Nobel[v=]

Rezumarea primului mesaj :

ALFRED  NOBEL-
Speranta este valul naturii pentru a ascunde goliciunea adevarului.

Donald Trump cere să i se retragă Premiul Nobel lui Al Gore
"Cu cea mai rece iarnă a tuturor timpurilor, cu zăpada care a depăşit recorduri şi la munte şi la câmpii, comitetul Nobel ar trebui să îi retragă premiul Nobel lui Al Gore " a declarat Donald Trump pentru New York Post. "Gore vrea să renunţăm la fabricile noastre...

Nobel pentru un poet antifascist


18:56Juriul Academiei Suedeze a decis ca Nobelul pentru Literatură să-i fie acordat lui Eugenio Montale. Poetul italian a primit premiul „pentru poezia lui distinctă, de o mare sensibilitate artistică în interpretarea valorilor umane, sub semnul unei concepţii de viaţă dincolo de iluzii".Când a fost recompensat cu Premiul Nobel, poetul era deja celebru în Italia, fiind considerat cel mai important poet în viaţă

Rajendhra Pachauri, laureat al Nobelului pentru Pace, este acuzat de..

Laureatul Nobel Liu Xiaobo, 11 ani de ...

Eugenio Montale

Fanteziile lui Eugenio Montale, dascăl fără intenţie










În 1975, Premiul Nobel pentru literatură a fost câştigat de un poet destul de puţin cunoscut, dar preţuit de cei care i-au parcurs opera – Eugenio Montale ( 1896-1981). Tatăl său a fost un om de afaceri, fiul urmând o altă cale, aceea a „focurilor de artificii” oferite de fantezia poetică. Despre Montale nu se poate scrie decât referindu-ne la opera în sine, biografia sa a fost paralelă cu timpurile trăite, evenimentele afectându-l destul de puţin. Un caz fericit, dacă se poate spune.

Poet al câmpurilor vaste, al mării, valurilor, Montale şi-a atras cititorii prin elanul vital, forţa de trăire şi retrăire a emoţiilor în faţa unei naturi darnice, dar şi plină de pericole. Ilie Constantin, Dragoş Vrânceanu, Marian Papahagi s-au încumetat să aducă în română ecoul verbului montalean. De pildă, din „Oase de sepie” – „ Nu cere vorba cea care scrutează în echer informul nostru suflet şi-n litere de foc de-a-ntregul îl declară, ca un şofran sub cer, lucind pierdut în câmpul prăfos către mijloc”. Personal, nu aş spune că traducătorul şi, probabil, poetul sunt foarte accesibili. Există o melodicitate, dar imaginile se întretaie. Iar cel care caută o logică a frazării obişnuite va căuta în zadar. De altfel , poetul declară, în final că el poate spune „ce nu suntem, ce nu voim”. Prin negare, orice se poate afirma... Poate. Dar el poate fi şi foarte realist – „Palid şi uituc în după-amiezi, lângă zidu-ncins dinspre livezi, să asculţi prin mărăcinii sterpi şfichiuiri de mierle, fâşâit de şerpi”. ... „Nu te refugia în umbra vie a desişului de stuf” ...”Îţi regândesc surâsul şi-mi e o apă clară”...Poetul călătoreşte printre oameni, ţări, continente, nume geografice, nume comune de păsări, de arbori, de ierburi, este atent la tot ceea ce pentru un om care nu scrie versuri, pare banal, nedemn de a fi comentat. Este un mare poet al amănuntului, iar arta veritabilă se face din amănunte. Generalităţi poate formula aproape oricine. În 1925, Montale scria un articol, pro-domo, în „Il baretti” – „ Nu continuă tradiţia cine vrea, ci acela care poate şi , uneori, acela care o ştie mai puţin”. Paradoxal, dar cât de adevărat. „Geniul se bazează pe conştiinţă şi onestitate ... Stilul ne va veni de la buna cuviinţă...Salvarea este poate în munca inutilă şi neobservată”. Par extrem de „cuminţi” cuvintele celui care a scris fără grabă şi a construit o operă durabilă, dăruit fiind cu o fantezie bogată şi totodată discretă. Discreţia nu înseamnă sărăcie de limbaj, dimpotrivă, este o căutare lăuntrică a tezaurului propriu, fără programe, împrumuturi, intenţii declarate, excentricităţi. „Ascultă-mă, poeţii laureaţi se mişcă numai printre plante cu nume puţin folosite- buxus, ligustru, acant” ...Poemul „Aproape o fantezie” începe cu versurile – „ Mijeşte o zi, presimt după alburiul de frust argint pe pereţi”. Unde este fantezia? În ochiul poetului-pictor. Nu oricine vede astfel începutul unei zile. „Ştiu că se poate trăi neexistând, apăruţi din cortine, din fundal, dintr-un afară ce nu există, dacă nimeni nu l-a văzut vreodată”. Ceea ce încearcă Montale, mai puţin prin declaraţii, este să lege malurile poeziei italiene de la Dante la marii creatori ai perioadei moderne, Carducci, Pascoli, D”Anunzio, ş.a. „Istotria nu se desfăşoară ca un lanţ cu verigi, neîntrerupt”. Prieten cu Umberto Saba, Italo Svevo, Carlo Levi, antifascist convins, adversar al rasismului, xenofobiei, Eugenio Montale a fost ceea ce se dorea mereu – o conştiinţă, un om de mare onestitate, iar despre talent vorbesc versurile sale neîntrecute, care nici în traducere nu-şi pierd strălucirea. Poate că,. prin el , înţelegem mai bine înrudirea limbilor italiană şi română, dar şi înrudirea oamenilor care ştiu să preţuiască frumosul.



