Nobel[v=]

Rezumarea primului mesaj :

ALFRED  NOBEL-
Speranta este valul naturii pentru a ascunde goliciunea adevarului.

PREMIILE NOBEL DE LITERATURA In testamentul lasat de chimistul suedez Alfred Nobel (mort in 1896), acestul si-a lasat intreaga avere pentru recompensarea in fiecare an a acelor persoane care au contribuit in beneficiul omenirii in domeniile fizicii, chimiei, medicinii, literaturii si pacii. Primul premiu in domeniul literaturii a fost acordat in anul 1901 unui scriitor francez, Sully Prudhomme,uitat de atunci. Dar in anii urmatori premiul a fost decernat unor scriitori mari : Rabindranath Tagore - 1913; Hermann Hesse - 1946; Ernest Hemingway - 1954; John Steinbeck - 1962; Samuel Beckett - 1969; Al. Soljenitin - 1970; Pablo Neruda - 1971; Gabriel Garcia Marquez - 1982, s.a.)
Daca Statele Unite au obtinut din 1901 cele mai multe dintre premii in disciplinele stiintifice, in schimb in literatura cele mai multe au revenit scriitorilor europeni. Iata, pe tari, numarul laureatilor premiului Nobel in literatura in perioada 1901-2004 :
1) Franta 12
2) St. Unite 11
3) Germania 7
3) Marea Britanie 7
3) Suedia 7
6) Italia 6
7) Spania 5
Irlanda 4
Rusia 4
10) Norvegia 3
10) Polonia 3
10) Danemarca 3

Franta, cu 12 laureati, are printre acestia cativa scriitori celebri ca : Andre Gide (1947); Francois Mauriac (1952); Albert Camus (1957) si Jean- Paul Sartre (1964). Sartre a refuzat premiul pe motive politice si Franta a trebuit sa astepte pana in anul 1985 cand premiul a fost iarasi acordat unui scriitor francez (Claude Simon). In anul 2006 premiul a fost pentru prima oara acordat unui romancier si poet din Turcia, Orhan Pamuk.
http://analizamedia.bleu.ro/index.php?option=com_content&task=view&id=366&Itemid=26

EXPOZITIE NOBEL LA SINGAPORE


INEDIT. Vizitatorii pot admira o expozitie mai putin obisnuita in Singapore. Aceasta ilustreaza fotografii ale laureatilor premiului Nobel de-a lungul timpului. Prima editie a acestei manifestari a avut loc in anul 2001, cand s-au marcat 100 de ani de la acordarea primului premiu Nobel.

Israelienii sunt doldora de premii Nobel
http://www.ziua.ro/display.php?id=190338&data=2005-12-15

Premiul Nobel devenit platforma a antiamericanismului
http://www.ziua.ro/display.php?id=190314&data=2005-12-15

FEMEILE PREMIULUI NOBEL
http://www.cuvantul-liber.ro/articol.asp?ID=25380

Muhammad Yunus şi Grameen Bank - laureaţii Premiului Nobel pentru Pace
Cel "ce împrumută speranţă" a creat conceptul microcreditului
Strălucitul economist din Bangladesh Muhammad Yunus şi banca Grameen Bank, creată chiar de el, au primit Premiul Nobel pentru Pace pentru "activitatea susţinută în domeniul identificării de oportunităţi sociale pentru cei săraci, îndeosebi pentru femei". Numele laureaţilor pe 2006
citeste...

Premiul Nobel pentru Pace, atribuit unui economist din Bangladesh
Premiul Nobel pentru Pace a fost acordat astazi, ex-aequo, economistului Muhammad Yunus din Bangladesh si bancii sale specializate in microcredite, Grameen Bank, pentru activitatea sustinuta in domeniul identificarii de oportunitati economico-sociale pentru saraci, in special pentru femei, informeaza Associated Press.
Conform datelor oferite publicitatii, Grameen are nu mai putin de 6,6 m... continuare - Cristina Darmina Iamandi

Sharon Stone va prezenta Premiile Nobel
Sharon Stone, celebra actrita americana, cunoscuta mai ales pentru rolul din thriller-ul erotic „Basic Instinct“, va conduce festivitatile din timpul traditionalului concert sustinut în onoarea laureatului Premiului Nobel pentru Pace, care va avea loc la Oslo, pe 11 decembrie. „Este celebra si este implicata în activitati politice si umanitare“, a indicat Geir Lundestad, consilier al comitetului Nobel
http://www.gardianul.ro/2006/10/13/media_cultura-c20/sharon_stone_va_prezenta_premiile_nobel-s85477.html

De ce nu avem scriitori de Nobel?
Scriitorii romani sunt exclusi din competitia Nobelurilor pentru ca nu sunt tradusi in strainatate de marile edituri. [Citeste]

Nobelul pentru literatura a fost atribuit turcului Orhan.

