Like/Tweet/+1
Ultimele subiecte
» TEXT ITINERARIU SEFARD DIN IMPERIUL OTOMAN IN TARILE ROMANE2Scris de Admin 26.08.17 22:37
» TEXT ITINERARIU SEFARD DIN IMPERIUL OTOMAN IN TARILE ROMANE1
Scris de Admin 26.08.17 22:36
» Comunitatea evreiască din Botoșani (2)
Scris de Admin 26.08.17 22:30
» Comunitatea evreiască din Botoșani (1)
Scris de Admin 26.08.17 22:30
» ITINERARIU SEFARD DIN IMPERIUL OTOMAN IN TARILE ROMANE (1)
Scris de Admin 26.08.17 22:19
» ITINERARIU SEFARD DIN IMPERIUL OTOMAN IN TARILE ROMANE (2)
Scris de Admin 26.08.17 22:18
» DESPRE ANTISEMITISMUL MAREȘALULUI ION ANTONESCU
Scris de Admin 04.08.17 23:54
» Romanizarea Romaniei 1940-44 legi antisemite, CNRomanizare
Scris de Admin 04.08.17 21:13
» ROMÂNIA LUI ANTONESCU ȘI LOGICA VIOLENȚEI(3): VIOLENŢA MILIT
Scris de Admin 05.03.17 11:01
» Anunțuri Administrative
Scris de Admin 25.02.17 20:07
Nobel[v=]
Pagina 3 din 10
Pagina 3 din 10 • 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9, 10
Nobel[v=]
Rezumarea primului mesaj :
ALFRED NOBEL-
Speranta este valul naturii pentru a ascunde goliciunea adevarului.
ALFRED NOBEL-
Speranta este valul naturii pentru a ascunde goliciunea adevarului.
Ultima editare efectuata de catre Admin in 06.11.15 10:58, editata de 29 ori
Re: Nobel[v=]
Premiul Nobel pentru Chimie, acordat unui profesor evreu pentru descoperirea qvasi-cristalelor | VIDEO
Citiţi mai mult: Stiri si Actualitate > Ultimele stiri si stirile zilei online > Evenimentul Zilei > EVZ.ro http://www.evz.ro/index.html#ixzz1ZtxlSymt
EVZ.ro
Citiţi mai mult: Stiri si Actualitate > Ultimele stiri si stirile zilei online > Evenimentul Zilei > EVZ.ro http://www.evz.ro/index.html#ixzz1ZtxlSymt
EVZ.ro
Re: Nobel[v=]
Premiul Nobel pentru fizica pe 2011: Saul Perlmutter (SUA), Brian P. Schmidt (SUA/ Australia) si Adam G. Riess (SUA)
Roubini[v=]
Nouriel
=====
Începe furtuna financiară perfectă prezisă de Roubini
Căderi de burse, retrogradarea SUA, panică în Europa: lumea se apropie de scenariul prevestit de laureatul Premiului Nobel pentru Economie. China a cerut Statelor Unite să îşi rezolve „dependenţa“ de împrumuturi, „să se întindă cât îi e plapuma“ şi să garanteze siguranţa investiţiilor chineze.
Toate semnele par să-i dea dreptate americanului de origine turcă Nouriel Roubini, laureatul Nobel care a prezis criza globală şi care spunea, recent, că în 2013 economia globală se va confrunta cu o „furtună financiară perfectă". După ce SUA au evitat la distanţă de câteva ore intrarea în incapacitatea de plată, şi bursele lumii au căzut, vineri, cu aproape 5%, o nouă lovitură a fost dată economiei americane. Pentru prima dată în istorie, ratingul Americii a fost scăzut de agenţia Standard & Poor's (S&P)- de la triplul A (stabilitate perfectă) la AA plus cu perspectivă negativă.
Ratingul AAA înseamnă risc zero pentru pieţele financiare, respectiv certitudinea că oricine cumpără obligaţiuni SUA (deci, o parte a datoriei acestei ţări) poate fi sigur că-şi va primi banii înapoi. SUA au deţinut această „notă" continuu, din 1941 până în prezent. Ea a fost menţinută de toate cele trei mari agenţii de rating - S&P, Moody's şi Fitch, dintre care niciuna nu a reuşit să prevadă criza globală din 2008-2009.
Lipsa de încredere
În ciuda criticilor ce au venit dinspre Casa Albă, agenţia a anunţat că-şi menţine decizia şi că, din contră, ar putea urma noi descalificări. S&P are în primul rând o explicaţie politică: acuză cele două tabere - democrată şi republicană - că nu au reuşit să se înţeleagă pentru a rezolva pe termen lung problema datoriei uriaşe a SUA (de 14,3 trilioane - 14.500 de miliarde de dolari) şi că tăierile anunţate - de puţin peste 2.000 de miliarde de dolari - sunt insuficiente şi depind şi acestea de o viitoare înţelegere între cele două partide. Cu alte cuvinte, agenţia nu mai are încredere în clasa politică americană.
Căderile bursiere de vineri au provocat dureri de cap în toată lumea Foto: afp
Reacţia administraţiei Obama a fost una destul de seacă, purtătorul de cuvânt al Trezoreriei anunţând că S&P se bazează pe o previziune eronată că datoria SUA ar urma să fie în 2021 de 93% din PIB, în condiţiile în care administraţia previzionează o datorie cu 2.000 de miliarde mai mică (de 85% din PIB) .
Decizia va influenţa economia şi pieţele financiare din SUA şi din întreaga lume. Băncile din SUA se vor împrumuta la dobânzi mai mari pe pieţele financiare (într-o primă etapă, cu până la 0,5% mai mari, ceea ce s-ar traduce în creşteri de peste 100 de miliarde de dolari), bursele ar putea avea pierderi mari. Şi, conform unor analişti economici citaţi de „Le Figaro", dolarul şi-ar putea pierde între 2 şi 5% din valoare.
Preşedintele Obama avertizase deja că o eventuală scădere a ratingului ar putea însemna taxe mai mari pentru toţi cetăţenii SUA. Statele care depind de dolar pot avea şi mai mult de suferit. Deşi celelalte două agenţii - Moody's şi Fitch au menţinut calificativul maxim - AAA, iar partenerii Americii - Japonia şi statele din Europa au anunţat că, din punctul lor de vedere, economia SUA este la fel de stabilă, pieţele din alte părţi ale lumii au reacţionat imediat. Prima bursă deschisă după decizia S&P - cea din Arabia Saudită - a căzut cu 5,46%, iar cea din Dubai - cu 5%. Analiştii se aşeaptă ca astăzi pieţele din Asia şi Europa să urmeze minimele Bursei arabe, scrie publicaţia „The Telegraph".
