Nobel[v=]

Rezumarea primului mesaj :

ALFRED  NOBEL-
Speranta este valul naturii pentru a ascunde goliciunea adevarului.

Cancelarul Germaniei nu sustine nominalizarea lui Kohl la premiul Nobel pentru Pace
Ziarul Gandul | 18 aprilie 2007

Desi ii datoreaza fostului cancelar german, Helmut Kohl, cariera politica, actualul cancelar al Germaniei, Angela Merkel, se enerveaza doar cand i se pomeneste numele acestuia si nu vrea sa fie asociata in nici un fel cu batranul politician. Cel putin asa sustin ziarele germane, care reamintesc ca Angela Merkel a fost descoperita si promovata la greu de Helmut Kohl, pe vremea cand era doar o sufrageta urata antipatizata de multi din "greii" Uniunii Crestin-Democrate (CDU). Ajunsa printre liderii de frunte ai partidului, dupa numai cativa ani de activitate, Merkel i-a dat lui Kohl lovitura de gratie, exploatand scandalul privind fondurile nedeclarate ale CDU pentru a obtine retragerea acestuia din partid si, in final, inscaunarea ei in fruntea crestin-democratilor.

De atunci, evita cu grija orice referire la Kohl si ignora cu desavarsire prezenta batranului cancelar la diverse evenimente publice. Ultima lovitura i-a dat-o lui Kohl de curand, relateaza revista "Der Spiegel", cand a refuzat sa sustina nominalizarea acestuia pentru premiul Nobel pentru Pace. Potrivit saptamanalului citat, propunerea a fost facuta de presedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Durrao Barroso, si anuntata public la festivitatile organizate la Berlin cu prilejul aniversarii a 50 de ani de la infiintarea comunitatii europene. Lideri crestin-democrati de marca (printre care si premierul bavarez Edmund Stoiber) s-au grabit sa salute propunerea, absolut onoranta nu doar pentru "cancelarul reunificarii", dar si pentru Germania ca tara. Insa doamna cancelar a zambit stramb si a evitat orice referire la aceasta tema atat in timpul festivitatilor de la Berlin, cat si dupa aceea. Presa a aflat, ulterior, ca Merkel "nu a considerat necesar" sa adreseze Comisiei Nobel o scrisoare de sustinere a candidaturii lui Kohl la Premiul Nobel pentru Pace, asa cum se procedeaza de obicei. De ce atata indarjire?, s-au intrebat jurnalistii. Poate pentru a evita ca, dupa nominalizarea la Nobel, "batranii" din CDU sa readuca pe tapet chestiunea acordarii lui Kohl a presedintiei onorifice a partidului - sustin surse din CDU citate de "Der Spiegel". (A.B.)

Prieten cu "Nobelul" literar
Norman Manea este un apropiat a lui Orhan Pamuk, laureat al prestigiosului premiu.

Savantii si fantomele
Cine a zis ca lumea stiintei si cea a spiritelor mortilor nu pot trai (sic!) in buna intelegere? Chiar daca majoritatea savantilor afirma doar existenta fenomenelor reperabile prin cele cinci simturi umane, se cunosc si cazuri celebre (si realmente utile evolutiei fiintei umane) de apropiere intre cele doua universuri aparent incompatibile. Va prezentam, in continuare, cateva dintre ele.PIERRE CURIE, laureat Nobel pentru fizica, in 1903, pe baza cercetarilor sale in domeniul radioactivitatii. Pe cand era inca un tinerel, Jacques, fratele sau mai mare, l-a ajutat sa descopere misterele paranormalului. Foarte curios din fire, Pierre nu a abandonat niciodata aceasta „zona crepusculara”, ajungand sa-si incruciseze drumul destinului cu strania Eusapia Palladino, o femeie capabila sa vorbeasca cu mortii, sa mute obiecte cu puterea gandului etc.
Aflata in Paris, ea a dorit sa cunoasca savanti care s-ar fi crezut in stare sa determine cauzele fenomenelor respective. S-a format o echipa de 12 „examinatori”, intre care Pierre si Marie Curie. Mai mult decat sotia sa, savantul francez s-a aratat deosebit de impresionat: vazuse mese deplasandu-se singure, aparitii luminoase, se simtise atins de maini invizibile si alte asemenea bizarerii produse de Eusapia pe parcursul a 43 de sedinte, intre 1905 si 1908.
Totusi, verdictul cercetatorilor a fost mai degraba dezolant, ei nefiind capabili sa spuna clar DA sau NU, daca Eusapia n-ar fi fost decat o femeie dotata cu extraordinare puteri magice. Cat despre Pierre Curie, a murit in 1906, accidental, fara sa mai fi avut ocazia sa spuna ce gandea. Avea doar 48 de ani...