Premiul Nobel pentru literatura a fost decernat romancierului turc Orhan Pamuk, a anuntat, ieri, comitetul Nobel. Comitetul Nobel a ales sa recompenseze un scriitor care, "pe cind cauta sufletul melancolic al orasului sau natal, a gasit imagini spirituale pentru lupta si intrepatrunderea dintre culturi", a indicat Academia suedeza intr-un comunicat, pentru a explica alegerea. Tinta a nationalistilor pentru faptul ca a aparat cauzele armenilor si kurzilor, Pamuk este autorul unei opere care descrie divizarea societatii turce intre Orie ...

Ghid de instructiuni pentru aspirantii la un premiu Nobel

Edmund Phelps, premiul Nobel pentru economie

Americanul Edmund Phelps a primit premiul Nobel pentru economie, ca o apreciere adusa cercetarilor sale in domeniul politicilor macroeconomice. Studiile sale "au permis aprofundarea cunostintelor noastre despre relatiile dintre efectele pe termen lung si scurt ale politicilor economice", a indicat Academia de stiinte din Suedia, informeaza Mediafax. Contributiile lui Phelps, in varsta de 73 de ani, "au avut un impact decisiv atat asupra cercetarilor economice, cat si asupra celor politice", a afirmat comitetul Nobel. Phelps, profesor de economie la Universitatea Columbia, va primi premiul in valoare de 10 milioane de coroane suedeze (aproximativ 1,1 milioane de euro) in cadrul unei ceremonii care va avea loc pe 10 decembrie la Stockholm. [pe larg]

JURNALISTII, ELIGIBILI LA NOBEL PENTRU PACE
Jurnalistii ar putea fi considerati eligibili pentru premiul Nobel pentru pace, alaturi de oameni de stat, de cei care lupta pentru drepturile omului si de organizatiile internationale, a indicat un consilier al comitetului Nobel, Geir Lundestad. „Organizatiile de media ar putea primi Nobelul pentru pace in viitor”, a indicat profesorul Geir Lundestad. Printre posibilii candidati, Lundestad a...

Ioan Moraru, Premiul Nobel si Romania


O ancheta cu marja de eroare 100% O straveche tristete ne bantuie patria: toate tarile au laureatul lor la Premiul Nobel, numai noi nu! Iar cei doi laureati originari din Romania au plecat de mult din tara. Toata lumea are falitii sai, dar si Premiul Nobel: si nemtii, si frantujii, ba chiar si ungurii! Doar noi nu! Lipsa unui Nobel pentru romanii din Romania reprezinta un afront care, este limpede, nu poate fi explicat decat printr-o straveche si neagra conjuratie mondiala.
Bine ca-i avem macar pe Palade si pe Wiesel! Asa ca am purces, pe cont propriu, la o ancheta de strada. N-am chestionat decat oameni cu studii superioare si am folosit doar doua intrebari:
1. De ce credeti ca nu avem si noi un Premiu Nobel?
2. Ce romani laureati ai Premiului Nobel cunoasteti?
Trecand peste inconsecventa de sens dintre cele doua intrebari:
- la primul punct, raspunsurile s-au asezat in cele doua extreme: 1a) "Cine sa ne ia si pe noi in seama, dupa halul in care ne prezentam?" si b) "Noi nu suntem cu nimic mai prosti decat altii, dar am fost intotdeauna ignorati de cei mai mari si mai tari decat noi. A fost mereu nevoie ca oamenii de valoare sa plece din Romania pentru a fi apreciati cum meritam." ("Cum meritam" - la acest aspect o sa revenim.)
- la cea de a doua intrebare, au fost nominalizati cei doi amintiti mai sus de catre 30% dintre repondenti (dintre care unii nu le-au stiut exact numele, dar raspunsul a fost acceptat), alti 15% au stiut doar un singur nume, iar 55% n-au stiut nici unul. De remarcat ca aceasta ultima categorie s-a recrutat mai ales din randul celor ce - sincer indignati - pun absenta romanilor de pe lista laureatilor Nobel pe seama conspiratiei universale rauvoitoare la adresa tarii noastre.

Eroare de sondaj de 100%: avem un laureat al Premiului Nobel roman, traitor in Romania!

