Like/Tweet/+1
Ultimele subiecte
» TEXT ITINERARIU SEFARD DIN IMPERIUL OTOMAN IN TARILE ROMANE2Scris de Admin 26.08.17 22:37
» TEXT ITINERARIU SEFARD DIN IMPERIUL OTOMAN IN TARILE ROMANE1
Scris de Admin 26.08.17 22:36
» Comunitatea evreiască din Botoșani (2)
Scris de Admin 26.08.17 22:30
» Comunitatea evreiască din Botoșani (1)
Scris de Admin 26.08.17 22:30
» ITINERARIU SEFARD DIN IMPERIUL OTOMAN IN TARILE ROMANE (1)
Scris de Admin 26.08.17 22:19
» ITINERARIU SEFARD DIN IMPERIUL OTOMAN IN TARILE ROMANE (2)
Scris de Admin 26.08.17 22:18
» DESPRE ANTISEMITISMUL MAREȘALULUI ION ANTONESCU
Scris de Admin 04.08.17 23:54
» Romanizarea Romaniei 1940-44 legi antisemite, CNRomanizare
Scris de Admin 04.08.17 21:13
» ROMÂNIA LUI ANTONESCU ȘI LOGICA VIOLENȚEI(3): VIOLENŢA MILIT
Scris de Admin 05.03.17 11:01
» Anunțuri Administrative
Scris de Admin 25.02.17 20:07
Nobel[v=]
Pagina 8 din 10
Pagina 8 din 10 • 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9, 10
Nobel[v=]
Rezumarea primului mesaj :
ALFRED NOBEL-
Speranta este valul naturii pentru a ascunde goliciunea adevarului.
ALFRED NOBEL-
Speranta este valul naturii pentru a ascunde goliciunea adevarului.
Ultima editare efectuata de catre Admin in 06.11.15 10:58, editata de 29 ori
Leonid Hurwicz, Eric Maskin şi Roger Myerson laureatii premi
Leonid Hurwicz, Eric Maskin şi Roger Myerson laureatii premiului Nobel pentru economie
Al Gore lauereat al premiului Nobel pentru Pace 2007
Al Gore lauereat al premiului Nobel pentru Pace 2007
Premiul Nobel pentru literaturã pe 2007 a fost at
Premiul Nobel pentru literaturã pe 2007 a fost atribuit britanicei Doris Lessing
Laureatii premiului Nobel pentru fizica 2007
Laureatii premiului Nobel pentru fizica 2007 Cercetatorul francez Albert Fert si neamtul Peter Grunberg au primit astazi distinctiile pentru descoperirile lor in domeniul magnetorezistentei gigantice, a anuntat comitetul Nobel, citat de AFP, preluat de Mediafax.
Laureaţii Premiul Nobel pentru medicină în 2007
Laureaţii Premiul Nobel pentru medicină în 2007
http://www.gds.ro/Ultima%20ora/2007-10-08/Laureatii+Premiul+Nobel+pentru+medicina+in+2007
Premiul Nobel pentru medicină pentru anul 2007 a fost acordat americanilor Mario Capecchi şi Oliver Smithies şi britanicului Martin Evans, informează site-ul lefigaro.fr. Cei trei specialişti au fost răsplătiţi pentru activitatea desfăşurată în domeniul medical şi în principal pentru rezultatele pe care le-au obţinut în studiul celulelor suşe.
http://www.gds.ro/Ultima%20ora/2007-10-08/Laureatii+Premiul+Nobel+pentru+medicina+in+2007
Premiul Nobel pentru medicină pentru anul 2007 a fost acordat americanilor Mario Capecchi şi Oliver Smithies şi britanicului Martin Evans, informează site-ul lefigaro.fr. Cei trei specialişti au fost răsplătiţi pentru activitatea desfăşurată în domeniul medical şi în principal pentru rezultatele pe care le-au obţinut în studiul celulelor suşe.
Premiile Nobel intră în linie dreaptă
Premiile Nobel intră în linie dreaptă
http://www.azi.ro/jurul.htm
Sezonul premiilor Nobel pe 2007 se deschide, azi, cu recompensa pentru medicină, în timp ce, pentru Nobelul pentru pace, care va fi anunţat pe 12 octombrie la Oslo, mai mulţi laureaţi potenţiali au ca scop comun lupta împotriva încălzirii climatice.
Ca întotdeauna, intenţiile comitetelor Nobel rămân o enigmă, iar absenţa unor liste ale candidaţilor stârneşte supoziţii. În urmă cu 50 de ani, s-a luat decizia ca identitatea candidaţilor să fie ţinută secretă, cu excepţia situaţiei în care un membru al comitetului decide să anunţe public numele protejatului său.
În ceea ce priveşte premiul Nobel pentru pace, se ştie oficial doar că au fost aleşi 181 de candidaţi.
Se presupune, totuşi, că laureatul va fi unul dintre simbolurile luptei împotriva încălzirii globale, precum fostul vicepreşedinte american Al Gore sau canadiana inuită Sheila Watt-Cloutier.
Al Gore a popularizat ameninţarea reprezentată de încălzirea globală prin documentarul său "Un adevăr care deranjează", în timp ce Watt-Cloutier s-a axat pe protejarea Arcticii.
Acordarea premiului Nobel pentru pace unui reprezentant al luptei împotriva încălzirii globale nu ar fi un lucru neobişnuit pentru comitetul Nobel: de-a lungul anilor, recompensa a fost extinsă de la domeniul rezolvării şi prevenirii conflictelor la cel al protejării drepturilor omului, al ecologiei sau al luptei împotriva sărăciei.
În 2006, premiul a revenit lui Muhammad Yunus din Bangladesh şi Băncii Grammeen, specializată în microcredit.
Premiile Nobel pentru ştiinţă ar putea reveni, de asemenea, unei personalităţi din domeniul protejării climatului.
"Fizica şi chimia atmosferică şi anumite studii asupra mecanismelor care stau la baza încălzirii climatice sunt foarte importante şi este foarte posibil ca acestea să fie recompensate într-unul din anii viitori cu un Nobel", a declarat Donald Kennedy, redactor şef al revistei Science.
Americanii domină, de obicei, premiile ştiinţifice, iar anul trecut au câştigat toate premiile Nobel din domeniu - medicină, fizică, chimie şi economie.
În ceea ce priveşte premiul Nobel pentru literatură, toate pronosticurile sunt aleatorii, iar cercurile literare suedeze împart candidaţii în două grupuri, cel al scriitorilor de notorietate mondială şi cel al autorilor de nişă.
Pe site-ul de pariuri Ladbrokes, care anul trecut l-a numit câştigător pe scriitorul turc Orhan Pamuk, lucru care s-a şi întâmplat, scriitorul italian Claudio Magris are o cotă de 5 la 1, acesta fiind urmat de poetul australian Les Murray şi scriitorul american Philip Roth.