China cere socoteală
O reacţie extrem de dură a venit din partea Chinei. Nu din partea unor oficiali, ci de la „portavocile" administraţiei comuniste, agenţia Xinhua şi ziarul „People's Daily". „SUA sunt îndatorate pentru totdeauna", iar prima victimă a deciziei S&P ar putea să nu fie chiar America, ci ţări asiatice care depind de exporturi şi de dolar precum China. SUA ar trebui să-şi rezolve dependenţa de datorii şi să asigure stabilitatea investiţiilor chineze (China deţine obligaţiuni SUA în valoare de peste 1.000 de miliarde de dolari), scrie presa chineză.
"Previziunea mea este că vom avea o furtună financiară perfectă în 2013. Toată lumea îşi împinge problemele în viitor. Va veni şi nota de plată.''
Nouriel Roubini laureat Nobel pentru Economie
Cine rămâne în clubul select „AAA" şi ce riscă?
Mai mult decât o ameninţare pentru Statele Unite, "o descalificare a notei dată Americii adânceşte dificultăţile statelor dezvoltate, deschizând calea pentru retrogradarea altor ţări", precum Franţa şi Marea Britanie, spune Jean. Baptiste Pethe, analist la BNP Paribas. În prezent, rămân extrem de puţine ţări cu ratingul perfect (AAA): Franţa, Marea Britanie, Germania, Suedia, Norvegia, Belgia, Austria, Finlanda, Luxemburg, Canada. Unele dintre ele, precum Marea Britanie şi Belgia au probleme la fel de mari cu datoria publică. Alţii sunt de părere că SUA rămân mai sigure decât alte economii care-şi păstrează, pentru moment, ratingul AAA. De pildă, în Marea Britanie, costurile împrumuturilor pe 10 ani sunt mai mari decât în SUA, ceea ce înseamnă că investitorii încă preferă să cumpere obligaţiuni americane.
Panica obligă Europa să taie din bugete
După o săptămână extrem de agitată pe piaţa financiară din cauza crizei datoriilor de stat în Europa şi a retrogradării ratingului SUA, liderii europeni încearcă să-şi coordoneze mişcările pentru a evita un nou declin bursier. Statele G7, grupul celor şapte mari economii ale lumii (SUA, Germania, Japonia, Franţa, Canada, Italia şi Marea Britanie) au programată în dimineaţa aceasta, înainte de deschiderea burselor, o conferinţă telefonică de urgenţă, pe tema crizei datoriilor de stat care ameninţă lumea cu o nouă recesiune.
Toţi ochii pe Italia
După ce agenţiile de rating au retrogradat economia Portugaliei, a Greciei şi pe cea a Irlandei la categoria „junk", temerile europenilor sunt legate acum de îndatorarea Spaniei şi a Italiei. Preşedintele Băncii Centrale Europene (BCE), Jean-Claude Trichet, i-a convocat ieri pe guvernatorii băncilor centrale din zona euro ca să decidă dacă vor ajuta Guvernul de la Roma, prin cumpărarea, începând de azi, a obligaţiunilor de stat italiene. Mai multe state europene au cerut Guvernului de la Roma să ia măsuri mai dure de austeritate, înainte de a fi ajutat. Premierul italian Silvio Berlusconi a reacţionat imediat, anunţând că va devansa cu un an, până în 2013, măsurile de echilibrare a bugetului de stat şi promiţând că va introduce în Constituţie reglementări pentru deficitul bugetar. El a asigurat că va reforma sistemul social şi piaţa muncii.
Statul italian are datorii de 1,8 miliarde de euro, iar Berlinul este sceptic că programul de asistenţă europeană este capabil să salveze Roma, relatează „Der Spiegel". La rândul ei, Franţa, care are o datorie mare ea însăşi, a anunţat că va face anumite reduceri bugetare, în septembrie. Ungaria, în schimb, nu a ales calea reducerilor, ci pe cea a acuzaţiilor: Guvernul Orban plănuieşte să dea în judecată guvernarea socialistă pentru mărirea deficitului de la 53 la 82% din PIB, între 2002 şi 2010.
=====
După criza globală, Roubini prezice revolta mondială. Cum vede “Dr. Doom” viitorul lumii VIDEO
=====
Începe furtuna financiară perfectă prezisă de Roubini
Căderi de burse, retrogradarea SUA, panică în Europa: lumea se apropie de scenariul prevestit de laureatul Premiului Nobel pentru Economie. China a cerut Statelor Unite să îşi rezolve „dependenţa“ de împrumuturi, „să se întindă cât îi e plapuma“ şi să garanteze siguranţa investiţiilor chineze.
Toate semnele par să-i dea dreptate americanului de origine turcă Nouriel Roubini, laureatul Nobel care a prezis criza globală şi care spunea, recent, că în 2013 economia globală se va confrunta cu o „furtună financiară perfectă". După ce SUA au evitat la distanţă de câteva ore intrarea în incapacitatea de plată, şi bursele lumii au căzut, vineri, cu aproape 5%, o nouă lovitură a fost dată economiei americane. Pentru prima dată în istorie, ratingul Americii a fost scăzut de agenţia Standard & Poor's (S&P)- de la triplul A (stabilitate perfectă) la AA plus cu perspectivă negativă.
Ratingul AAA înseamnă risc zero pentru pieţele financiare, respectiv certitudinea că oricine cumpără obligaţiuni SUA (deci, o parte a datoriei acestei ţări) poate fi sigur că-şi va primi banii înapoi. SUA au deţinut această „notă" continuu, din 1941 până în prezent. Ea a fost menţinută de toate cele trei mari agenţii de rating - S&P, Moody's şi Fitch, dintre care niciuna nu a reuşit să prevadă criza globală din 2008-2009.
Lipsa de încredere
În ciuda criticilor ce au venit dinspre Casa Albă, agenţia a anunţat că-şi menţine decizia şi că, din contră, ar putea urma noi descalificări. S&P are în primul rând o explicaţie politică: acuză cele două tabere - democrată şi republicană - că nu au reuşit să se înţeleagă pentru a rezolva pe termen lung problema datoriei uriaşe a SUA (de 14,3 trilioane - 14.500 de miliarde de dolari) şi că tăierile anunţate - de puţin peste 2.000 de miliarde de dolari - sunt insuficiente şi depind şi acestea de o viitoare înţelegere între cele două partide. Cu alte cuvinte, agenţia nu mai are încredere în clasa politică americană.