Premiul Nobel pentru Pace pe 1985 a fost atribuit Organizatiei "Medicii lumii pentru prevenirea razboiului nuclear". La Oslo, premiul a fost primit de cei trei conducatori ai organizatiei, Mihail Kuzin (URSS), Ioan Moraru (Romania) si Bernard Lown (SUA). "In loc sa-i fie decernat lui Ceausescu!" Drept urmare, in Romania, evenimentul a fost abia pomenit, iar numele celor trei laureati a fost ignorat cu desavarsire. (Daca Lown a fost sarbatorit in tara sa, si la Moscova, reprezentantul sovietic s-a bucurat de toate onorurile.) Cei trei se cunoscusera la Geneva, la OMS, unde Lown fusese presedinte, iar Kuzin si Moraru vicepresedinti. Asta se petrecea prin anii '60. Dupa o colaborare excelenta si dupa ce li s-a terminat mandatul, cei trei au ramas prieteni. Preocupati de consecintele unei mereu posibile noi conflagratii nucleare, si-au propus sa imagineze scenarii pentru ce ar fi putut fi dupa o catastrofa ipotetica. O catastrofa pe care ucenicii vrajitori nascuti in secolul XX ar fi putut-o - si o mai pot - oricand declansa. Datele pe care le-au infatisat constituiau concluziile unor oameni de stiinta si nu simpla literatura SF, astfel incat avertismentul lor a avut ecou. Un ecou pe masura.
Cei trei si-au impartit rolurile si au construit imaginea unei planete Pamant distrusa in mare parte, a unei planete afectate doar partial si a unei catastrofe atomice limitate. Pentru rigurozitatea demersului, era nevoie de un cadru institutionalizat. Astfel s-a nascut Organizatia "Medicii lumii pentru prevenirea razboiului nuclear". Din pacate, in Romania, Ioan Moraru n-a izbutit sa realizeze o filiala a organizatiei, hartiile demersurilor sale, aflate la Institutul "Victor Babes" si la Ministerul de Externe, ramanand o marturie demna de cercetat a unui esec cauzat nu doar din motive birocratice. Poate, in urma publicarii acestor randuri, se va gasi cineva dispus sa studieze si piesele acestei arhive unice.
Fizic, Ceausescu nu mai este de peste 15 ani, dar documentele amintite, precum si celelalte urme lasate de singurul (co)laureat al Premiului Nobel plecat din Romania spre a ridica distinctia se afla la fel de adanc ingropate in ignoranta.
Ioan Moraru s-a nascut in Transilvania, la Darlos, langa Medias, la 5 septembrie 1927, anul in care a murit Victor Babes. Este, probabil, una dintre coincidentele istoriei civilizatiei: Moraru, care peste ani va prelua conducerea Institutului "Victor Babes", s-a simtit toata viata discipolul marelui savant. Seful catedrei de anatomie patologica de la IMF Bucuresti, Moraru va fi, in aceeasi masura, implicat in genetica moleculara si in medicina legala. Remarcat de Emil Palade, se vor intalni si vor colabora. Noi, cei care ne tanguim ca nu avem un Premiu Nobel, dispunem de un sir de aur in domeniu: Babes, Palade, Moraru. (Astazi sirul se continua cu fiul ultimului - cum altfel? - profesor universitar in Statele Unite...) Nu stiu de ce, imi aduc aminte de o scena din Jakob Wassermann, unde discipolul Joseph Kerkhoven doarme fara intrerupere mai multe zile si mai multe nopti, vreme in care preia sufletul maestrului sau, Jochann Ihrl, cel ce tocmai se stinge. Asemenea lucruri se povestesc si in literatura nonfiction... Oricum, doar pana ce nu se pierde prin trecerea in nefiinta a unuia, spiritualitatea are sanse de a supravietui. Indiferent cum ne imaginam perpetuarea.
Pe de alta parte, romanul unei asemenea vieti nu se putea desavarsi decat tot printr-o coincidenta. Ioan Moraru, indezirabil pentru ca a indraznit sa primeasca la Oslo "premiul ce i se cuvenea lui Ceausescu", s-a stins din viata, la 62 ani, la 19 decembrie 1989, cu doar trei zile inaintea prabusirii dictatorului. Cum evenimentele se precipitau, inteleptul, grav bolnav, insa la curent cu cele ce se petreceau la Timisoara, a apucat sa-si incurajeze urmasii ca vor veni vremuri mai bune. ("Nu voi trai eliberarea, dar traiesc acum inceputul ei.")