Printre numele care revin în competiţie se numără italianul Antonio Tabucchi, israelianul Amos Oz, mexicanul Carlos Fuentes, peruanul Mario Vargas Llosa şi americanca Joyce Carol Oates.
După premiul Nobel pentru medicină, care va fi anunţat azi, vor urma cel pentru fizică, pe 9 octombrie, cel pentru chimie, pe 10 octombrie, şi cel pentru economie, pe 15 octombrie.
Premiul Nobel pentru literatură va fi anunţat pe 11 octombrie.
Premiile Nobel, constând într-o diplomă, o medalie şi un cec în valoare de 10 milioane de coroane suedeze (circa 1,08 milioane euro), vor fi înmânate la Oslo pe data de 10 decembrie.
http://www.azi.ro/jurul.htm
Sezonul premiilor Nobel pe 2007 se deschide, azi, cu recompensa pentru medicină, în timp ce, pentru Nobelul pentru pace, care va fi anunţat pe 12 octombrie la Oslo, mai mulţi laureaţi potenţiali au ca scop comun lupta împotriva încălzirii climatice.
Ca întotdeauna, intenţiile comitetelor Nobel rămân o enigmă, iar absenţa unor liste ale candidaţilor stârneşte supoziţii. În urmă cu 50 de ani, s-a luat decizia ca identitatea candidaţilor să fie ţinută secretă, cu excepţia situaţiei în care un membru al comitetului decide să anunţe public numele protejatului său.
În ceea ce priveşte premiul Nobel pentru pace, se ştie oficial doar că au fost aleşi 181 de candidaţi.
Se presupune, totuşi, că laureatul va fi unul dintre simbolurile luptei împotriva încălzirii globale, precum fostul vicepreşedinte american Al Gore sau canadiana inuită Sheila Watt-Cloutier.
Al Gore a popularizat ameninţarea reprezentată de încălzirea globală prin documentarul său "Un adevăr care deranjează", în timp ce Watt-Cloutier s-a axat pe protejarea Arcticii.
Acordarea premiului Nobel pentru pace unui reprezentant al luptei împotriva încălzirii globale nu ar fi un lucru neobişnuit pentru comitetul Nobel: de-a lungul anilor, recompensa a fost extinsă de la domeniul rezolvării şi prevenirii conflictelor la cel al protejării drepturilor omului, al ecologiei sau al luptei împotriva sărăciei.
În 2006, premiul a revenit lui Muhammad Yunus din Bangladesh şi Băncii Grammeen, specializată în microcredit.
Premiile Nobel pentru ştiinţă ar putea reveni, de asemenea, unei personalităţi din domeniul protejării climatului.
"Fizica şi chimia atmosferică şi anumite studii asupra mecanismelor care stau la baza încălzirii climatice sunt foarte importante şi este foarte posibil ca acestea să fie recompensate într-unul din anii viitori cu un Nobel", a declarat Donald Kennedy, redactor şef al revistei Science.
Americanii domină, de obicei, premiile ştiinţifice, iar anul trecut au câştigat toate premiile Nobel din domeniu - medicină, fizică, chimie şi economie.
În ceea ce priveşte premiul Nobel pentru literatură, toate pronosticurile sunt aleatorii, iar cercurile literare suedeze împart candidaţii în două grupuri, cel al scriitorilor de notorietate mondială şi cel al autorilor de nişă.
Pe site-ul de pariuri Ladbrokes, care anul trecut l-a numit câştigător pe scriitorul turc Orhan Pamuk, lucru care s-a şi întâmplat, scriitorul italian Claudio Magris are o cotă de 5 la 1, acesta fiind urmat de poetul australian Les Murray şi scriitorul american Philip Roth.
Printre numele care revin în competiţie se numără italianul Antonio Tabucchi, israelianul Amos Oz, mexicanul Carlos Fuentes, peruanul Mario Vargas Llosa şi americanca Joyce Carol Oates.
După premiul Nobel pentru medicină, care va fi anunţat azi, vor urma cel pentru fizică, pe 9 octombrie, cel pentru chimie, pe 10 octombrie, şi cel pentru economie, pe 15 octombrie.
Premiul Nobel pentru literatură va fi anunţat pe 11 octombrie.
Premiile Nobel, constând într-o diplomă, o medalie şi un cec în valoare de 10 milioane de coroane suedeze (circa 1,08 milioane euro), vor fi înmânate la Oslo pe data de 10 decembrie.
Savanţii trăsniţi şi-au primit premiile anti-Nobel
Savanţii trăsniţi şi-au primit premiile anti-Nobel
Ce efecte secundare poate produce înghiţitul nisipului (medicină) şi cum se poate extrage vanilie din balega de vacă (chimie) sunt numai câteva descoperiri care fac parte din palmaresul Premiilor anti-Nobel decernate de universitatea americană Harvard, unor savanţi veniţi de pe cinci continente. Trei argentinieni au primit anti-Nobelul pentru un studiu referitor la "Efectele Viagrei asupra senzaţiei de decalaj orar la hamsteri", publicat de Academia Argentiniană în iunie anul acesta. Japoneza Mayu Yamamoto recompensată pentru cercetările privind extracţia de vanilie din balega de vacă, a participat la degustarea gratuită a unei noi îngheţate, denumită în onoarea sa, "Yum-a-Moto Vanilia Twist". Premiul anti-Nobel pentru Pace i-a fost decernat unui laborator din Dayton pentru o "armă chimică" ce provoacă soldaţilor inamici o atracţie sexuală irezistibilă. Premiul anti-Nobel pentru Limbă a fost primit de Juan Manuel Toro, Josep Trobalon şi Nuria Sebastian-Galles de la Universitatea din Barcelona pentru "remarcabila" descoperire că sobolanii nu pot face diferenţa între o persoană care vorbeşte japoneza şi una care vorbeşte olandeza. Organizatorii au explicat că aceste premii au fost acordate unor invenţii care "mai degrabă te fac să râzi decât să te pună pe gânduri". Este pentru al 17-lea an consecutiv, când prestigioasa instituţie recompensează cu premiile anti-Nobel lucrări absurde sau aiurite ale unor cercetători adevăraţi.http://www.azi.ro/jurul.htm