Boris Marian

Nobel pentru doi autodidacţi


19:51Premiul câştigat în 1974 nu le-a adus notorietate internaţională celor doi câştigători suedezi. Opera lor, mai puţin cunoscută în străinătate, a confirmat teoria că meseria de scriitor nu se învaţă la şcoală.În octombrie 1974, presa din Suedia s-a indignat când Academia suedeză a anunţat că Premiul Nobel pentru Literatură le revine suedezilor Harry Martinson (1904-1978) şi Eyvind Johnson (1900-1976).Articol complet

VIDEO Nobel pentru australianul renegat


19:53Patrick White (1912-1990), primul scriitor care a adus Nobelul literar ţării sale, a refuzat politicos să ridice personal premiul. Autorul a fost recompensat „pentru arta lui narativă, precumpănitor epică şi psihologică, prin care un nou continent s-a inserat în literatură“.Articol complet

Nobelul pentru incalzire globala, bazat pe o eroare

Grupul Interguvernamental pentru Schimbarile Climaterice (IPCC) aflat sub egida ONU a recunoscut ca una dintre previziunle sale din raportul care, in 2007, i-a adus Nobelul pentru Pace, este "o regretabila eroare". IPCC sustinea ca ghetarii din Himalaya se vor topi pana in 2035. Informatia, prezentata ca o certitudine stiintifica, era de fapt preluata dintr-o revista. In 2007, in cel de-al patru-lea sau raport,...

Nobel pentru scriitorul dintre ruine


20:26Heinrich Böll (1917-1985) primeşte al doilea Nobel literar pentru Germania, ţara pe care a radiografiat-o fără menajamente. Autorul a fost recompensat pentru scrierile sale, care au contribuit la o renaştere a culturii germane prin fineţea scriiturii şi prin reflectarea unei epoci

Laureatii Premiului Nobel pentru Stiinte
http://www.cuvantul-liber.ro/articol.asp?ID=47443
FIZICA

Chinezul Charles Kuen Kao si americanii Williard S. Boyle si George E. Smith sunt laureatii premiului Nobel pentru fizica in 2009. Cei trei savanti au primit inalta distinctie pentru cercetarile lor legate de comunicarea prin fibre optice si pentru "inventarea circuitului electronic de captare a imaginii - senzorul CCD" (charge-coupled device-dispozitiv cuplat de incarcare) - care este o matrice alcatuita din milioane de celule fotosensibile, numite pixeli, care produc semnale electrice ce variaza odata cu cantitatea de lumina cu care intra in contact.

1966, Charles K. Kao a facut o descoperire epocala care a revolutionat domeniul fibrelor optice. A calculat modul cum se transmite lumina pe distante mari, prin fibre optice de sticla.

Pe de alta parte, Willard S. Boyle si George E. Smith au inventat, in 1969, prima tehnologie care foloseste senzori digitali CCD,ce reprezinta "ochiul electronic al camerei digitale", dispozitiv care a revolutionat fotografia. Astfel, fotografia digitala a devenit un instrument de neinlocuit in multe domenii ale cercetarii stiintifice.