Exceptiile care fac diferenta

Singurul articol aparut in presa romaneasca despre laureatul Premiului Nobel a fost tiparit in ziarul Romania libera din 11 ianuarie 1990 si este semnat "Un grup de cercetatori de la Institutul Victor Babes, Bucuresti"1. Erau zile fierbinti, cand intreaga lume se mai uita la cele ce se transmiteau in urma revolutiei televizate din Romania. Articolul a trecut neobservat, nelasand nici o urma - vezi si "ancheta" mea2. Ciudat este ca, la moartea savantului, vechile autoritati, preocupate de tavalugul evenimentelor, au mai gasit totusi ragazul sa interzica expunerea trupului neinsufletit intr-una dintre salile Institutului "Victor Babes".
Ma intreb care sunt exceptiile: in timp de masive tulburari sociale, sa ai vreme de interdictii sau, in aceleasi circumstante, sa-ti pastrezi demnitatea de a te achita normal de o datorie de onoare? Poate ca supravietuirea spirituala se datoreaza si raspunsului la aceasta intrebare.
Lumea in care traim este impartita in mod evident intre mass-media preocupate de senzational si o realitate infinit mai putin spectaculoasa, dar mai reala. In Romania, unde libertatea de expresie - cel putin fata de ce a fost - este o izbanda indiscutabila a lui decembrie 1989, demersul mediatic imparte falii si mai evidente intre noi si noi, intre noi, care consumam informatiile (si suntem, pe nesimtite, formati de ele), si noi, cei ce ne traim viata privata. Una dintre temele predilecte este crearea de eroi: odata intrat in bataia reflectoarelor, un personaj devine creatia acestora. Intr-un asemenea context, viata unui savant este profund plictisitoare. Anii de truda intr-un laborator nu pot interesa un public educat exclusiv pentru audienta prin show-business. Spre a fi atractiva, viata unui savant are nevoie de un scandal de alcov, de un delict sau... de un Premiu Nobel. De aici, iluzia inoculata este acel premiu, despre efectele caruia se vorbesc foarte multe lucruri: el ar reprezenta permisul de intrare in Eden. Asa ca numerosi oameni viseaza la el: mai putini sa-l primeasca personal, multi spre a fi partasi prin nationalitate. La fel ca si suporterii echipei de fotbal.
Se ajunge, astfel, la prejudecata premiului, in spiritul "unui Nobel pentru fiecare". Mai ales in mediile titrate, subiectul acesta tinde sa ajunga obsesie. Dupa modelul, "sa ne ocupam locul in lume pe care-l meritam", domeniile acelei pozitii sunt infinite. In mod firesc, dupa o vreme, sloganul devine: aici nu se poate face nimic.