Ce efecte secundare poate produce înghiţitul nisipului (medicină) şi cum se poate extrage vanilie din balega de vacă (chimie) sunt numai câteva descoperiri care fac parte din palmaresul Premiilor anti-Nobel decernate de universitatea americană Harvard, unor savanţi veniţi de pe cinci continente. Trei argentinieni au primit anti-Nobelul pentru un studiu referitor la "Efectele Viagrei asupra senzaţiei de decalaj orar la hamsteri", publicat de Academia Argentiniană în iunie anul acesta. Japoneza Mayu Yamamoto recompensată pentru cercetările privind extracţia de vanilie din balega de vacă, a participat la degustarea gratuită a unei noi îngheţate, denumită în onoarea sa, "Yum-a-Moto Vanilia Twist". Premiul anti-Nobel pentru Pace i-a fost decernat unui laborator din Dayton pentru o "armă chimică" ce provoacă soldaţilor inamici o atracţie sexuală irezistibilă. Premiul anti-Nobel pentru Limbă a fost primit de Juan Manuel Toro, Josep Trobalon şi Nuria Sebastian-Galles de la Universitatea din Barcelona pentru "remarcabila" descoperire că sobolanii nu pot face diferenţa între o persoană care vorbeşte japoneza şi una care vorbeşte olandeza. Organizatorii au explicat că aceste premii au fost acordate unor invenţii care "mai degrabă te fac să râzi decât să te pună pe gânduri". Este pentru al 17-lea an consecutiv, când prestigioasa instituţie recompensează cu premiile anti-Nobel lucrări absurde sau aiurite ale unor cercetători adevăraţi.http://www.azi.ro/jurul.htm
Premiul Nobel pentru chimie, atribuit americanului Roger Kor
Premiul Nobel pentru chimie, atribuit americanului Roger Kornberg
Premiul Nobel devenit platforma a antiamericanismului
Premiul Nobel devenit platforma a antiamericanismului
http://www.ziua.ro/display.php?id=190314&data=2005-12-15
http://www.ziua.ro/display.php?id=190314&data=2005-12-15
Israelienii sunt doldora de premii Nobel
Israelienii sunt doldora de premii Nobel
http://www.ziua.ro/display.php?id=190338&data=2005-12-15
http://www.ziua.ro/display.php?id=190338&data=2005-12-15
Petele premiilor Nobel
Petele premiilor Nobel
La fiecare inceput de decembrie, in capitalele Suediei si Norvegiei
au loc ceremoniile de decernare a Premiilor Nobel. Castigatorii sunt
anuntati cu doua luni inainte si, poate de aceea, toamna este un
anotimp atat de tensionat in lumea stiintei. Savanti pe care i-ai
crede oameni seriosi, complet detasati de cele lumesti, tresar la
fiecare sunet al telefonului: sa fie aceasta convorbirea asteptata o
viata intreaga? Sa auda oare la celalalt capat al firului o voce cu
accent scandinav spunand: „Felicitari domnule profesor, Academia
Regala de Stiinte a Suediei v-a desemnat ? etc." Pentru cei mai multi
dintre ei, asteptarea este zadarnica. Asemenea lor, sa ne consolam si
noi, cei sistematic omisi de pe listele Comitetului Nobel, cu gandul
ca premiile nu se acorda intotdeauna dupa merite, asta ca sa nu mai
vorbim de cele cateva cazuri in care invidiatele Nobel-uri au fost
decernate... unor sarlantani.
Lobotomia – Antonio Egas Moniz
Premiul Nobel pentru medicina a revenit, in 1949, neurochirurgului
portughez Antonio Egas Moniz, pentru „contributii deosebite la
vindecarea bolilor mintale". Ulterior, s-a dovedit ca
aceste „contributii deosebite" meritau calificate mai de graba „crime
impotriva umanitatii", dar a fost prea tarziu: profesorul Moniz isi
adaugase deja pe cartea de vizita titlul de laureat al Premiului
Nobel. In anii `30, medicii incercau sa stabileasca, facand
experimente pe cimpanzei, distributia centrilor neuromotori in
creierul uman. La o conferinta in SUA, in 1935, profesorul Moniz a
auzit un medic american, descriind defectele extirparii unei parti a
lobilor frontali la cimpanzei.
Printre altele, cimpanzeul astfel operat devenea foarte placid,
nepasator. Profesorul Moniz s-a gandit sa utilizeze metoda pentru a-i
calma pe bolnavii psihic agresivi si... s-a pus pe operat, comunicand
lumii medicale ca, prin sectionarea lobilor frontali, nebunii furiosi
devin linistiti. Succesul a fost monstruos: s-a vorbit chiar de
o „revolutie in neurochirurgie", iar practicile profesorului Moniz au
fost preluate de numerosi specialisti. La putin timp dupa decernarea
Premiului Nobel, a izbucnit scandalul: majoritatea pacientilor
operati dupa metoda profesorului Moniz „se linisteau", in realitate,
pe veci, iar putinii supravietuitori nu mai erau decat niste ruine
umane, reduse la stadiul de viata vegetativa. „Detalii" pe care Moniz
le omisese, desigur, din comunicatele stiintifice.
Viermii cancerului – Johannes Fibiger
Una dintre cele mai stanjenitoare cazuri din istoria Premiilor Nobel
pentru medicina il reprezinta, poate, cel al patologului danez
Johannes Fibiger, laureat in 1926 pentru descoperirea... viermilor
care transmit cancerul la stomac. Disecand sobolani bolnavi de
aceasta forma de cancer, prof. Fibiger a gasit, in unele tumori,
niste mici paraziti. El i-a botezat imediat „viermii cancerului" si a
pretins ca, infectand cu ei sobolani sanatosi, s-au format imediat
tumori canceroase. Nici un alt cercetator nu a reusit insa sa
reproduca experimentele lui Fibiger. Trei ani mai tarziu, cand
americanul Peyton Rous a descoperit trei forme de virus care produc
cancerul la stomac, a devenit evident ca prof. Fibiger incalcase
deliberat regulile elementare ale muncii de laborator, infectand
sobolanii nu cu „viermi sanatosi", cum pretindea el, ci cu viermi
extrasi din tumori, deci purtatori de virusuri.
Culmea este ca, daca Fibiger a obtinut Premiul Nobel aproape imediat,
Peyton Rous, adevaratul descoperitor al cauzei cancerului la stomac,
a trebuit sa astepte 50 de ani, pentru a fi pomenit de Academia
Regala de la Stockholm!
Falsificarea experimentelor – Robert Millikan
Fizicianul american Robert Millikan a obtinut, in anul 1923, Premiul
Nobel pentru masurarea, printre altele, a sarcinii electrice
elementare, adica a sarcinii unui electron. Pentru aceasta, Millikan
lasa picaturi minuscule de ulei sa cada intre placile unui
condensator si masura campul electric de care era nevoie pentru a le
opri. Calculand apoi sarcina electrica de pe fiecare picatura, el a
dovedit ca aceste cantitati de electricitate sunt toate multipli ai
unei sarcini elementare, sarcina electrica a electronilor. Fizicianul
austriac Felix Ehrenhaft facea, in paralel, experimente asemanatoare,
dar fara sa obtina rezultate stabile.