Charles Kuen Kao s-a nascut in 1933 la Shanghai, China si are cetatenie britanica si americana. Willard Sterling Boyle, cetatean canadian si american, a fost director executiv al Diviziei de Stiinte la Laboratoarele Bell. George Elwood Smith, cetatean american, a lucrat la Laboratoarele Bell, de unde s-a retras in 1986, potrivit Newsln.


MEDICINA

Premiul Nobel pentru medicina pe 2009 a revenit cercetatorilor americani Elizabeth H. Blackburn, Jack W. Szostak si Carol W. Greider, pentru descoperirea mecanismului prin care cromozomii sunt protejati de telomere si de enzima telomeraza. Telomeraza este o enzima care "protejeaza cromozomii impotriva imbatranirii". Aceasta enzima ar putea reprezenta cheia "Tineretii vesnice", deoarece are un rol important in procesul de imbatranire. Cercetarile au stabilit legatura dintre activitatea telomerazei, mentinerea telomerului si cancerul la om.

Elizabeth Helen Blackburn este specialista in biologie la Universitatea California din San Francisco, unde a studiat telomerii, o structura de la capetele cromozomilor care protejeaza cromozomii. Elizabeth Helen Blackburn a descoperit telomeraza, enzima care reface telomerii.

Carol Greider este specialista in biologia moleculara, isi desfasoara activitatea la Universitatea John Hopkins din Baltimore. In 1984, ea a descoperit telomeraza, impreuna cu Elizabeth Helen Blackburn.

Jack W. Szostak este biolog, profesor de genetica la Harvard Medical School din Statele Unite, autorul primului cromozom artificial din lume. Aceasta descoperire i-a ajutat pe cercetatori sa alcatuiasca harta genetica a mamiferelor si sa dezvolte tehnici de manipulare genetica.

Totul despre Premiul Nobel: secrete şi informaţii inedite De ce există doar 5 domenii ale premiului Nobel? Ne-am putea pune întrebarea firească de ce Alfred Nobel (1833-1896) s-a oprit doar la cinci obiective pentru premiere? De ce nu a crezut necesar să onoreze în mod egal şi somităţile botanicii, zoologiei sau ale psihologiei? La drept vorbind,...

Nobel pentru profunzimea literaturii nipone


Yasunari Kawabata (1899-1972) a fost primul scriitor japonez şi al treilea asiatic care a primit Premiul pentru Literatură. Scriitorul a fost recompensat „pentru măiestria narativă cu care înfăţişează esenţa gândirii japoneze“. Pentru că a rămas orfan foarte devreme, tatăl - un medic ilustru - şi mama murind pe când fiul lor avea doar 4 ani, micul Yasunari a plecat să locuiască cu bunicii din partea mamei. Articol complet

Valoarea Premiilor Nobel, redusă din cauza crizei
http://www.gandul.info/media-advertising/valoarea-premiilor-nobel-redusa-din-cauza-crizei-5161588
Anul acesta, fundaţia a alocat 10 milioane de coroane suedeze (aproximativ 1,5 milioane de dolari) pentru fiecare premiu, sumă neschimbată în ultimul deceniu. (Valoarea în bani a premiilor Nobel a crescut uşor din anii 1950, potrivit site-ului fundaţiei). Criza financiară prin care trece, încă, planeta ar putea afecta serios resursele financiare ale fundaţiei, ducând, în cele din urmă, la reducerea cuantumului premiilor. "În viitor, am putea fi obligaţi să reducem valoarea premiilor, a declarat Michael Sohlman, director executiv al Nobel Foundation. Am trecut de furtună, însă am luat apă la bord". Sohlman a declarat că valorile fundaţiei şi-au "revenit" doar parţial pe piaţa de capital în 2009, după ce pierduse aproape o cincime din capitalul investit, în 2008.
Premiile Nobel datează din 1895, când inginerul suedez Alfred Nobel a stabilit prin testament acordarea lor. Nobel a stipulat în document ca suma de 31 de milioane de coroane suedeze (4,5 milioane de dolari) să fie plasată în investiţii sigure, iar venitul rezultat din aceste plasamente să fie distribuit sub forma acestor premii anuale. Valoarea capitalului investit la sfârşitul lunii decembrie 2008 a fost de 2,8 miliarde de coroane suedeze (407,2 milioane de dolari).
Distincţiile sunt decernate din 1901, pentru Fizică, Chimie, Medi­cină/Psihologie, Literatură şi Pace. Premiul pentru Economie a fost instituit în 1968 de Banca centrală din Suedia, cu ocazia împlinirii a 300 de ani de la fondarea instituţiei. Nu s-au acordat premii în perioada celor două Războaie Mondiale, iar în anii 1938 şi 1939 guvernul nazist le-a interzis celor trei laureaţi germani să-şi primească trofeele.
Costurile totale ale premiilor Nobel din 2009, estimate la 120 de milioane de coroane suedeze (17,5 milioane de dolari), acoperă valoarea în bani a pre­miilor, cheltuielile pentru fastuosul banchet de decernare a trofeelor, la Stockholm, şi pentru ceremonia de la Oslo, în cadrul căreia Nobelul pentru Pace îi va fi înmânat preşedintelui american Barack Obama.