Ignoranta si cluburile autohtone

"Faptul ca vorbim despre o distinctie ce nu e data in Romania mareste nu numai misterul, dar alimenteaza si teoriile conspirationiste. In fond, Romania este o tara a cluburilor exclusive. A cluburilor tot mai exclusive. Numai ca o calitate a unui asemenea club este determinanta doar in tara. Fizic, Ceausescu nu mai e, dar "locul pe care il meritam de veacuri" a ramas neatins. Si virgin.
In numele cutumelor autonome, cluburile isi pompeaza sefii spre recunoastere internationala, sefii atat de vehiculati prin juriile interne. Supunandu-se cu totul altor criterii, selectia de afara nu ia in considerare ierarhiile cluburilor romanesti. Daca, totusi, un roman are cea mai mica sansa de penetrare, cluburile rivale il vor discredita. La fel ca in arondarea mafiota, chiar si pentru sefii cluburilor - si mai ales pentru ei - iesirea din propriul teritoriu poate fi fatala. Acesta este "locul pe care il meritam de veacuri". De aceea, un Ioan Moraru nu putea trece decat in anonimat, iar sansa lui a fost si este tot de afara. Dintr-un altfel de club, cladit pe alte principii.
In legatura cu criteriile, merita sa amintesc propunerile unui ciudat "referendum" continand sugestiile din 1920 pentru Premiul Nobel, sugestii venite din diferitele tari la o "Federatie" ce fiinta, in acest scop, la Paris, Strada Fontaine, 38 bis. Din partea romana rezultatele au fost: A. Dominic (poet), Gala Galaction (scriitor) si E. Relgis (pacifist)3... Mai tarziu, cluburile au intervenit mai putin public, folosind principiul dupa care functiile administrative sa fie si trambulina pentru tot mai reputata distinctie. Rezultatele se cunosc - mai bine zis, lipsa de rezultate.
Si, daca tot vorbim de cluburi, putem lua si un exemplu din sport: exemplul clasic al spiritului gregar este dat de un specialist german in psihologia abisala, Friedrich Hacker, care arata ca apartenenta de grup este extrem de elastica, fiind una dintre cauzele dinamicii deosebite ale vietii sociale. Daca echipa Bayern München intalneste pe Borusia Dortmundt, spune Hacker, fanii celor doua cluburi se vor incaiera inca de pe strazile orasului gazda. In schimb, daca nationala germana va juca impotriva celei engleze, suporterii echipelor nemtesti se vor alia si se vor bate cu huliganii britanici. Asadar, spiritul gregar nu este intotdeauna benefic, insa mereu indispensabil vietii in comun. In caz ca nu se ajunge la excese si la cautarea unui tap ispasitor, el poate avea si valente pozitive, oferind numeroase pilde de solidaritate, de patriotism, de respect reciproc. Numai ca exemplul lui Hacker nu mai functioneaza in Romania, la ultimele meciuri ale reprezentativei, numerosi suporteri infocati punand mandria de club inaintea solidaritatii nationale. La noi, interesele de grup mic sunt inaintea interesului national. In jocul de fotbal, ca si in marele joc al vietii de toate zilele.
Au trecut 20 de ani de cand Ioan Moraru a primit Premiul Nobel. 4 ani sub Ceausescu si 16 ani de libertate. Dar, tot vaitandu-ne si creand scenarii, Ioan Moraru tot n-a intrat in constiinta publica.
Ne meritam un Premiu Nobel? Dar, iata, chiar avem si un Premiu Nobel al unui savant care a plecat din Romania sa si-l ridice si s-a intors cu el in Romania. Daca Ioan Moraru desigur ca l-a meritat, ma indoiesc tot mai mult ca noi, dupa 15 ani de libertate de expresie, il meritam. Meritele pentru o asemenea distinctie se cinstesc... Dumneavoastra ati auzit de (co)laureatul Premiului Nobel Ioan Moraru?
http://www.revista22.ro/html/index.php?nr=2005-05-05&art=1713

Umbrele istoriei - Nobel n-a avut noroc in dragoste

E vremea Nobelurilor. Saptamana aceasta au fost decernate celebrele distinctii lasate mostenire lumii de inventatorul dinamitei. Putina lume stie insa ca istoria premiilor este una plina de contradictii, gafe si erori nereparate niciodata. Radu Croitoru

Premiul Nobel pentru Pace, cea mai importanta dintre distinctiile inventate de suedezul Alfred Nobel, a fost acordat ieri Agentiei Internationale pentru Energie Atomica si directorului general al acesteia, egipteanul Mohamed ElBaradei. Agentia ONU, specializata in promovarea utilizarii in domeniul civil a energiei nucleare, si directorul sau general sunt recompensati "pentru eforturile de a impiedica folosirea energiei nucleare in scopuri militare", a declarat Ole Danbolt Mjoes, presedintele Comitetului Nobel, care a desemnat castigatorul din cei 199 de candidati. Atribuirea premiului are loc intr-un moment in care comunitatea internationala incearca sa convinga Iranul si Coreea de Nord sa renunte la planurile de a obtine arme nucleare. In plus, anul acesta, s-au implinit sase decenii de la atacurile cu bombe atomice de la Hiroshima si Nagasaki, in august 1945.

OFICII. Premiul pentru Pace poate fi acordat atat individual, cat si unor organizatii. De asemenea, premiul poate fi acordat unui numar maxim de trei candidati, care trebuie sa fie toti asociati ai aceleiasi cauze. Ceremonia oficiala de decernare a premiului are loc la Primaria orasului Oslo la data de 10 decembrie, cand se comemoreaza moartea lui Nobel. Laureatul primeste o medalie de aur, o diploma si un premiu substantial in bani, care in 2004 a fost de 10 milioane SEK (coroane suedeze).

In ultimele decenii, Comitetul s-a straduit sa se asigure ca Premiul pentru Pace are o dimensiune globala si a incercat sa aduca laolalta principalele parti implicate in conflicte, de pilda in Orientul Mijlociu si in Irlanda de Nord, intr-un efort de promovare a procesului de pace.