Premiul Nobel l-a obtinut Millikan, atunci crezandu-se ca a putut
ajunge la rezultat datorita unei tehnici experimentale mai bune decat
a lui Ehrenfeld. Dupa 60 de ani, insa, un curios, care a cercetat
indeaproape hartiile personale ale lui Millikan, a gasit, pe listele
de date de laborator, insemnari de genul: „Nu se potriveste – a nu se
publica" sau „Serie de rezultate incorecte". Luate la bani marunti,
rezultatele lui erau la fel de instabile ca si cele ale lui
Ehrenhaft, pe care onestitatea l-a condamnat la uitare!
Fleacul premiat – Gustav Dalen
Chiar daca Millikan a trisat, cercetarile lui vizau totusi un subiect
demn de Premiul Nobel. Ceea ce nu este cazul fizicianului suedez Nils
Gustav Dalen. Desi orb, acesta a inventat... o valva comandata de o
raza de lumina. Descoperire de mare utilitate practica, e adevarat,
dar in nici un caz comparabila cu radarul sau cu motorul cu reactie –
nepremiate de Academia Suedeza. Colegii de breasla ai lui Dalen
glumeau amar, ca tot asa de bine s-ar putea acorda Premiul Nobel
pentru inventarea deschizatorului de... conserve.
Otrava lenta – Paul Muller
Uneori, Comitetul Nobel se grabeste si acorda premiul pentru o
descoperire care, pe moment, pare miraculoasa, dar in timp se
dovedeste a fi un blestem.
Asa s-a intamplat in 1948, cand l-a premiat pe chimistul elvetian
Paul Muller, cel care a perfectionat DDT-ul, facand din el un
insecticid atotputernic. Pornind de la o substanta inventata in 1878,
Muller a preparat compusul in forma actuala, lansat imediat, cu mare
tam-tam, in intreaga lume. Agricultorii au inceput sa-l foloseasca si
cand era cazul, si cand nu era, lumea minunandu-se de recoltele
superbe, lipsite de orice daunatori. Pana la sfarsitul anilor `50, se
spune ca DDT-ul a salvat 5 milioane de oameni de la moartea prin
inanitie. Dupa care s-a dovedit ca a ucis cam tot atatia! Paul Miller
nu a mers pana la capat cu cercetarile lui, iar efectele pe termen
lung ale DDT-ului sunt dezastruoase. Compusul ramane activ multi ani
si se integreaza perfect in lantul trofic, putand atinge concentratii
cancerigene si chiar letale, in plante si in carnea unor animale
domestice. Au fost impuse, desigur, restrictii severe pentru
utilizarea lui, iar unele tari l-au interzis chiar cu desavarsire.
Costin BADOIU
Petele premiilor Nobel
La fiecare inceput de decembrie, in capitalele Suediei si Norvegiei
au loc ceremoniile de decernare a Premiilor Nobel. Castigatorii sunt
anuntati cu doua luni inainte si, poate de aceea, toamna este un
anotimp atat de tensionat in lumea stiintei. Savanti pe care i-ai
crede oameni seriosi, complet detasati de cele lumesti, tresar la
fiecare sunet al telefonului: sa fie aceasta convorbirea asteptata o
viata intreaga? Sa auda oare la celalalt capat al firului o voce cu
accent scandinav spunand: „Felicitari domnule profesor, Academia
Regala de Stiinte a Suediei v-a desemnat ? etc." Pentru cei mai multi
dintre ei, asteptarea este zadarnica. Asemenea lor, sa ne consolam si
noi, cei sistematic omisi de pe listele Comitetului Nobel, cu gandul
ca premiile nu se acorda intotdeauna dupa merite, asta ca sa nu mai
vorbim de cele cateva cazuri in care invidiatele Nobel-uri au fost
decernate... unor sarlantani.
Lobotomia – Antonio Egas Moniz
Premiul Nobel pentru medicina a revenit, in 1949, neurochirurgului
portughez Antonio Egas Moniz, pentru „contributii deosebite la
vindecarea bolilor mintale". Ulterior, s-a dovedit ca
aceste „contributii deosebite" meritau calificate mai de graba „crime
impotriva umanitatii", dar a fost prea tarziu: profesorul Moniz isi
adaugase deja pe cartea de vizita titlul de laureat al Premiului
Nobel. In anii `30, medicii incercau sa stabileasca, facand
experimente pe cimpanzei, distributia centrilor neuromotori in
creierul uman. La o conferinta in SUA, in 1935, profesorul Moniz a
auzit un medic american, descriind defectele extirparii unei parti a
lobilor frontali la cimpanzei.
Printre altele, cimpanzeul astfel operat devenea foarte placid,
nepasator. Profesorul Moniz s-a gandit sa utilizeze metoda pentru a-i
calma pe bolnavii psihic agresivi si... s-a pus pe operat, comunicand
lumii medicale ca, prin sectionarea lobilor frontali, nebunii furiosi
devin linistiti. Succesul a fost monstruos: s-a vorbit chiar de
o „revolutie in neurochirurgie", iar practicile profesorului Moniz au
fost preluate de numerosi specialisti. La putin timp dupa decernarea
Premiului Nobel, a izbucnit scandalul: majoritatea pacientilor
operati dupa metoda profesorului Moniz „se linisteau", in realitate,
pe veci, iar putinii supravietuitori nu mai erau decat niste ruine
umane, reduse la stadiul de viata vegetativa. „Detalii" pe care Moniz
le omisese, desigur, din comunicatele stiintifice.
Viermii cancerului – Johannes Fibiger
Una dintre cele mai stanjenitoare cazuri din istoria Premiilor Nobel
pentru medicina il reprezinta, poate, cel al patologului danez
Johannes Fibiger, laureat in 1926 pentru descoperirea... viermilor
care transmit cancerul la stomac. Disecand sobolani bolnavi de
aceasta forma de cancer, prof. Fibiger a gasit, in unele tumori,
niste mici paraziti. El i-a botezat imediat „viermii cancerului" si a
pretins ca, infectand cu ei sobolani sanatosi, s-au format imediat
tumori canceroase. Nici un alt cercetator nu a reusit insa sa
reproduca experimentele lui Fibiger. Trei ani mai tarziu, cand
americanul Peyton Rous a descoperit trei forme de virus care produc
cancerul la stomac, a devenit evident ca prof. Fibiger incalcase
deliberat regulile elementare ale muncii de laborator, infectand
sobolanii nu cu „viermi sanatosi", cum pretindea el, ci cu viermi
extrasi din tumori, deci purtatori de virusuri.
Culmea este ca, daca Fibiger a obtinut Premiul Nobel aproape imediat,
Peyton Rous, adevaratul descoperitor al cauzei cancerului la stomac,
a trebuit sa astepte 50 de ani, pentru a fi pomenit de Academia
Regala de la Stockholm!