Căderile bursiere de vineri au provocat dureri de cap în toată lumea Foto: afp
Reacţia administraţiei Obama a fost una destul de seacă, purtătorul de cuvânt al Trezoreriei anunţând că S&P se bazează pe o previziune eronată că datoria SUA ar urma să fie în 2021 de 93% din PIB, în condiţiile în care administraţia previzionează o datorie cu 2.000 de miliarde mai mică (de 85% din PIB) .
Decizia va influenţa economia şi pieţele financiare din SUA şi din întreaga lume. Băncile din SUA se vor împrumuta la dobânzi mai mari pe pieţele financiare (într-o primă etapă, cu până la 0,5% mai mari, ceea ce s-ar traduce în creşteri de peste 100 de miliarde de dolari), bursele ar putea avea pierderi mari. Şi, conform unor analişti economici citaţi de „Le Figaro", dolarul şi-ar putea pierde între 2 şi 5% din valoare.
Preşedintele Obama avertizase deja că o eventuală scădere a ratingului ar putea însemna taxe mai mari pentru toţi cetăţenii SUA. Statele care depind de dolar pot avea şi mai mult de suferit. Deşi celelalte două agenţii - Moody's şi Fitch au menţinut calificativul maxim - AAA, iar partenerii Americii - Japonia şi statele din Europa au anunţat că, din punctul lor de vedere, economia SUA este la fel de stabilă, pieţele din alte părţi ale lumii au reacţionat imediat. Prima bursă deschisă după decizia S&P - cea din Arabia Saudită - a căzut cu 5,46%, iar cea din Dubai - cu 5%. Analiştii se aşeaptă ca astăzi pieţele din Asia şi Europa să urmeze minimele Bursei arabe, scrie publicaţia „The Telegraph".
China cere socoteală
O reacţie extrem de dură a venit din partea Chinei. Nu din partea unor oficiali, ci de la „portavocile" administraţiei comuniste, agenţia Xinhua şi ziarul „People's Daily". „SUA sunt îndatorate pentru totdeauna", iar prima victimă a deciziei S&P ar putea să nu fie chiar America, ci ţări asiatice care depind de exporturi şi de dolar precum China. SUA ar trebui să-şi rezolve dependenţa de datorii şi să asigure stabilitatea investiţiilor chineze (China deţine obligaţiuni SUA în valoare de peste 1.000 de miliarde de dolari), scrie presa chineză.
"Previziunea mea este că vom avea o furtună financiară perfectă în 2013. Toată lumea îşi împinge problemele în viitor. Va veni şi nota de plată.''
Nouriel Roubini laureat Nobel pentru Economie
Cine rămâne în clubul select „AAA" şi ce riscă?
Mai mult decât o ameninţare pentru Statele Unite, "o descalificare a notei dată Americii adânceşte dificultăţile statelor dezvoltate, deschizând calea pentru retrogradarea altor ţări", precum Franţa şi Marea Britanie, spune Jean. Baptiste Pethe, analist la BNP Paribas. În prezent, rămân extrem de puţine ţări cu ratingul perfect (AAA): Franţa, Marea Britanie, Germania, Suedia, Norvegia, Belgia, Austria, Finlanda, Luxemburg, Canada. Unele dintre ele, precum Marea Britanie şi Belgia au probleme la fel de mari cu datoria publică. Alţii sunt de părere că SUA rămân mai sigure decât alte economii care-şi păstrează, pentru moment, ratingul AAA. De pildă, în Marea Britanie, costurile împrumuturilor pe 10 ani sunt mai mari decât în SUA, ceea ce înseamnă că investitorii încă preferă să cumpere obligaţiuni americane.
Panica obligă Europa să taie din bugete
După o săptămână extrem de agitată pe piaţa financiară din cauza crizei datoriilor de stat în Europa şi a retrogradării ratingului SUA, liderii europeni încearcă să-şi coordoneze mişcările pentru a evita un nou declin bursier. Statele G7, grupul celor şapte mari economii ale lumii (SUA, Germania, Japonia, Franţa, Canada, Italia şi Marea Britanie) au programată în dimineaţa aceasta, înainte de deschiderea burselor, o conferinţă telefonică de urgenţă, pe tema crizei datoriilor de stat care ameninţă lumea cu o nouă recesiune.
Toţi ochii pe Italia
După ce agenţiile de rating au retrogradat economia Portugaliei, a Greciei şi pe cea a Irlandei la categoria „junk", temerile europenilor sunt legate acum de îndatorarea Spaniei şi a Italiei. Preşedintele Băncii Centrale Europene (BCE), Jean-Claude Trichet, i-a convocat ieri pe guvernatorii băncilor centrale din zona euro ca să decidă dacă vor ajuta Guvernul de la Roma, prin cumpărarea, începând de azi, a obligaţiunilor de stat italiene. Mai multe state europene au cerut Guvernului de la Roma să ia măsuri mai dure de austeritate, înainte de a fi ajutat. Premierul italian Silvio Berlusconi a reacţionat imediat, anunţând că va devansa cu un an, până în 2013, măsurile de echilibrare a bugetului de stat şi promiţând că va introduce în Constituţie reglementări pentru deficitul bugetar. El a asigurat că va reforma sistemul social şi piaţa muncii.
Statul italian are datorii de 1,8 miliarde de euro, iar Berlinul este sceptic că programul de asistenţă europeană este capabil să salveze Roma, relatează „Der Spiegel". La rândul ei, Franţa, care are o datorie mare ea însăşi, a anunţat că va face anumite reduceri bugetare, în septembrie. Ungaria, în schimb, nu a ales calea reducerilor, ci pe cea a acuzaţiilor: Guvernul Orban plănuieşte să dea în judecată guvernarea socialistă pentru mărirea deficitului de la 53 la 82% din PIB, între 2002 şi 2010.
=====
După criza globală, Roubini prezice revolta mondială. Cum vede “Dr. Doom” viitorul lumii VIDEO
Re: Nobel[v=]
Galeria Nobel - Premiile Nobel pentru literatură
N-am văzut undeva o prezentare, succintă chiar, a laureaţilor premiului Nobel pentru literatură, motiv pentru care voi încerca, în timp, ...
Citeşte
N-am văzut undeva o prezentare, succintă chiar, a laureaţilor premiului Nobel pentru literatură, motiv pentru care voi încerca, în timp, ...