POVESTI. Premiile Nobel au deja legende. Fara a exista documente care sa ateste o asemenea ipoteza, se pare totusi ca exista explicatii pentru care suedezul nu a fost de acord sa fie decernat un premiu care sa-i poarte numele la matematica. Desi nu a fost niciodata casatorit si nu a avut nici urmasi, Alfred Nobel s-ar fi indragostit serios de o femeie care i-a refuzat sentimentele, tocmai pentru ca era in plin amor cu un matematician. Gurile rele dau si nume in acest caz – marele matematician Gosta Mittag-Leffler. Oficial insa, Nobel spunea celor mai apropiati colaboratori ca nu vede in matematica o stiinta care sa merite atata atentie pentru simplul motiv ca descoperirile acestui domeniu nu pot ajuta prea mult omenirea. In plus, la vremea aceea, exista deja un premiu acordat de scandinavi matematicienilor, iar Nobel nu avea nici un gand sa intre intr-o competitie cu acestia.

CONTROVERSATE. Secretarul de stat american Henry Kissinger a primit Premiul Nobel pentru Pace in 1973, pentru activitatea depusa in vederea semnarii acordului prin care s-a incheiat razboiul din Vietnam. Acelasi Kissinger a organizat campania de bombardare a Cam-bodgiei intre 1969 si 1975, operatiune secreta care s-a soldat cu pana la 800.000 de morti si raniti. Egas Monitz a primit titlul pentru medicina in anul 1949, ca urmare a cercetarilor sale privind lobotomia prefrontala. Tehnica s-a dovedit insa fara beneficii importante, avea carente de etica si, ca atare, nu a mai fost utilizata.

"PACEA" LUI ARAFAT. Liderul Autoritatii Palestiniene a primit Premiul Nobel pentru Pace, desi era considerat terorist

In 1994, Yasser Arafat a fost cocastigator al Nobelului pentru Pace, desi, multa vreme, atat Statele Unite cat mai ales Israelul l-au considerat un sustinator al terorismului. Natiunile Unite si Kofi Annan au primit Nobelul pentru Pace in 2001 pentru eforturile depuse in vederea instaurarii pacii pe mapamond. Aceiasi Annan si Organizatia al carei secretar general este si astazi au organizat actiunile din timpul razboiului din Ruwanda, care au dus la genocidul de la Tutsi. Atunci au murit aproximativ un milion de oameni. Rigobertei MenchÝ i-a fost decernat in 1992 Premiul Nobel pentru Pace. Legat de acest nume au izbucnit scandaluri fara sfarsit, in special din cauza ca laureata si-a falsificat multe din episoadele scrise in autobiografie. Alegerea lui Jimmy Carter drept castigator al Nobelului pentru Pace in 2002 pentru eforturile deosebite depuse in vederea identificarii unor solutii pasnice pentru conflictele internationale a fost vazuta mai degraba ca o lovitura data presedintelui George W. Bush, care se pregatea sa lanseze operatiuni militare de anvergura.

INEDIT. Winston Churchill a primit Premiul Nobel pentru Literatura in 1953, in timp ce autorul extrem de popular Graham Greene nu a putut fi gasit. De altfel, suedezii ii asteapta si astazi ca sa le ofere un premiu pe poetul Tomas Transtromer si pe Astrid Lindgren, autorul celebrelor carti pentru copii, vandute in milioane de exemplare. Nimeni nu a inteles de ce Mahatma Gandhi nu a primit o asemenea distinctie. Unii chiar au refuzat-o. In 1964, scriitorul francez Jean Paul Sartre a refuzat Premiul pentru Literatura, de frica sa nu il transforme "intr-o institutie".

Ceremoniile de acordare a Premiilor Nobel sunt pline de fast si se deruleaza in luna decembrie la Stockholm si la Oslo, culminand la 10 decembrie, data trecerii in nefiinta a inventatorului dinamitei.

POVESTEA PREMIILOR

In 1896, cand s-a stins din viata suedezul Alfred Nobel (foto), imperiul sau industrial era compus dintr-o retea de aproape o suta de fabrici, iar inventatorul dinamitei devenise unul dintre cei mai bogati oameni din lume. Necasatorit si fara copii, Nobel a lasat un testament in care cerea ca toate fabricile sale sa fie vandute, iar banii incasati sa fie plasati intr-un depozit bancar. Dorinta suedezului era ca dobanzile sa fie acordate, an de an, celor care au facut cele mai bune lucruri pentru umanitate. Premiile Nobel pentru literatura, fizica, chimie si medicina aveau sa fie acordate de institutii suedeze. Cel de-al cincilea si cel mai important, Premiul Nobel pentru Pace, i-a revenit unui comitet independent, numit de Adunarea Nationala Norvegiana, Storting. Nobel a ales Norvegia pentru ca Storting-ul demonstrase sustinerea pe care o acorda ideilor moderne despre pace, cum ar fi dezarmarea si arbitrarea pentru a preveni escaladarea conflictelor. Storting-ul a acceptat conditiile din testament si a trecut rapid la actiune. Primii cinci membri ai Comitetului Nobel Norvegian au fost numiti in 1898, iar in 1901, Comitetul i-a ales pe fondatorul Crucii Rosii, Henry Dunant din Elvetia, si pe activistul pentru pace Fr"d"ric Passy din Franta drept primii laureati ai Premiului Nobel pentru Pace.