Falsificarea experimentelor – Robert Millikan
Fizicianul american Robert Millikan a obtinut, in anul 1923, Premiul
Nobel pentru masurarea, printre altele, a sarcinii electrice
elementare, adica a sarcinii unui electron. Pentru aceasta, Millikan
lasa picaturi minuscule de ulei sa cada intre placile unui
condensator si masura campul electric de care era nevoie pentru a le
opri. Calculand apoi sarcina electrica de pe fiecare picatura, el a
dovedit ca aceste cantitati de electricitate sunt toate multipli ai
unei sarcini elementare, sarcina electrica a electronilor. Fizicianul
austriac Felix Ehrenhaft facea, in paralel, experimente asemanatoare,
dar fara sa obtina rezultate stabile.
Premiul Nobel l-a obtinut Millikan, atunci crezandu-se ca a putut
ajunge la rezultat datorita unei tehnici experimentale mai bune decat
a lui Ehrenfeld. Dupa 60 de ani, insa, un curios, care a cercetat
indeaproape hartiile personale ale lui Millikan, a gasit, pe listele
de date de laborator, insemnari de genul: „Nu se potriveste – a nu se
publica" sau „Serie de rezultate incorecte". Luate la bani marunti,
rezultatele lui erau la fel de instabile ca si cele ale lui
Ehrenhaft, pe care onestitatea l-a condamnat la uitare!
Fleacul premiat – Gustav Dalen
Chiar daca Millikan a trisat, cercetarile lui vizau totusi un subiect
demn de Premiul Nobel. Ceea ce nu este cazul fizicianului suedez Nils
Gustav Dalen. Desi orb, acesta a inventat... o valva comandata de o
raza de lumina. Descoperire de mare utilitate practica, e adevarat,
dar in nici un caz comparabila cu radarul sau cu motorul cu reactie –
nepremiate de Academia Suedeza. Colegii de breasla ai lui Dalen
glumeau amar, ca tot asa de bine s-ar putea acorda Premiul Nobel
pentru inventarea deschizatorului de... conserve.
Otrava lenta – Paul Muller
Uneori, Comitetul Nobel se grabeste si acorda premiul pentru o
descoperire care, pe moment, pare miraculoasa, dar in timp se
dovedeste a fi un blestem.
Asa s-a intamplat in 1948, cand l-a premiat pe chimistul elvetian
Paul Muller, cel care a perfectionat DDT-ul, facand din el un
insecticid atotputernic. Pornind de la o substanta inventata in 1878,
Muller a preparat compusul in forma actuala, lansat imediat, cu mare
tam-tam, in intreaga lume. Agricultorii au inceput sa-l foloseasca si
cand era cazul, si cand nu era, lumea minunandu-se de recoltele
superbe, lipsite de orice daunatori. Pana la sfarsitul anilor `50, se
spune ca DDT-ul a salvat 5 milioane de oameni de la moartea prin
inanitie. Dupa care s-a dovedit ca a ucis cam tot atatia! Paul Miller
nu a mers pana la capat cu cercetarile lui, iar efectele pe termen
lung ale DDT-ului sunt dezastruoase. Compusul ramane activ multi ani
si se integreaza perfect in lantul trofic, putand atinge concentratii
cancerigene si chiar letale, in plante si in carnea unor animale
domestice. Au fost impuse, desigur, restrictii severe pentru
utilizarea lui, iar unele tari l-au interzis chiar cu desavarsire.
Costin BADOIU
http://www.focusvest.ro/locuri_de_munca/index.htm
La fiecare inceput de decembrie, in capitalele Suediei si Norvegiei
au loc ceremoniile de decernare a Premiilor Nobel. Castigatorii sunt
anuntati cu doua luni inainte si, poate de aceea, toamna este un
anotimp atat de tensionat in lumea stiintei. Savanti pe care i-ai
crede oameni seriosi, complet detasati de cele lumesti, tresar la
fiecare sunet al telefonului: sa fie aceasta convorbirea asteptata o
viata intreaga? Sa auda oare la celalalt capat al firului o voce cu
accent scandinav spunand: „Felicitari domnule profesor, Academia
Regala de Stiinte a Suediei v-a desemnat ? etc." Pentru cei mai multi
dintre ei, asteptarea este zadarnica. Asemenea lor, sa ne consolam si
noi, cei sistematic omisi de pe listele Comitetului Nobel, cu gandul
ca premiile nu se acorda intotdeauna dupa merite, asta ca sa nu mai
vorbim de cele cateva cazuri in care invidiatele Nobel-uri au fost
decernate... unor sarlantani.
Lobotomia – Antonio Egas Moniz
Premiul Nobel pentru medicina a revenit, in 1949, neurochirurgului
portughez Antonio Egas Moniz, pentru „contributii deosebite la
vindecarea bolilor mintale". Ulterior, s-a dovedit ca
aceste „contributii deosebite" meritau calificate mai de graba „crime
impotriva umanitatii", dar a fost prea tarziu: profesorul Moniz isi
adaugase deja pe cartea de vizita titlul de laureat al Premiului
Nobel. In anii `30, medicii incercau sa stabileasca, facand
experimente pe cimpanzei, distributia centrilor neuromotori in
creierul uman. La o conferinta in SUA, in 1935, profesorul Moniz a
auzit un medic american, descriind defectele extirparii unei parti a
lobilor frontali la cimpanzei.
Printre altele, cimpanzeul astfel operat devenea foarte placid,
nepasator. Profesorul Moniz s-a gandit sa utilizeze metoda pentru a-i
calma pe bolnavii psihic agresivi si... s-a pus pe operat, comunicand
lumii medicale ca, prin sectionarea lobilor frontali, nebunii furiosi
devin linistiti. Succesul a fost monstruos: s-a vorbit chiar de
o „revolutie in neurochirurgie", iar practicile profesorului Moniz au
fost preluate de numerosi specialisti. La putin timp dupa decernarea
Premiului Nobel, a izbucnit scandalul: majoritatea pacientilor
operati dupa metoda profesorului Moniz „se linisteau", in realitate,
pe veci, iar putinii supravietuitori nu mai erau decat niste ruine
umane, reduse la stadiul de viata vegetativa. „Detalii" pe care Moniz
le omisese, desigur, din comunicatele stiintifice.