Citeşte
Re: Nobel[v=]
Nobelul, dat pe ochi frumosi
Inca de la infiintarea sa, cu mai bine de un secol in urma, s-a vrut ca premiul Nobel sa rasplateasca eforturile depuse de personalitati si organizatii mondiale in domeniul dezvoltarii stiintei, medicinei, dar si al mentinerii si salvarii pacii. A fost o modalitate prin care faimosul Alfred Nobel, inventatorul dinamitei, a incercat sa-si ceara iertare omenirii pentru ca realizase un produs care va aduce moartea a milioane de oameni. De atunci, in fiecare an, in Suedia si in Norvegia (aici se decerneaza numai premiul Nobel pentru Pace!), un comitet alcatuit numai din somitati din sfera fizicii, chimiei, economiei, literaturii, medicinei si politicii se reuneste si decide, adesea dupa controverse si dezbateri furtunoase, cine merita cel mai mult ravnita distinctie (pe langa valoarea morala, in joc sunt milioane de euro), dintre toti cei nominalizati. Din pacate, de prea multe ori in istoria sa, Comitetul Nobel a luat decizii contestate, acordand premiul unor personaje care cu siguranta n-ar fi trebuit sa-l primeasca, dar privand de el personalitati care l-ar fi meritat cu prisosinta...
Cei mai cumsecade criminali
In indelungata lui istorie, Comitetul Nobel s-a facut remarcat pentru distinctiile acordate „pe spranceana” sau daca vreti pe ratiuni de „corectitudine politica”. In 1994, de pilda, Premiul a fost acordat la trei oameni care s-ar fi putut afla la fel de bine dupa gratii, pentru crime de razboi si crime impotriva umanitatii: Yasser Arafat, Yitzhak Rabin si Shimon Peres. Motivatia juriului a fost ca acestia merita cu prisosinta premiul, pentru eforturile depuse in vederea solutionarii conflictului palestiniano-israelian, ce dura de cateva decenii. Practic, domnii din Comitetul Nobel au sters cu buretele, dintr-o data, tot trecutul celor trei premianti. Un trecut foarte incarcat. Daca despre cei doi politicieni evrei se stie mai putin ca au luptat pe fronturile razboaielor cu tarile arabe si apoi, ca lideri ai Israelului, au dus o politica represiva, soldata cu numeroase victime din randul palestinienilor, Arafat este un personaj ce nu mai are nevoie de nici o prezentare. Gestul de a-i acorda premiul Nobel pentru Pace a fost comparat de unii jurnalisti cu decizia de a recompensa pentru „umanism” criminali in serie sau asasini cu sange rece.
Fondator al militiei Fatah, al carei scop, inca de la infiintare, a fost „eradicarea existentei culturale, economice, politice si militare a sionismului”, Arafat a fost un sustinator fervent al terorismului. Practic, putine au fost atentatele din anii ’60 si ’70 care sa nu fi purtat, intr-o mai mica sau mai mare masura, amprenta sa, incepand cu atentatul de la Olimpiada de la München, din 1972 si pana la atentatele sinucigase care au ingrozit orasele israeliene si au adus moartea a sute de civili nevinovati. Ironizand aceasta decizie jenanta, nu putini au fost aceia care au propus acordarea premiului Nobel pentru Pace si unor asociatii cu trecut la fel de „patat”, precum ETA, IRA, Cartelul de la Medellin si de ce nu, Al Qaeda, daca liderii lor cad la pace cu oficialitatile...
Si expertii in economie dau faliment, nu-i asa?
Cum ar fi sa gasesti o formula de predictie a evolutiei pietelor financiare mondiale? Ai putea porni la drum cu 10 dolari in buzunar, spre a ajunge, in cateva luni, miliardar ca Bill Gates, ori ai cumpara o sumedenie de proprietati si cladiri, spre a le vinde cu o zi inainte de producerea crash-ului imobiliar din 2009. Ai avea, probabil, o putere infinita. In anii ’70, economistii americani Myron Scholes, Fischer Black si Robert Merton au nascocit o formula, numita Modelul Black-Scholes, prin care, pretindeau ei, se puteau prezice valorile pietei pe termen lung, in functie de performantele anterioare si de cotatiile realizate pana acel moment. Desigur, investitorii au salivat de emotie, la gandul castigurilor ce ar fi trebuit sa urmeze, socotind ca profiturile vor fi uriase iar riscul – zero. Black a murit in 1995, dar Scholes si Merton au castigat premiul Nobel pentru economie in 1997, dupa ce modelul propus de ei a devenit un standard mondial. Scholes a pus chiar bazele unui fond de investitii, pentru managementul pe termen lung al capitalului si, aureolat de distinctia primita, a fost asaltat de mii de bogatasi, dornici sa-i incredinteze averile. Dar cu toata priceperea lor in prezicerea cursului pietei, ilustrii economisti n-au fost in stare sa prevada dezastrul abatut asupra economiilor asiatice, unde ei investisera masiv. Ca atare, in doar trei luni, au pierdut 4,6 miliarde de dolari iar in 2000, firma lor a dat faliment, ruinandu-i pe cei ce visau ca vor deveni miliardari fara sa miste un deget...
Hotii pe fata
Fizicianul italian Carlo Rubbia a fost obsedat de ideea de a dobandi premiul Nobel inca din ziua cand a terminat liceul. De aceea, devenit cercetator, a ignorat anumite proiecte, axandu-se in schimb pe cele care ar fi putut aduce descoperiri remarcabile in domeniul stiintei. In 1961, a inceput sa lucreze la laboratoarele CERN si in 1983 a preluat comanda unei echipe ce-si propunea sa izoleze doua particule ipotetice, bosonii W si Z. O asemenea descoperire ar fi dus, firesc, la primirea mult ravnitei distinctii. Dar concomitent o alta echipa de fizicieni, UA2, lucrand tot pentru CERN, isi propusese acelasi deziderat. Ambele echipe au descoperit particulele W simultan. Ingrijorat ca ar putea pierde Nobelul, Rubbia le-a propus rivalilor sai sa compare rezultatele inainte de a le publica. Acestia, de buna credinta, au acceptat si nu si-au facut publica descoperirea. Spre a afla, a doua zi, ca Rubbia publicase deja rezultatele studiilor lor! In privinta particulelor Z, fripti cu iaurt, ei au suflat si in ciorba si au publicat singuri descoperirea, intr-o revista cu circulatie restransa. Rubbia a fost iarasi mai viclean si a anuntat propriile rezultate in cadrul unei conferinte de presa, cu participarea a numerosi ziaristi straini. Valva creata a fost de folos: un an mai tarziu, Rubbia castiga premiul Nobel iar echipa rivala nici macar nu era mentionata!
