
tânara servitoare asaza pe capul lor un con albastrui impregnat cu seu
si mirt. Aceasta ciudata podoaba, care apare in iconografie in cea de-a
XVIII-a dinastie, a fost considerata o grasime parfumata solidificata
care trebuia sa se topeasca putin câte putin pe par, pe vesminte si pe
piele pentru a mari puterea de seductie. Sau, poate pentru a se apropia
de lumea de dincolo. Conul a fost interpretat ca o aureola crestina,
evocând mirosul sfinteniei si al paradisului. O conventie iconografica
pentru a reprezenta atmosfera parfumata in care evolueaza egiptenii in
cea de-a doua viata. Parfumuri si farduri ce ocupa un loc special in
cultura egiptenilor, obsedati de nemurire.

"Piatra de la Karnak" ar putea schimba istoria Egiptului
Secretele unui faraon "revoluţionar" vor ieşi la iveală
de [email]Sabina Tudor[/email]


O nouă piatră cu hieroglife a fost descoperită în Egipt, în interiorul Templului de la Karnak. Textul cuprinde realizările unui mare preot care a trăit în secolul XII î.Hr., în vremurile tulburi ale trecerii de la dinastia a XIX-a la cea de-a XX-a. Autorităţile din Egipt au anunţat ieri descoperirea unei pietre de granit pe care sunt sculptate 17 rânduri de hieroglife ce marchează realizările preotului Bak En Khonso, unul dintre constructorii templului de la Karnak, astăzi cel mai mare sit arheologic religios din lume.
Textul nu a fost deocamdată descifrat, dar arheologii speră că el va cuprinde informaţii importante despre istoria Egiptului Antic, mai ales despre un faraon enigmatic, Setnakhte, care a fondat cea de-a XX-a dinastie. Piatra are 170 de centimetri lungime şi 80 de centimetri lăţime şi a fost găsită în zona de sud a oraşului Luxor.
După primele evaluări, hieroglifele sculptate indică şi un arbore genealogic, care ar putea preciza cum se înrudea Setnakhte cu faraonul Ramses al II-lea.

O nouă Piatra Rosetta?
Zahi Hawass, directorul Consiliului Suprem al Antichităţilor din Egipt, spune că noua descoperire e la fel de importantă precum Piatra Rosetta. Aceasta este un alt bloc de granit cu însemne egiptene, descoperit de soldaţii lui Napoleon în anul 1799. Rosetta măsoară 115 centimetri lungime şi 72 de centimetri lăţime, pe ea fiind gravat un decret al faraonului Ptolomeu al V-lea, scris atât în hieroglife, cât şi în limba greacă veche. Textul l-a ajutat pe savantul francez Champollion s
http://www.adevarulonline.ro/2006-12-19/Magazin/piatra-de-la-karnak-ar-putea-schimba-istoria-egiptului_210999.html

Misterioasa piramida din adancuriPana nu demult, arheologii au considerat ca cele mai vechi constructii gigant din lume, avand o certa complexitate arhitecturala, sunt piramidele din Egipt, care nu au mai mult de 5000 de ani. In momentul in care cercetatorul american John Anthony West si echipa sa a ajuns la concluzia ca Sfinxul de pe platoul din Gizeh are o vechime mai mare de 10000 de ani, arheologii "oficiali" au protestat vehement. Si asta pentru ca existenta unei structuri arhitecturale sofisticate de o asemenea varsta ar fi tulburat conceptele consacrate legate de istoria veche.Citeste mai departe...

Chirac si Moubarak, la expozitie Presedintele Frantei, Jacques Chirac, si omologul sau egiptean, Hosni Moubarak, au inaugurat vineri, la Paris, expozitia "Comorile ingropate ale Egiptului".

A fost gasita faimoasa Nefertiti

Canalul Discovery a anuntat ieri ca o expeditie condusa de egiptologul dr. Joann Fletcher pare ca a descoperit mumia celei mai faimoase egiptene, Nefertiti, care a trait in controversata perioada Amarna, sotia si partenera la conducere a asa-numitului faraon eretic Akhenaton. Discovery a sustinut financiar expeditia lui Fletcher, care a combinat arheologia cu tehnologia digitala de ultima ora, pentru a incerca sa o gaseasca si sa o identifice pe Nefertiti. Povestea va fi integral relatata intr-un material special, "Nefertiti dezvaluita", care va fi difuzat de Discovery in Europa, America Latina, Asia si India, in decursul acestui an.
http://www.gardianul.ro/2003/06/10/media_cultura-c20/a_fost_gasita_faimoasa_nefertiti-s20053.html

Pietrele piramidelor din Egipt ar fi putut fi fabricate din piatra sintetica si turnate asemenea betonului, estimeaza specialistii in revista "Science et Vie", preluand o teorie vehiculata si in trecut. Compozitia pietrelor piramidelor este "mult mai complexa decat cea a pietrelor din carierele oficiale" de la Tura si Maadi, de unde au fost extrase elementele mormintelor de la Gizeh, fiind vorba despre geopolimeri, arata un studiu semnat de doi cercetatori americani.
Secretul piramidelor