Viermii cancerului – Johannes Fibiger
Una dintre cele mai stanjenitoare cazuri din istoria Premiilor Nobel
pentru medicina il reprezinta, poate, cel al patologului danez
Johannes Fibiger, laureat in 1926 pentru descoperirea... viermilor
care transmit cancerul la stomac. Disecand sobolani bolnavi de
aceasta forma de cancer, prof. Fibiger a gasit, in unele tumori,
niste mici paraziti. El i-a botezat imediat „viermii cancerului" si a
pretins ca, infectand cu ei sobolani sanatosi, s-au format imediat
tumori canceroase. Nici un alt cercetator nu a reusit insa sa
reproduca experimentele lui Fibiger. Trei ani mai tarziu, cand
americanul Peyton Rous a descoperit trei forme de virus care produc
cancerul la stomac, a devenit evident ca prof. Fibiger incalcase
deliberat regulile elementare ale muncii de laborator, infectand
sobolanii nu cu „viermi sanatosi", cum pretindea el, ci cu viermi
extrasi din tumori, deci purtatori de virusuri.
Culmea este ca, daca Fibiger a obtinut Premiul Nobel aproape imediat,
Peyton Rous, adevaratul descoperitor al cauzei cancerului la stomac,
a trebuit sa astepte 50 de ani, pentru a fi pomenit de Academia
Regala de la Stockholm!
Falsificarea experimentelor – Robert Millikan
Fizicianul american Robert Millikan a obtinut, in anul 1923, Premiul
Nobel pentru masurarea, printre altele, a sarcinii electrice
elementare, adica a sarcinii unui electron. Pentru aceasta, Millikan
lasa picaturi minuscule de ulei sa cada intre placile unui
condensator si masura campul electric de care era nevoie pentru a le
opri. Calculand apoi sarcina electrica de pe fiecare picatura, el a
dovedit ca aceste cantitati de electricitate sunt toate multipli ai
unei sarcini elementare, sarcina electrica a electronilor. Fizicianul
austriac Felix Ehrenhaft facea, in paralel, experimente asemanatoare,
dar fara sa obtina rezultate stabile.
Premiul Nobel l-a obtinut Millikan, atunci crezandu-se ca a putut
ajunge la rezultat datorita unei tehnici experimentale mai bune decat
a lui Ehrenfeld. Dupa 60 de ani, insa, un curios, care a cercetat
indeaproape hartiile personale ale lui Millikan, a gasit, pe listele
de date de laborator, insemnari de genul: „Nu se potriveste – a nu se
publica" sau „Serie de rezultate incorecte". Luate la bani marunti,
rezultatele lui erau la fel de instabile ca si cele ale lui
Ehrenhaft, pe care onestitatea l-a condamnat la uitare!
Fleacul premiat – Gustav Dalen
Chiar daca Millikan a trisat, cercetarile lui vizau totusi un subiect
demn de Premiul Nobel. Ceea ce nu este cazul fizicianului suedez Nils
Gustav Dalen. Desi orb, acesta a inventat... o valva comandata de o
raza de lumina. Descoperire de mare utilitate practica, e adevarat,
dar in nici un caz comparabila cu radarul sau cu motorul cu reactie –
nepremiate de Academia Suedeza. Colegii de breasla ai lui Dalen
glumeau amar, ca tot asa de bine s-ar putea acorda Premiul Nobel
pentru inventarea deschizatorului de... conserve.
Otrava lenta – Paul Muller
Uneori, Comitetul Nobel se grabeste si acorda premiul pentru o
descoperire care, pe moment, pare miraculoasa, dar in timp se
dovedeste a fi un blestem.
Asa s-a intamplat in 1948, cand l-a premiat pe chimistul elvetian
Paul Muller, cel care a perfectionat DDT-ul, facand din el un
insecticid atotputernic. Pornind de la o substanta inventata in 1878,
Muller a preparat compusul in forma actuala, lansat imediat, cu mare
tam-tam, in intreaga lume. Agricultorii au inceput sa-l foloseasca si
cand era cazul, si cand nu era, lumea minunandu-se de recoltele
superbe, lipsite de orice daunatori. Pana la sfarsitul anilor `50, se
spune ca DDT-ul a salvat 5 milioane de oameni de la moartea prin
inanitie. Dupa care s-a dovedit ca a ucis cam tot atatia! Paul Miller
nu a mers pana la capat cu cercetarile lui, iar efectele pe termen
lung ale DDT-ului sunt dezastruoase. Compusul ramane activ multi ani
si se integreaza perfect in lantul trofic, putand atinge concentratii
cancerigene si chiar letale, in plante si in carnea unor animale
domestice. Au fost impuse, desigur, restrictii severe pentru
utilizarea lui, iar unele tari l-au interzis chiar cu desavarsire.
Costin BADOIU
Petele premiilor Nobel
La fiecare inceput de decembrie, in capitalele Suediei si Norvegiei
au loc ceremoniile de decernare a Premiilor Nobel. Castigatorii sunt
anuntati cu doua luni inainte si, poate de aceea, toamna este un
anotimp atat de tensionat in lumea stiintei. Savanti pe care i-ai
crede oameni seriosi, complet detasati de cele lumesti, tresar la
fiecare sunet al telefonului: sa fie aceasta convorbirea asteptata o
viata intreaga? Sa auda oare la celalalt capat al firului o voce cu
accent scandinav spunand: „Felicitari domnule profesor, Academia
Regala de Stiinte a Suediei v-a desemnat ? etc." Pentru cei mai multi
dintre ei, asteptarea este zadarnica. Asemenea lor, sa ne consolam si
noi, cei sistematic omisi de pe listele Comitetului Nobel, cu gandul
ca premiile nu se acorda intotdeauna dupa merite, asta ca sa nu mai
vorbim de cele cateva cazuri in care invidiatele Nobel-uri au fost
decernate... unor sarlantani.
Lobotomia – Antonio Egas Moniz
Premiul Nobel pentru medicina a revenit, in 1949, neurochirurgului
portughez Antonio Egas Moniz, pentru „contributii deosebite la
vindecarea bolilor mintale". Ulterior, s-a dovedit ca
aceste „contributii deosebite" meritau calificate mai de graba „crime
impotriva umanitatii", dar a fost prea tarziu: profesorul Moniz isi
adaugase deja pe cartea de vizita titlul de laureat al Premiului
Nobel. In anii `30, medicii incercau sa stabileasca, facand
experimente pe cimpanzei, distributia centrilor neuromotori in
creierul uman. La o conferinta in SUA, in 1935, profesorul Moniz a
auzit un medic american, descriind defectele extirparii unei parti a
lobilor frontali la cimpanzei.
Printre altele, cimpanzeul astfel operat devenea foarte placid,
nepasator. Profesorul Moniz s-a gandit sa utilizeze metoda pentru a-i
calma pe bolnavii psihic agresivi si... s-a pus pe operat, comunicand
lumii medicale ca, prin sectionarea lobilor frontali, nebunii furiosi
devin linistiti. Succesul a fost monstruos: s-a vorbit chiar de
o „revolutie in neurochirurgie", iar practicile profesorului Moniz au
fost preluate de numerosi specialisti. La putin timp dupa decernarea
Premiului Nobel, a izbucnit scandalul: majoritatea pacientilor
operati dupa metoda profesorului Moniz „se linisteau", in realitate,
pe veci, iar putinii supravietuitori nu mai erau decat niste ruine
umane, reduse la stadiul de viata vegetativa. „Detalii" pe care Moniz
le omisese, desigur, din comunicatele stiintifice.