Ipocrizia salveaza omenirea?
In 2007, Al Gore, fostul vicepresedinte al SUA, a castigat premiul Nobel pentru Pace pentru filmul sau, „Un adevar incomod”, care tragea un semnal de alarma in privinta poluarii. Toata lumea buna a fost entuziasmata si s-a grabit sa-l felicite pe politician. Doar cativa jurnalisti au avut curiozitatea sa rascoleasca trecutul ecologistului Gore si au descoperit ca acesta putea groaznic a petrol! Influentul politician detinea, chiar in momentul cand plangea pe umerii planetei Pamant, atat de poluata, biata de ea, participatii de milioane de dolari la firma Occidental Petroleum, o companie petroliera al carei principal actionar era un bun prieten al tatalui sau, Armand Hammer. Si ca ipocrizia sa fie completa, jurnalistii acestia bagaciosi au calculat ca superba vila din Nashville a lui Al Gore consuma de 12 ori mai multa energie – deci polueaza de 12 ori mai mult – decat o gospodarie obisnuita din Statele Unite.
Si expertii in economie dau faliment, nu-i asa?
Cum ar fi sa gasesti o formula de predictie a evolutiei pietelor financiare mondiale? Ai putea porni la drum cu 10 dolari in buzunar, spre a ajunge, in cateva luni, miliardar ca Bill Gates, ori ai cumpara o sumedenie de proprietati si cladiri, spre a le vinde cu o zi inainte de producerea crash-ului imobiliar din 2009. Ai avea, probabil, o putere infinita. In anii ’70, economistii americani Myron Scholes, Fischer Black si Robert Merton au nascocit o formula, numita Modelul Black-Scholes, prin care, pretindeau ei, se puteau prezice valorile pietei pe termen lung, in functie de performantele anterioare si de cotatiile realizate pana acel moment. Desigur, investitorii au salivat de emotie, la gandul castigurilor ce ar fi trebuit sa urmeze, socotind ca profiturile vor fi uriase iar riscul – zero. Black a murit in 1995, dar Scholes si Merton au castigat premiul Nobel pentru economie in 1997, dupa ce modelul propus de ei a devenit un standard mondial. Scholes a pus chiar bazele unui fond de investitii, pentru managementul pe termen lung al capitalului si, aureolat de distinctia primita, a fost asaltat de mii de bogatasi, dornici sa-i incredinteze averile. Dar cu toata priceperea lor in prezicerea cursului pietei, ilustrii economisti n-au fost in stare sa prevada dezastrul abatut asupra economiilor asiatice, unde ei investisera masiv. Ca atare, in doar trei luni, au pierdut 4,6 miliarde de dolari iar in 2000, firma lor a dat faliment, ruinandu-i pe cei ce visau ca vor deveni miliardari fara sa miste un deget...
Hotii pe fata
Fizicianul italian Carlo Rubbia a fost obsedat de ideea de a dobandi premiul Nobel inca din ziua cand a terminat liceul. De aceea, devenit cercetator, a ignorat anumite proiecte, axandu-se in schimb pe cele care ar fi putut aduce descoperiri remarcabile in domeniul stiintei. In 1961, a inceput sa lucreze la laboratoarele CERN si in 1983 a preluat comanda unei echipe ce-si propunea sa izoleze doua particule ipotetice, bosonii W si Z. O asemenea descoperire ar fi dus, firesc, la primirea mult ravnitei distinctii. Dar concomitent o alta echipa de fizicieni, UA2, lucrand tot pentru CERN, isi propusese acelasi deziderat. Ambele echipe au descoperit particulele W simultan. Ingrijorat ca ar putea pierde Nobelul, Rubbia le-a propus rivalilor sai sa compare rezultatele inainte de a le publica. Acestia, de buna credinta, au acceptat si nu si-au facut publica descoperirea. Spre a afla, a doua zi, ca Rubbia publicase deja rezultatele studiilor lor! In privinta particulelor Z, fripti cu iaurt, ei au suflat si in ciorba si au publicat singuri descoperirea, intr-o revista cu circulatie restransa. Rubbia a fost iarasi mai viclean si a anuntat propriile rezultate in cadrul unei conferinte de presa, cu participarea a numerosi ziaristi straini. Valva creata a fost de folos: un an mai tarziu, Rubbia castiga premiul Nobel iar echipa rivala nici macar nu era mentionata!
Ipocrizia salveaza omenirea?
In 2007, Al Gore, fostul vicepresedinte al SUA, a castigat premiul Nobel pentru Pace pentru filmul sau, „Un adevar incomod”, care tragea un semnal de alarma in privinta poluarii. Toata lumea buna a fost entuziasmata si s-a grabit sa-l felicite pe politician. Doar cativa jurnalisti au avut curiozitatea sa rascoleasca trecutul ecologistului Gore si au descoperit ca acesta putea groaznic a petrol! Influentul politician detinea, chiar in momentul cand plangea pe umerii planetei Pamant, atat de poluata, biata de ea, participatii de milioane de dolari la firma Occidental Petroleum, o companie petroliera al carei principal actionar era un bun prieten al tatalui sau, Armand Hammer. Si ca ipocrizia sa fie completa, jurnalistii acestia bagaciosi au calculat ca superba vila din Nashville a lui Al Gore consuma de 12 ori mai multa energie – deci polueaza de 12 ori mai mult – decat o gospodarie obisnuita din Statele Unite.
In anul cand Gore a primit Nobelul pentru Pace, printre candidati s-a numarat si Irene Sendler, o asistenta medicala poloneza care in timpul razboiului salvase peste 2500 de copiii evrei din ghetoul varsovian, de la a fi trimisi in lagarele mortii. Capturata de Gestapo si torturata oribil, ea a refuzat sa recunoasca orice implicare si, dupa ce a fost eliberata, a continuat sa ia parte la operatiunile clandestine de salvare a copiilor, riscandu-si viata. Dar cum de Irene Sendler nu auzise mai nimeni, iar Al Gore fusese vicepresedinte al Americii, desigur ca domnii de la Comitetul Nobel l-au preferat pe el, ca asa luptator pentru pace, mai rar!
Re: Nobel[v=]
WikiLeaks, propus pentru Premiul Nobel pentru Pace in 2011 Dosar 9AM
Prin activitatea sa, WikiLeaks a contribuit la promovarea drepturilor omului, a democratiei si a libertatii de exprimare din China.