Tutankhamon a murit din cauza unei fracturi


Tutankhamon nu a fost ucis de ambiţiosul său prim ministru şi tutor, ci, probabil, a murit din cauza unei simple fracturi la picior. După cum informează Libero.it, cel puţin aceasta este concluzia la care a ajuns medicul egiptean Ashraf Selim, care a coordonat sofisticatele analize efectuate pe mumia celebrului faraon. Din câte se pare, Tutankhamon ar fi căzut dintr-un car şi şi-ar fi infectat piciorul. Recent, Comisia egipteană supremă pentru antichitate l-a insărcinat pe doctorul Selim să facă o autopsie detaliată a mumiei.

http://www.obiectivdesuceava.ro/index.php?page=articol&ids=24361

Au folosit egiptenii antici elicoptere şi avioane?
http://www.evenimentul.ro/local/article/120672,8,baseArticle.html

Picatura de cunoastere

Vecin cu Tutankamon
http://host2.cotidianul.ro/index.php?id=6499&art=16256&cHash=f0cf4ab4d6

Tutankhamon purta la gât... meteoriti!
http://www.revistamagazin.ro/spectacolul-cunoasterii/tutankhamon-purta-la-gat-.-meteoriti.htm

Misterul colierului lui Tutankamon.
http://www.7plus.ro/?arhiva=21/07/2006&id=2621

Colierul Faraonului
http://www.ziua.ro/display.php?id=203045&data=2006-07-07

Magia fardurilor

Substantele folosite de egipteni pentru farduri si
pentru protectia ochilor de efectele nefaste ale unui climat cald si
uscat, ale vânturilor de nisip sau ale cresterii apelor Nilului intr-un
mediu mlastinos, trebuiau sa aiba diferite efecte benefice.Toate
paturile sociale recurgeau la machiaj. (Femeile sarace foloseau, in
general, un fard negru, compus din carbon.) Pe doua etiuri cu kohol
descoperite intr-un mormânt al unei femei din anturajul regelui se
putea citi inscriptia: „Veritabil si de excelenta calitate”.


Verde, precum ochiul lui Horus
Cosmetica
egipteana e incredibil de sofisticata. Fardurile, ca si parfumurile,
aveau pentru locuitorii de pe malurile Nilului o legatura puternica cu
universul mitologic in care zeul Horus inventeaza machiajul. In timpul
luptei cu unchiul sau Seth, fiul lui Osiris isi pierde un ochi. Recurge
atunci la artificiul fardurilor pentru a-si restabili integritatea si
frumusetea. Ochiul reconstituit e de culoare verde, asemenea koholului
folosit pâna la cea de-a IV-a dinastie. O culoare ce evoca tineretea,
regenerarea, care respinge puterile demonice de dincolo de lume si
coloreaza cea mai mare parte a amuletelor protectoare dispuse in
sarcofage. Dupa cea de-a IV-a dinastie, fardul verde dispare in
favoarea celui negru, dar cu aceeasi incarcatura simbolica. Pentru ca
aceasta tenta e strâns legata de Egipt al carui vechi nume, Kemet,
inseamna „pamânt negru” simbolizând viata, fecunditatea, innoirea.
In
temple, primul rit al zilei consta in spalarea, imbracarea vesmintelor
curate, fardarea si parfumarea statuii zeului. Idolul onorat e uns cu
alifii si afumat de marele preot, care arde un parfum. Fiecarei
ceremonii ii corespunde o culoare si un miros. In onoarea zeului Re
sunt varsate esente proaspete la rasaritul soarelui, arome puternice de
mirt, la prânz si miresme de flori, seara. Fiecare ingredient era
asociat unei puteri magice. Ceea ce insufleteste in fiecare dimineata
divinitatea, ii ajuta pe defuncti sa acceada la viata vesnica. Iar pe
cei vii, prin aceste gesturi, sa mentina echilibrul Universului.
O
alta imagine, enigmatica, evoca aceasta legatura, aproape
consubstantiala, intre parfumuri si divinitati. Pe o pictura murala
tebana din Noul Imperiu (prin 1400 i.Ch.) se pot vedea femei care se
pregatesc de banchet, impodobite cu bijuterii si fardate cu grija. O
tânara servitoare asaza pe capul lor un con albastrui impregnat cu seu
si mirt. Aceasta ciudata podoaba, care apare in iconografie in cea de-a
XVIII-a dinastie, a fost considerata o grasime parfumata solidificata
care trebuia sa se topeasca putin câte putin pe par, pe vesminte si pe
piele pentru a mari puterea de seductie. Sau, poate pentru a se apropia
de lumea de dincolo. Conul a fost interpretat ca o aureola crestina,
evocând mirosul sfinteniei si al paradisului. O conventie iconografica
pentru a reprezenta atmosfera parfumata in care evolueaza egiptenii in
cea de-a doua viata. Parfumuri si farduri ce ocupa un loc special in
cultura egiptenilor, obsedati de nemurire.