http://www.jurnalul.ro/articol_38092/umbrele_istoriei___nobel_

ALfred Bernard Nobel (1833-1896)
http://www.cuvantul-liber.ro/articol.asp?ID=40603
Alfred Nobel s-a nascut la Stockholm, la 21 octombrie 1833. Tatal sau, Immanuel Nobel, a fost inginer constructor, iar in urma lui au ramas poduri si cladiri construite de el in capitala Suediei. Alfred Nobel a avut trei frati: Robert (1828-1896), Ludwig (1831 - 1888) si Emil (1841-1864). In 1837 Immanuel Nobel pleaca la Sankt Petersburg, unde incepe sa fabrice mine marine si torpile pentru guvernul Rusiei. In anul 1842 intreaga familie se stabileste la Sankt Petersburg. Aici copiii sunt instruiti in domeniul stiintelor exacte, umaniste, limbi straine. La 17 ani Alfred cunostea limbile suedeza, rusa, franceza, engleza si germana.

Era atras deopotriva de stiintele exacte _ fizica si chimia.

Intre anii 1850-1852, Alfred isi continua studiile in Statele Unite _ unde a lucrat si la santierele navale ale suedezului Bricssen. In 1852 Alfred revine in Rusia pentru a lucra alaturi de tatal sau la comenzile marinei rusesti cu ocazia razboiului Crimeii _ 1853-1856.

Alfred, ajuns la Paris, are sansa sa lucreze in laboratorul chimistului Pelouze. Aici il intalneste pe chimistul Ascanio Sobrero (1812-1888) care in anul 1847 descopera _ prin tratarea glicerinei cu acid azotic in prezenta acidului sulfuric concentrat _ nitroglicerina, un lichid galben uleios, exploziv deosebit de puternic. (Axente Sever Banciu - Descoperiri Epocale in Chimie; Editura Albastros _ Buc. 1983 - p. 203). Explozivul avea inconveniente majore: greutatea fabricarii, dificultati de transport, riscul folosirii din cauza pericolului de a exploda la cea mai mica atingere.

Alfred isi da seama de importanta deosebita a explozibilului, cat si de nevoia de a-l imblanzi pentru a fi mai usor de lucrat cu el. Explozibilul devenea important prin puterea lui deosebita, mai ales ca exploatarile din mine si carierele de piatra s-au intensificat, reteaua de cai ferate pe plan mondial se extinde. Era nevoie de astfel de forta pentru a se construi tuneluri.

Revenit in Stockholm - Alfred continua cercetarile. In 1864 lucreaza in laboratorul sau din Helenborg, apoi in fabrica din Vinterviken, dar o explozie ii distruge cladirea cu toate instalatiile. In explozie moare si fratele sau Emil, in varsta de 23 de ani. Alfred isi continua cercetarile pe o insula situata in mijlocul lacului Malaren. Autoritatile, la protestele societatii civile, ii interzic continuarea experimentelor.

In 1865, Alfred paraseste Suedia si se muta in Germania, unde isi construieste, la Krümmel, langa Hamburg, un alt laborator si prima fabrica de nitroglicerina. Dupa multe experimente si incercari, in anul 1867 gaseste nisipul miraculos "Kiselgur" _ nisip format prin degradarea cochiliilor de scoici. Kiselgurul impreuna cu nitroglicerina formeaza o pasta, iar exploziile au fost dirijate si vor avea loc numai sub actiunea unei scantei.

In anul 1867, Alfred Nobel isi breveteaza inventia sub denumirea de dinamita: 75% - nitroglicerina + 25% Kiselgur, iar ca amorsa fulminatul de mercur, descoperit de Howard inca din anul 1800. (Axente Sever Banciu _ op. cit - p. 206). Se construiesc fabrici de explozivi pe baza de brevete Nobel, in Germania, Franta, Marea Britanie, Italia, Spania, Suedia. Intreprinderile "Dinamit Nobel A.G." se extind mereu, ajungandu-se la 80 de fabrici.

Alfred Nobel a facut cercetari si in domeniul biologiei, opticii, fiziologiei.

In timpul vietii a brevetat peste 355 de inventii printre care cauciucul, pielea sintetica, matasea artificiala. Impreuna cu fratele sau Robert, a fost cointeresat in exploatarea unor resurse de petrol in Rusia in regiunea Baku.