Prin activitatea sa, WikiLeaks a contribuit la promovarea drepturilor omului, a democratiei si a libertatii de exprimare din China.
Re: Nobel[v=]
21 octombrie 1833 - S-a nascut Alfred Nobel
Chimist, inventator si abil om de afaceri, suedezul Alfred Nobel a ramas in istorie prin doua lucruri de seama: a inventat dinamita si, parca spre a-si cere iertare omenirii pentru ca deschisese aceasta cutie a Pandorei ce avea sa rapune nenumarate vieti, a infiintat Premiile care-i poarta numele. Immanuel Nobel, tatal lui Alfred, i-a insuflat pasiunea pentru stiinta si totodata dorinta de a gasi un material capabil sa arunce in aer blocuri mari de piatra, pentru a face munca sapatorilor si constructorilor mai usoara. Dar despartirea temporara parintilor, cauzat de falimentul total al tatalui, va face ca micul Alfred sa ramana in grija mamei, care-si va deschide o mica bacanie la Stockholm.
Immanuel nu se descurajeaza si pleaca in Rusia, punandu-si cunostintele in slujba tarului si reusind sa-i convinga pe generalii rusi de necesitatea minelor acvatice pentru blocarea navelor inamice. Are succes si acest lucru ii permite sa-si aduca, in 1842, intreaga familie la Sankt Petersburg, unde Alfred va continua studiile. La 17 ani, adolescentul vorbea deja fluent suedeza, rusa, franceza, engleza si germana si era indragostit de chimie. Dupa terminarea liceului porneste intr-o calatorie de doi ani prin Suedia, Franta, Germania si Statele Unite si apoi se angajeaza in laboratorul chimistului T. J. Pelouze, unde-l va cunoaste pe chimistul italian Ascanio Sobrero care, cu trei ani in urma, inventase nitroglicerina.
Lichidul era insa deosebit de instabil si se credea ca nu va putea fi folosit niciodata in practica, dar Nobel cauta solutii pentru ca acest lucru sa devina posibil. Experientele sale duc la moartea fratelui lui, Emil, in 1864, dar nimic nu-l opreste pe tanarul savant sa le continue. El descopera ca prin amestecarea nitroglicerinei cu cuart se formeaza o pasta usor de modelat si foarte explozibila: dinamita. Peste noapte, Nobel devine miliardar, dispunand insa ca dupa moarte banii obtinuti din vanzarea dinamitei sa fie oferiti celor mai mari inventatori, literati si pacifisti ai lumii.
Re: Nobel[v=]
Doi americani şi un britanic iau Nobelul pentru Economie
Americanii Peter Diamond, Dale Mortensen şi britanicul Christopher Pissarides sunt câştigătorii Premiului Nobel pentru Economie pentru acest an, a...
Americanii Peter Diamond, Dale Mortensen şi britanicul Christopher Pissarides sunt câştigătorii Premiului Nobel pentru Economie pentru acest an, a...
Xiaobo[v]
Liu Xiaobo
=====
Nobelul pentru Pace 2010: Liu Xiaobo
Vineri a fost anuntat nu- mele castigatorului Premiu- lui Nobel pentru Pace pe anul 2010: disidentul chinez Liu Xiaobo. Pe lista celor 237 de nominalizati figurau si Fidel Castro, internetul, Michael Jackson, actrita Eva Longoria... Detalii»
=====
Liu Xiaobo a dedicat Nobelul pentru Pace persoanelor moarte în Piaţa Tiananmen. Soţia lui a fost pusă sub arest la domiciliu
=====
Caricatura zilei - Prietenii lui Liu Xiaobo, arestati!
Autoritatile chineze au arestat mai multi apropiati ai lui Liu Xiaobo, disidentul care a primit anul acesta Premiul Nobel pentru Pace
=====
Nobelul pentru Pace 2010: Liu Xiaobo
Vineri a fost anuntat nu- mele castigatorului Premiu- lui Nobel pentru Pace pe anul 2010: disidentul chinez Liu Xiaobo. Pe lista celor 237 de nominalizati figurau si Fidel Castro, internetul, Michael Jackson, actrita Eva Longoria... Detalii»
=====
Liu Xiaobo a dedicat Nobelul pentru Pace persoanelor moarte în Piaţa Tiananmen. Soţia lui a fost pusă sub arest la domiciliu
=====
Caricatura zilei - Prietenii lui Liu Xiaobo, arestati!
Autoritatile chineze au arestat mai multi apropiati ai lui Liu Xiaobo, disidentul care a primit anul acesta Premiul Nobel pentru Pace
Ultima editare efectuata de catre Admin in 19.10.10 15:15, editata de 1 ori
Antony Hewish
Antony Hewish
Antony Hewish (născut în Fowey, Cornwall, 11 05 1924) este un astronomie Marea Britanie de radio care a castigat Premiul Nobel pentru Fizică în 1974 (împreună cu colegii de radio-astronomul Martin Ryle) pentru munca sa cu privire la dezvoltarea de sinteză deschidere de radio şi de rol important în descoperirea pulsarilor. El a fost acordat, de asemenea, Medalia Eddington a Societatii Regale de Astronomie, în 1969. gradul său universitar la Gonville şi Caius College, Cambridge, a fost întrerupt de serviciu de război de la înfiinţarea Royal aeronave, iar la stabilirea Telecomunicaţii cercetare unde a lucrat cu Martin Ryle.
Antony Hewish (născut în Fowey, Cornwall, 11 05 1924) este un astronomie Marea Britanie de radio care a castigat Premiul Nobel pentru Fizică în 1974 (împreună cu colegii de radio-astronomul Martin Ryle) pentru munca sa cu privire la dezvoltarea de sinteză deschidere de radio şi de rol important în descoperirea pulsarilor. El a fost acordat, de asemenea, Medalia Eddington a Societatii Regale de Astronomie, în 1969. gradul său universitar la Gonville şi Caius College, Cambridge, a fost întrerupt de serviciu de război de la înfiinţarea Royal aeronave, iar la stabilirea Telecomunicaţii cercetare unde a lucrat cu Martin Ryle.
Re: Nobel[v=]
Testamentul lui Nobel
Inventatorul dinamitei, Alfred Nobel, s-a născut la Stockholm, pe 21 octombrie 1833. Tatăl său, Immanuel Nobel, a fost inginer, unele dintre obiectivele sale profesionale fiind să arunce în aer blocurile de piatră din Stockholm şi să construiască poduri. Mama sa, Andrietta Ahlsell, provenea dintr-o familie foarte bogată, însă, în anul 1833, aceasta a trebuit să depăşească un faliment răsunător.