Viermii cancerului – Johannes Fibiger
Una dintre cele mai stanjenitoare cazuri din istoria Premiilor Nobel
pentru medicina il reprezinta, poate, cel al patologului danez
Johannes Fibiger, laureat in 1926 pentru descoperirea... viermilor
care transmit cancerul la stomac. Disecand sobolani bolnavi de
aceasta forma de cancer, prof. Fibiger a gasit, in unele tumori,
niste mici paraziti. El i-a botezat imediat „viermii cancerului" si a
pretins ca, infectand cu ei sobolani sanatosi, s-au format imediat
tumori canceroase. Nici un alt cercetator nu a reusit insa sa
reproduca experimentele lui Fibiger. Trei ani mai tarziu, cand
americanul Peyton Rous a descoperit trei forme de virus care produc
cancerul la stomac, a devenit evident ca prof. Fibiger incalcase
deliberat regulile elementare ale muncii de laborator, infectand
sobolanii nu cu „viermi sanatosi", cum pretindea el, ci cu viermi
extrasi din tumori, deci purtatori de virusuri.
Culmea este ca, daca Fibiger a obtinut Premiul Nobel aproape imediat,
Peyton Rous, adevaratul descoperitor al cauzei cancerului la stomac,
a trebuit sa astepte 50 de ani, pentru a fi pomenit de Academia
Regala de la Stockholm!
Falsificarea experimentelor – Robert Millikan
Fizicianul american Robert Millikan a obtinut, in anul 1923, Premiul
Nobel pentru masurarea, printre altele, a sarcinii electrice
elementare, adica a sarcinii unui electron. Pentru aceasta, Millikan
lasa picaturi minuscule de ulei sa cada intre placile unui
condensator si masura campul electric de care era nevoie pentru a le
opri. Calculand apoi sarcina electrica de pe fiecare picatura, el a
dovedit ca aceste cantitati de electricitate sunt toate multipli ai
unei sarcini elementare, sarcina electrica a electronilor. Fizicianul
austriac Felix Ehrenhaft facea, in paralel, experimente asemanatoare,
dar fara sa obtina rezultate stabile.
Premiul Nobel l-a obtinut Millikan, atunci crezandu-se ca a putut
ajunge la rezultat datorita unei tehnici experimentale mai bune decat
a lui Ehrenfeld. Dupa 60 de ani, insa, un curios, care a cercetat
indeaproape hartiile personale ale lui Millikan, a gasit, pe listele
de date de laborator, insemnari de genul: „Nu se potriveste – a nu se
publica" sau „Serie de rezultate incorecte". Luate la bani marunti,
rezultatele lui erau la fel de instabile ca si cele ale lui
Ehrenhaft, pe care onestitatea l-a condamnat la uitare!
Fleacul premiat – Gustav Dalen
Chiar daca Millikan a trisat, cercetarile lui vizau totusi un subiect
demn de Premiul Nobel. Ceea ce nu este cazul fizicianului suedez Nils
Gustav Dalen. Desi orb, acesta a inventat... o valva comandata de o
raza de lumina. Descoperire de mare utilitate practica, e adevarat,
dar in nici un caz comparabila cu radarul sau cu motorul cu reactie –
nepremiate de Academia Suedeza. Colegii de breasla ai lui Dalen
glumeau amar, ca tot asa de bine s-ar putea acorda Premiul Nobel
pentru inventarea deschizatorului de... conserve.
Otrava lenta – Paul Muller
Uneori, Comitetul Nobel se grabeste si acorda premiul pentru o
descoperire care, pe moment, pare miraculoasa, dar in timp se
dovedeste a fi un blestem.
Asa s-a intamplat in 1948, cand l-a premiat pe chimistul elvetian
Paul Muller, cel care a perfectionat DDT-ul, facand din el un
insecticid atotputernic. Pornind de la o substanta inventata in 1878,
Muller a preparat compusul in forma actuala, lansat imediat, cu mare
tam-tam, in intreaga lume. Agricultorii au inceput sa-l foloseasca si
cand era cazul, si cand nu era, lumea minunandu-se de recoltele
superbe, lipsite de orice daunatori. Pana la sfarsitul anilor `50, se
spune ca DDT-ul a salvat 5 milioane de oameni de la moartea prin
inanitie. Dupa care s-a dovedit ca a ucis cam tot atatia! Paul Miller
nu a mers pana la capat cu cercetarile lui, iar efectele pe termen
lung ale DDT-ului sunt dezastruoase. Compusul ramane activ multi ani
si se integreaza perfect in lantul trofic, putand atinge concentratii
cancerigene si chiar letale, in plante si in carnea unor animale
domestice. Au fost impuse, desigur, restrictii severe pentru
utilizarea lui, iar unele tari l-au interzis chiar cu desavarsire.
Costin BADOIU
http://www.focusvest.ro/locuri_de_munca/index.htm
Cum a aparut Premiul Nobel
Cum a aparut Premiul Nobel
Alex Ulmanu
Duminica, 16 Octombrie 2005/
Evenimentul Zilei
Premiile Nobel sunt, alaturi de Oscaruri, distinctiile cu cea mai
mare notorietate din lume. Omul datorita caruia exista aceste premii,
Alfred Nobel, s-a nascut in 1833 la Stockholm, in Suedia, si se
tragea din Olof Rudbeck, cel mai cunoscut geniu tehnic al Suediei in
secolul al XVII-lea. Nobel a fost el insusi un geniu: e cel care a
inventat dinamita, in 1866. Mai tarziu, a fondat companii si
laboratoare in peste 20 de tari din intreaga lume.
A murit din cauza unei hemoragii cerebrale, la resedinta sa din San
Remo, in Italia, pe 10 decembrie 1896, nu inainte de a fi semnat, cu
un an inainte, un testament prin care infiinta Premiul Nobel.
„Intreaga mea avere va fi administrata in urmatorul mod: capitalul,
investit de executorii mei, va constitui un fond a carui dobanda va
fi distribuita anual, in forma unor premii, celor care, in timpul
anului precedent, au adus cele mai mari beneficii umanitatii",
stipuleaza testamentul lui Alfred Nobel. Savantul cerea ca dobanda sa
fie impartita in cinci parti egale, care sa fie acordate persoanelor
care au avut cele mai semnificative realizari in fizica, chimie,
medicina, literatura si „persoanei care a facut cel mai mult pentru
fraternitate intre natiuni, pentru desfiintarea sau reducerea
armatelor si pentru tinerea sau promovarea congreselor pentru pace".