In anul 1875, Alfred Nobel se gasea in Franta, unde face o descoperire importanta. Dizolva nitroceluloza - 7 % in nitroglicerina si obtine "guma de dinamita", baza pulberii fara fum, exploziv folosit in arsenale militare, care in 1888 avea sa inlocuiasca total pulberea neagra folosita pana atunci la torpile, grenade, proiectile. (Axente Sever Banciu - op. cit. p. 207).

In anul 1895 - luna noiembrie, la Paris - Alfred Nobel redacteaza faimosul testament in limba suedeza si care a fost deschis in februarie 1897. Testamentul savantului suedez, redactat la Paris, cu un an inainte de a se stinge din viata, dispune ca premiile sa fie astfel repartizate in fiecare an cu titlu de recompensa persoanelor care in cursul anului incheiat au facut cele mai mari servicii umanitatii. Aceste venituri vor fi impartite in cinci parti egale. Prima va fi destinata autorului descoperirii sau inventiei celei mai importante in domeniul fizicii; a doua, autorului descoperirii sau inventiei celei mai importante in chimie; a treia, descoperirii sau inventiei celei mai importante in fiziologie sau medicina; a patra, autorului lucrarii literare celei mai remarcabile, de inspiratie idealista; a cincia, unei personalitati care va fi contribuit cel mai bine la apropierea dintre popoare.

Pentru fizica si chimie premiile vor fi decernate de catre Academia Suedeza de Stiinte; pentru fiziologie sau medicina, de catre Institutul Karolinska din Stockholm; pentru literatura, de catre Academia Suedeza, iar pentru apararea pacii, de Academia Norvegiei. In anul 1968, Banca Centrala a Suediei a instituit inca un premiu pentru stiinte economice, in memoria lui Alfred Nobel, punand la dispozitia Fundatiei Nobel o suma echivalenta cu valoarea celorlalte premii.

Publicarea testamentului a starnit dispute, intrucat Alfred Nobel nu a avut familie, nici copii, de mostenire puteau sa beneficieze cei doi frati si urmasii acestora. Testamentul a fost omologat in 9 februarie 1897 de Tribunalul din Stockholm.

In 29 iunie 1900, regele Suediei promulga regulamentul privind institutiile care urmeaza sa decerneze premiile. Decernarea premiilor are loc la 10 decembrie, comemorarea mortii lui Alfred Nobel. Asupra modului de desfasurare a selectiei premiantilor au existat de-a lungul timpului discutii, opinii diferite, obiective, alteori subiective, si vor continua sa existe.

Ultimii ani ai vietii lui, Alfred Nobel ii traieste in casa sa din San Remo unde se stinge din viata, in urma unei hemoragii cerebrale, la data de 10 decembrie 1896.

Premiul Nobel, o afacere americana
Majoritatea laureatilor Premiului Nobel pe anul 2006 sînt americani. Pentru Fizica, au fost desemnati John C. Mather si George F. Smoot, iar pentru Chimie, Roger D. Komberg. Premiul Nobel pentru Medicina le-a revenit... americanilor Andrew Z. Fire si Craig C. Mello. Daca privim putin în trecut, si în anii precedenti cei mai multi au fost tot americani. Asa, de pilda, în anul 2005 Premiul Nobel pentru Chimie i-a avut cîstigatori pe francezul Yves Chanvin si americanii Robert Grubbs si Richard Schrock. În anul 2004, Premiul Nobel pentru Medicina l-au luat doi cercetatori americani, specialisti în genetica: Linda B. Buck si Richard Axel.
În 2003, Premiul Nobel pentru Medicina a fost atribuit cercetatorilor Paul Lanterbur (SUA) si Peter Mansfield (Marea Britanie). Tot în acest pacatos an 2003, Academia Regala Suedeza de Stiinta le-a acordat Premiul Nobel pentru Chimie cercetatorilor americani Peter Agre si Roderick MacKinnon. Culmea este ca acestia au primit Premiul Nobel pentru Chimie în dauna românului din Cluj- Napoca - prof. dr. Gheorghe Benga, omul care a descoperit (în 1986) proteina, pentru care s-a decernat aceasta înalta distinctie. Iata ca Premiile Nobel au devenit o afacere americana, practic un monopol de la care sînt exclusi valorosi cercetatori din tarile mici.
Premiul Nobel, o afacere americana

ALFRED  NOBEL-
Speranta este valul naturii pentru a ascunde goliciunea adevarului.