Immanuel Nobel, este constrîns de situaţia creată să plece în Finlanda şi, apoi, în Rusia, pentru a începe o nouă carieră, cu perspective financiare, iar soţia sa rămîne acasă, deschizîndu-şi o băcănie, pentru a-şi ajuta familia. Seniorul Nobel începe o afacere în Sankt Petersburg, constînd în furnizarea de echipament militar Rusiei. Totodată, îi convinge pe generalii ruşi să plaseze mine acvatice, pentru a împiedica accesul navelor britanice. Astfel, Flota britanică, în timpul Războiului Crimeii (1853-1856), nu a reuşit să pătrundă în apele minate. Ulterior, Immanuel Nobel îşi aduce întreaga familie în St. Petersburg. Aici, fiii săi sînt instruiţi în descoperirea tainelor naturii, în învăţarea unor limbi străine şi în studierea literaturii universale. Ca urmare, la 17 ani, Alfred Nobel vorbea fluent suedeza, rusa, franceza, engleza şi germana. Era atras, deopotrivă, de literatura engleză şi de ştiinţele exacte, în special de fizică. În timp ce tatăl său a participat la construirea unor uzine de armament în Rusia, Alfred Nobel şi-a continuat studiile, în Suedia, Rusia şi SUA, în cadrul unor prestigioase şcoli. Pasionat de mecanică, la vîrsta de 20 de ani, Alfred obţine două brevete de invenţie, unul pentru un contor de gaze şi altul de apă.
Pudra neagră şi nitroceluloza au fost, multă vreme, singurii explozibili cunoscuţi. În 1846, un chimist italian, Ascanio Sobrero, a descoperit nitroglicerina, un exploziv periculos, care putea exploda sub acţiunea celui mai mic stimul. În 1863, Alfred Nobel exersează un procedeu ingenios, pentru fabricarea industrială a nitroglicerinei. Experienţele sale sînt întrerupte, însă, în mod tragic, de moartea fratelui său, Emil, decedat în urma unei explozii într-un laborator din Helenborg. Totuşi, în 1866, Alfred finalizează un tip de exploziv, cu o manipulare sigură, pe care-l denumeşte "dinamită". Ulterior, continuă să inventeze şi alţi explozivi, precum: dinamita extra Nobel, balistita, cordita, care nu produc fum, pentru obuze, torpile şi cartuşe. În scurt timp, succesul şi averea lui Alfred Nobel devin fulminante, societatea pe care acesta o patrona, Nobel Company Nytroglycerin Ltd., dezvoltîndu-se la nivel internaţional. Deţinea 5 laboratoare, în Germania, Franţa, Scoţia, Suedia, Italia, 90 de uzine, în 20 de ţări, care exploatau cele 350 de brevete depuse de genialul inventator, producînd 65.000 de tone de explozibil pe an.
Deşi a fost acuzat de presă că imensa lui avere fusese obţinută din "maşinăriile morţii", cercetătorul era convins că acţionase pentru binele umanităţii. Cînd a inventat dinamita, el nu s-a gîndit la războaie, ci la extracţii miniere şi la construcţii. Supranumit "Vagabondul cel mai bogat al Europei", neavînd copii sau nevastă, cu o sănătate fragilă, a hotărît să lase imensa sa avere Fundaţiei Nobel. Aceasta urma să distribuie, anual, venituri, cu titlu de recompensă, la 5 persoane care au adus umanităţii cele mai mari beneficii, în domeniile: chimie, fizică, psihologie, medicină şi pace. Decizia lui a produs senzaţie, însă a fost nevoie de 4 ani şi de intervenţia, personală, a Regelui Suediei, pentru a soluţiona dificultăţile juridice ale acestei fundaţii. Crearea Fundaţiei Nobel s-a regăsit în "Testamentul lui Nobel", în care el a specificat ca mult rîvnitele recompense, provenite din munca sa de o viaţă, să fie date, sub formă de premii, celor care şi-au adus contribuţia la evoluţia umanităţii, astfel înfiinţîndu-se, totodată, Premiul Nobel. Acest reputat Premiu a fost înmînat, pentru prima dată, în 1901. Alfred Nobel a încetat din viaţă în 1896, la San-Remo. În 1968, a fost creat al VI-lea Premiu Nobel, pentru Economie.
Sofia BrânduŞ-Ittescu
http://www.romare.ro/?cmd=displaystory&story_id=3384&format=html
Inventatorul dinamitei, Alfred Nobel, s-a născut la Stockholm, pe 21 octombrie 1833. Tatăl său, Immanuel Nobel, a fost inginer, unele dintre obiectivele sale profesionale fiind să arunce în aer blocurile de piatră din Stockholm şi să construiască poduri. Mama sa, Andrietta Ahlsell, provenea dintr-o familie foarte bogată, însă, în anul 1833, aceasta a trebuit să depăşească un faliment răsunător.
Immanuel Nobel, este constrîns de situaţia creată să plece în Finlanda şi, apoi, în Rusia, pentru a începe o nouă carieră, cu perspective financiare, iar soţia sa rămîne acasă, deschizîndu-şi o băcănie, pentru a-şi ajuta familia. Seniorul Nobel începe o afacere în Sankt Petersburg, constînd în furnizarea de echipament militar Rusiei. Totodată, îi convinge pe generalii ruşi să plaseze mine acvatice, pentru a împiedica accesul navelor britanice. Astfel, Flota britanică, în timpul Războiului Crimeii (1853-1856), nu a reuşit să pătrundă în apele minate. Ulterior, Immanuel Nobel îşi aduce întreaga familie în St. Petersburg. Aici, fiii săi sînt instruiţi în descoperirea tainelor naturii, în învăţarea unor limbi străine şi în studierea literaturii universale. Ca urmare, la 17 ani, Alfred Nobel vorbea fluent suedeza, rusa, franceza, engleza şi germana. Era atras, deopotrivă, de literatura engleză şi de ştiinţele exacte, în special de fizică. În timp ce tatăl său a participat la construirea unor uzine de armament în Rusia, Alfred Nobel şi-a continuat studiile, în Suedia, Rusia şi SUA, în cadrul unor prestigioase şcoli. Pasionat de mecanică, la vîrsta de 20 de ani, Alfred obţine două brevete de invenţie, unul pentru un contor de gaze şi altul de apă.