Tot in testament, Nobel stabilea si institutiile care urmau sa acorde
premiile: cele pentru fizica si chimie - de catre Academia Suedeza a
Stiintelor; cel pentru medicina - de catre Institutul Karolinska din
Stockholm; cel pentru literatura - de catre Academie, la Stockholm;
cel pentru pace - de catre un comitet de cinci persoane alese de
catre Parlamentul Norvegiei.
Nobel isi formula, de asemenea, „dorinta expresa" ca in selectarea
castigatorilor sa nu se tina seama de nationalitatea candidatilor,
ci „cei mai merituosi sa primeasca premiul, fie ca sunt scandinavi,
fie nu".
Primul an in care s-au acordat Premiile Nobel a fost 1901. Din 1969,
la cele cinci premii stabilite de Nobel prin testament s-a mai
adaugat unul, pentru economie. Premiul este oferit de Banca Suediei,
in memoria lui Alfred Nobel.
Alex Ulmanu
Duminica, 16 Octombrie 2005/
Evenimentul Zilei
Premiile Nobel sunt, alaturi de Oscaruri, distinctiile cu cea mai
mare notorietate din lume. Omul datorita caruia exista aceste premii,
Alfred Nobel, s-a nascut in 1833 la Stockholm, in Suedia, si se
tragea din Olof Rudbeck, cel mai cunoscut geniu tehnic al Suediei in
secolul al XVII-lea. Nobel a fost el insusi un geniu: e cel care a
inventat dinamita, in 1866. Mai tarziu, a fondat companii si
laboratoare in peste 20 de tari din intreaga lume.
A murit din cauza unei hemoragii cerebrale, la resedinta sa din San
Remo, in Italia, pe 10 decembrie 1896, nu inainte de a fi semnat, cu
un an inainte, un testament prin care infiinta Premiul Nobel.
„Intreaga mea avere va fi administrata in urmatorul mod: capitalul,
investit de executorii mei, va constitui un fond a carui dobanda va
fi distribuita anual, in forma unor premii, celor care, in timpul
anului precedent, au adus cele mai mari beneficii umanitatii",
stipuleaza testamentul lui Alfred Nobel. Savantul cerea ca dobanda sa
fie impartita in cinci parti egale, care sa fie acordate persoanelor
care au avut cele mai semnificative realizari in fizica, chimie,
medicina, literatura si „persoanei care a facut cel mai mult pentru
fraternitate intre natiuni, pentru desfiintarea sau reducerea
armatelor si pentru tinerea sau promovarea congreselor pentru pace".
Tot in testament, Nobel stabilea si institutiile care urmau sa acorde
premiile: cele pentru fizica si chimie - de catre Academia Suedeza a
Stiintelor; cel pentru medicina - de catre Institutul Karolinska din
Stockholm; cel pentru literatura - de catre Academie, la Stockholm;
cel pentru pace - de catre un comitet de cinci persoane alese de
catre Parlamentul Norvegiei.
Nobel isi formula, de asemenea, „dorinta expresa" ca in selectarea
castigatorilor sa nu se tina seama de nationalitatea candidatilor,
ci „cei mai merituosi sa primeasca premiul, fie ca sunt scandinavi,
fie nu".
Primul an in care s-au acordat Premiile Nobel a fost 1901. Din 1969,
la cele cinci premii stabilite de Nobel prin testament s-a mai
adaugat unul, pentru economie. Premiul este oferit de Banca Suediei,
in memoria lui Alfred Nobel.
Ioan Moraru, Premiul Nobel si Romania
Ioan Moraru, Premiul Nobel si Romania
http://www.revista22.ro/html/index.php?art=1713&nr=2005-05-05
http://www.revista22.ro/html/index.php?art=1713&nr=2005-05-05
DISTINCTIE. LAUREATA A PREMIUL NOBEL PENTRU PACE IN 1997, JO
DISTINCTIE. LAUREATA A PREMIUL NOBEL PENTRU PACE IN 1997, JODY WILLIAMS LUPTA SI AZI PENTRU CA LUMEA IN CARE TRAIM SA FIE MAI BUNA SI MAI FRUMOASA
In urma cu un deceniu devenise cea de-a zecea femeie care a primit Premiul Nobel pentru Pace. Jody Williams a demonstrat atunci ca, daca crezi cu adevarat in ceea ce faci, poti reusi, chiar daca esti privit cu scepticism de cei din jur. »»»
In urma cu un deceniu devenise cea de-a zecea femeie care a primit Premiul Nobel pentru Pace. Jody Williams a demonstrat atunci ca, daca crezi cu adevarat in ceea ce faci, poti reusi, chiar daca esti privit cu scepticism de cei din jur. »»»
Din nou despre premiatul Nobel: Jose Saramago sau despre eti
Din nou despre premiatul Nobel: Jose Saramago sau despre etica prieteniei
PREMIILE NOBEL 2007, IN PERIOADA 8 - 15 OCTOMBRIE
PREMIILE NOBEL 2007, IN PERIOADA 8 - 15 OCTOMBRIE
Cele sase premii Nobel pe anul 2007 vor fi decernate la Stockholm si la Oslo in perioada 8 - 15 octombrie, a anuntat Fundatia Nobel, printre posibilii laureati ai anului numarandu-se fostul vicepresedinte american Al Gore si presedintele bolivian Evo Morales. Primul premiu acordat va fi cel pentru medicina sau psihologie, pe 8 octombrie, urmat de cel pentru fizica, pe 9 octombrie, cel pentru chimie, pe 10 octombrie, cel pentru economie, pe 15 octombrie, si cel pentru pace, cel mai celebru, pe data de 12 octombrie, se arata in comunicatul Fundatiei Nobel. »»»
Cele sase premii Nobel pe anul 2007 vor fi decernate la Stockholm si la Oslo in perioada 8 - 15 octombrie, a anuntat Fundatia Nobel, printre posibilii laureati ai anului numarandu-se fostul vicepresedinte american Al Gore si presedintele bolivian Evo Morales. Primul premiu acordat va fi cel pentru medicina sau psihologie, pe 8 octombrie, urmat de cel pentru fizica, pe 9 octombrie, cel pentru chimie, pe 10 octombrie, cel pentru economie, pe 15 octombrie, si cel pentru pace, cel mai celebru, pe data de 12 octombrie, se arata in comunicatul Fundatiei Nobel. »»»
Premiul Nobel – Laureaţii în dezbateri la Petra
Premiul Nobel – Laureaţii în dezbateri la Petra
Pagina 8 din 10 • 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9, 10
Pagina 8 din 10
Permisiunile acestui forum:
Nu puteti raspunde la subiectele acestui forum