Ce fac laureaţii premiului Nobel cu banii care îi primesc? Precum se ştie, premiul Nobel reprezintă recunoaşterea absolută a meritelor oamenilor de ştiinţă şi de cultură pentru rezultatele obţinute în domeniul lor de activitate. În afară de marele prestigiu obţinut, laureaţii acestui premiu, îşi umplu buzunarele şi cu o sumă considerabilă...

Nobel pentru un apărător al culturii maya


Miguel Angel Asturias (1899-1974) primeşte singurul Premiu Nobel literar acordat vreodată unui scriitor guatemalez. Distincţia i-a recompensat „creaţia literară vie, adânc înrădăcinată în modul de viaţă şi tradiţiile indigenilor din America Latină“. Asturias s-a născut în Guatemala, o ţară pentru cultura căreia va lupta până la sfârşitul existenţei sale

Descoperiri care au revoluţionat tehnologiile informaţionale

Premiul Nobel pentru Fizică 2009 Convorbire cu acad. Valentin I. Vlad - Premiul Nobel pentru fizică a fost acordat pentru descoperiri care au contribuit la revoluţia tehnologiilor informaţionale. Charles

Laureatul Premiului Nobel pentru Fizică, Vitali Ghinzburg, a încetat din viaţă

Cei mai malefici zece oameni de ştiinţă De-a lungul timpului, oameni de ştiinţă dintr-o şcoală sau alta au contribuit la apariţia unor inovaţii în lumea medicinii, chimiei, fizicii … Multe dintre aceste “daruri” au fost extrem de folositoare şi au deschis drumul către modernitate. Totuşi, există şi un revers...

Nobelul are trei laureaţi de origine română, dar pe care România nu i-a nominalizat niciodată

http://www.cotidianul.ro/nobelul_are_trei_laureati_de_origine_romana_

Un cercetător american, un luptător pentru memoria Holocaustului stabilit la New York şi o autoare germană, toţi de origine română, au primit distincţia Nobel la multă vreme după ce aum părăsit ţara natală, fie în perioada de după cel de-al doilea război mondial, fie în anii grei ai comunismului.
Medicul George Emil Palade, militantul anti-nazist Elie Wiesel şi scriitoarea Herta Muller s-au înscris în istoria distincţiilor Nobel, fiind propuşi însă de statele adoptive în care şi-au exprimat crezul profesional. Oficial, Academia Română nu a avut nicio nominalizare la Nobel, a confirmat pentru NewsIn preşedintele instituţiei, Ionel Haiduc.

Plecarea lor dintr-o ţară care tocmai ieşise dintr-un război distrugător pentru a intra, vreme de jumătate de secol, în negura comunistă, este explicabilă. Faptul că în Statele Unite şi în Germania au găsit spaţiul în care munca lor a devenit valoroasă, este iarăşi explicabil, la fel cum putem înţelege de ce autorităţile comuniste nu s-au mândrit niciodată cu ei, motiv pentru care nici nu i-au nominalizat la Nobel.

Dar de ce România şi societatea românească nu i-a recuperat decât timid în anii care au urmat prăbuşirii comunismului este mai greu de înţeles.

Doi dintre cei trei născuţi în România sunt în viaţă, George E. Palade murind anul trecut, chiar în săptămâna Nobelurilor. Elie Wiesel este însă parţial asumat de societatea românească, la fel cum Herta Muller a fost recuperată doar în cercurile înguste ale literaţilor. Dintre toate cărţile pe care le-a scris, toate vorbind despre România şi despre dezrădăcinarea unui cetăţean al ei, doar câteva au fost traduse în română. Aşa cum ea însăşi spune, de-abia în Germania a fost acceptată ca "româncă", pentru că la ea acasă, pentru că incomodează sau pur şi simplu din ignoranţă, nu este în niciun fel asumată.