Pudra neagră şi nitroceluloza au fost, multă vreme, singurii explozibili cunoscuţi. În 1846, un chimist italian, Ascanio Sobrero, a descoperit nitroglicerina, un exploziv periculos, care putea exploda sub acţiunea celui mai mic stimul. În 1863, Alfred Nobel exersează un procedeu ingenios, pentru fabricarea industrială a nitroglicerinei. Experienţele sale sînt întrerupte, însă, în mod tragic, de moartea fratelui său, Emil, decedat în urma unei explozii într-un laborator din Helenborg. Totuşi, în 1866, Alfred finalizează un tip de exploziv, cu o manipulare sigură, pe care-l denumeşte "dinamită". Ulterior, continuă să inventeze şi alţi explozivi, precum: dinamita extra Nobel, balistita, cordita, care nu produc fum, pentru obuze, torpile şi cartuşe. În scurt timp, succesul şi averea lui Alfred Nobel devin fulminante, societatea pe care acesta o patrona, Nobel Company Nytroglycerin Ltd., dezvoltîndu-se la nivel internaţional. Deţinea 5 laboratoare, în Germania, Franţa, Scoţia, Suedia, Italia, 90 de uzine, în 20 de ţări, care exploatau cele 350 de brevete depuse de genialul inventator, producînd 65.000 de tone de explozibil pe an.
Deşi a fost acuzat de presă că imensa lui avere fusese obţinută din "maşinăriile morţii", cercetătorul era convins că acţionase pentru binele umanităţii. Cînd a inventat dinamita, el nu s-a gîndit la războaie, ci la extracţii miniere şi la construcţii. Supranumit "Vagabondul cel mai bogat al Europei", neavînd copii sau nevastă, cu o sănătate fragilă, a hotărît să lase imensa sa avere Fundaţiei Nobel. Aceasta urma să distribuie, anual, venituri, cu titlu de recompensă, la 5 persoane care au adus umanităţii cele mai mari beneficii, în domeniile: chimie, fizică, psihologie, medicină şi pace. Decizia lui a produs senzaţie, însă a fost nevoie de 4 ani şi de intervenţia, personală, a Regelui Suediei, pentru a soluţiona dificultăţile juridice ale acestei fundaţii. Crearea Fundaţiei Nobel s-a regăsit în "Testamentul lui Nobel", în care el a specificat ca mult rîvnitele recompense, provenite din munca sa de o viaţă, să fie date, sub formă de premii, celor care şi-au adus contribuţia la evoluţia umanităţii, astfel înfiinţîndu-se, totodată, Premiul Nobel. Acest reputat Premiu a fost înmînat, pentru prima dată, în 1901. Alfred Nobel a încetat din viaţă în 1896, la San-Remo. În 1968, a fost creat al VI-lea Premiu Nobel, pentru Economie.
Sofia BrânduŞ-Ittescu
http://www.romare.ro/?cmd=displaystory&story_id=3384&format=html
Re: Nobel[v=]
Premiile Nobel pentru Pace, acordate ilegal?
Mai mult de jumatate dintre Premiile Nobel pentru Pace decernate dupa 1946 au fost acordate ilegal si nu respecta testamentul inventatorului dinamitei,... citeste
Mai mult de jumatate dintre Premiile Nobel pentru Pace decernate dupa 1946 au fost acordate ilegal si nu respecta testamentul inventatorului dinamitei,... citeste
Nobel pentru un profet al poporului său
Nobel pentru un profet al poporului său
19:57Jaroslav Seifert (1901–1986) primeşte Premiul Nobel pentru Literatură, fiind primul autor cehoslovac deţinător al prestigioasei distincţii. Autorul a fost recompensat „pentru poezia sa, care oferă o imagine plină de speranţă a spiritului neîmblânzit şi a versatilităţii umane“.
19:57Jaroslav Seifert (1901–1986) primeşte Premiul Nobel pentru Literatură, fiind primul autor cehoslovac deţinător al prestigioasei distincţii. Autorul a fost recompensat „pentru poezia sa, care oferă o imagine plină de speranţă a spiritului neîmblânzit şi a versatilităţii umane“.
Nobel pentru umanism
Nobel pentru umanism
19:20Czeslaw Milosz (1911-2004) primeşte Premiul Nobel pentru Literatură în numele Poloniei, o ţară care îi refuzase scrierile. Autorul a fost recompensat pentru meritul de a fi „ilustrat, cu o perfectă clarviziune lipsită de compromisuri, condiţia precară a omului într-o lume dominată de conflicte profunde".
19:20Czeslaw Milosz (1911-2004) primeşte Premiul Nobel pentru Literatură în numele Poloniei, o ţară care îi refuzase scrierile. Autorul a fost recompensat pentru meritul de a fi „ilustrat, cu o perfectă clarviziune lipsită de compromisuri, condiţia precară a omului într-o lume dominată de conflicte profunde".
Nobel pentru poetul soarelui
Nobel pentru poetul soarelui
20:041979 Odysseas Elytis (1911-1996) a câştigat Premiul Nobel pentru Literatură, fiind al doilea poet grec care a primit această distincţie, după Giorgos Seferis. Autorul a fost recompensat „pentru poezia sa, care ilustrează cu forţă senzuală şi clarviziune intelectuală lupta omului modern pentru libertate şi creativitate
20:041979 Odysseas Elytis (1911-1996) a câştigat Premiul Nobel pentru Literatură, fiind al doilea poet grec care a primit această distincţie, după Giorgos Seferis. Autorul a fost recompensat „pentru poezia sa, care ilustrează cu forţă senzuală şi clarviziune intelectuală lupta omului modern pentru libertate şi creativitate
Nobel pentru poetul forţelor primordiale
Nobel pentru poetul forţelor primordiale
19:40Juriul Academiei Suedeze a hotărât să-i decerneze celebrul premiu poetului spaniol Vicente Aleixandre. Comitetul şi-a motivat alegerea invocând o operă poetică ce pune în lumină „contradicţia omului în Univers şi în societatea actuală". Câştigătorul avusese deja o carieră de aproape o jumătate de secol.
19:40Juriul Academiei Suedeze a hotărât să-i decerneze celebrul premiu poetului spaniol Vicente Aleixandre. Comitetul şi-a motivat alegerea invocând o operă poetică ce pune în lumină „contradicţia omului în Univers şi în societatea actuală". Câştigătorul avusese deja o carieră de aproape o jumătate de secol.
Pagina 3 din 10 • 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9, 10
Pagina 3 din 10
Permisiunile acestui forum:
Nu puteti raspunde la subiectele acestui forum