Destinul unui medic român la New York

În 1974, un grup de trei medici, printre care şi unul de origine română, primesc Nobelul pentru medicină: belgienii Albert Claude şi Christian de Duve şi cercetătorul american George E. Palade, român prin naştere, după ani de cercetări asupra organizării celulelor.

Născut la Iaşi pe 19 noiembrie 1912, George Emil Palade a absolvit Facultatea de Medicină în 1936, la Bucureşti. Între perioada 1936-1938 este, succesiv, asistent, şef de lucrări şi conferenţiar la Institutul de Anatomie din Bucureşti, studiind în acest timp anatomia patologică şi medicina internă cu profesorul M. Gh. Lupu. A obţinut titlul de doctor în medicină cu teza "Tubul urinifer al delfinului. Studiu de morfologie şi fiziologie comparativă", în anul 1940.

După şase ani a fost invitat ca "Visiting Investigator" de Institutul Rockefeller din New York, unde a devenit asistent, apoi membru asociat, membru titular, şef al Laboratorului de biologie celulară, în 1956, şi profesor de biologie. Din anul 1972 a condus catedra de Biologie celulară a Universităţii Yale din New York.

Emil Palade a fost un deschizător de drumuri prin descoperirile sale în domeniul biologiei moleculare, iar în octombrie 1974, Academia Suedeză i-a conferit Premiul Nobel pentru Medicină, cea mai înaltă distincţie stiinţifică.

Elie Wiesel, evreu american de origine română, devine campion al păcii

Americanul de origine română Elie Wiesel, preşedintele Comisiei Holocaustului devine "campion al păcii", după ce Comitetul Nobel îl recompensează, în1986, recunoscundu-l ca "unul dintre cei mai importanţi lideri spirituali, în epoca în care violenţa, represiunea şi resismul continuă să caracterizeze lumea".

Elie Wiesel s-a născut în 1928 la Sighet, dar a suferit, împreună cu familia sa, deportarea în lagărele de concentrare naziste, unde părinţii şi sora lui au murit. Elie Wiesel şi două surori de-ale lui au supravieţuit, dar nu s-a mai întors în România, ci a plecat la Paris, unde şi-a finalizat studiile la Sorbonna.

În 1958, îşi publică primul volum, "Noaptea", o carte care cuprinde relatări despre lagărele naziste. Wiesel s-a stabilit la New York şi a devenit cetăţean american.

Comitetul Nobel îi recunoaşte Hertei Muller dreptul de a spune povestea României comuniste

Herta Müller a fost distinsă, în 2009, cu Nobelul pentru literatură, pentru onestitatea prin care potretizează lumea celor dezrădăcinaţi din spaţiul fost comunism. Născută într-o familie de şvabi din Banat, Muller a emigrat în Germania în 1987, după ce legăturile ei cu studenţii şi scriitorii de limbă germană din Aktionsgruppe Banat intră în atenţia Securităţii. Mama scriitoarei a fost deportată într-un lagăr din Uniunea Sovietică, astăzi pe teritoriul Ucrainei.

Herta Muller a debutat cu "Niederungen" ("Ţinuturi joase"), care a apărut însă incomplet în ediţia din română din 1982. Comunitatea academică germană a nominalizat-o de două ori pentru Nobel şi i-a acordat premiul oraşului Berlin. Herta Müller a fost distinsă cu Premiul european pentru literatură "Prix Aristeion" şi cu Premiul internaţional pentru literatură IMPAC Dublin, pentru cartea "Animalul inimii", tradusă şi în limba română de editura Polirom, în 2006.

Tema comunismului din România şi cea conexă, a opresiunii individului se regăsesc ca leitmotive în cărţile scriitoarei, dar şi în conştiinţa acesteia.

George Emil Palade, Elie Wiesel şi Herta Muller au fost distinşi pentru meritele lor remarcabile, dar acestea s-au concretizat şi împlinit în afara României, uneori chiar în pofida ei, pentru că alte ţări i-au primit şi adoptat, dăruindu-le intrumentele libertăţii fără de care cercetarea ştiinţifică nu are miză proprie, lupta pentru memorie socială nu este recunoscută, iar scriitura autentică nu poate exista. NewsIn