CHARLES RICHET, Nobel pentru medicina primit in 1913. Pasionat pana la obsesie de fantome, se spune ca toata viata a cautat dovezi ale existentei lor. Si chiar ar fi gasit asa ceva in 1903, in „vila Carmen” din Alger. Edificiul era teatrul unor incredibile sedinte de spiritism, in timpul carora aparea fantoma lui Bien-Boa. Acest asa-zis print hindus, nascut cu trei secole mai devreme, se arata plin de afectiune fata de metresa ceremonialului, pe care o mangaia si o imbratisa la fiecare aparitie.
De fapt, se spune ca era doar o facatura magistrala, jucata de complici fara parteneriatul vreunui strigoi. Totusi, Richet era convins ca vedea o fantoma, iar venerabilul spectru tricentenar s-a lasat chiar fotografiat si i-a facut savantului o confidenta: cu conditia ca acesta sa mai zaboveasca la vila cateva zile, ar fi fost capabil sa o cheme alaturi pe printesa Phygia, pe care ar fi cunoscut-o cu vreo trei milenii inainte, intr-o alta viata. Si frumoasa imateriala i s-a aratat muritorului savant, oferindu-i privilegiul de a-i saruta mana (fatalmente, palpabila), ba chiar daruindu-i o suvita din pletele sale, la fel de materiale.

SIR OLIVER LODGE a fost framantat de o intrebare insolita: „Mortii ar putea sa le vorbeasca celor vii?” – indeosebi dupa disparitia tragica a fiului sau, pe frontul Primului Razboi mondial. Pentru a incerca sa ia legatura cu el, dincolo de moarte, Sir Oliver a participat intens la numeroase sedinte de spiritism. De aici insa pornea o noua problema: cum putea fi sigur ca mesajele transmise prin mediumi provin chiar de la persoane moarte.
Pentru aceasta, a propus un test: o persoana in viata sa inchida, in plicuri sigilate, mesaje pe care barbatul urma sa le comunice mediumilor, dupa moartea lui. Astfel, ar fi fost usor sa se verifice autenticitatea mesajelor. Iar pentru mai multa siguranta, Sir Oliver a hotarat sa conduca el insusi experimentul. Asa se face ca, dupa decesul sau, diferiti mediumi au incercat sa patrunda secretele comunicarilor respective. S-au organizat circa 130 de sedinte, dar nici macar una nu l-a convins pe nobilul englez sa vorbeasca.

SIR WILLIAM CROOKES este un mare nume al stiintei, dar si al vanatorii de fantome, numarandu-se printre primii muritori care au „imortalizat” un spectru pe placa fotografica. Katie King fusese fiica unui aventurier din sec. al XVII-lea, iar aparitiile ei erau provocate de o tanara pe nume Florence Cook. Fenomenul se derula in casa parintilor acesteia, in fata unui cabinet protejat printr-o perdea in spatele careia fata intra in transa.
Dupa un timp nedefinit, fantoma invesmantata in alb ridica perdeaua, ceea ce a dat de banuit ca Florence si Katie erau de fapt una si-aceeasi persoana. Totusi, Sir William a fost convins ca asista la un fenomen supranatural. Cu un singur amendament: Katie era chiar o fantoma sau o creatie a spiritului Florencei, materializata prin forta vointei tinerei? Orice ar fi fost, Sir William a realizat numeroase imagini ale fenomenului, dar la public au ajuns numai cateva. Gurile rele spun ca motivul era foarte simplu: Katie si Florence semanau intre ele mult prea bine!
Totusi, nu e un dosar inchis al paranormalului, caci – paradoxal sau nu – probe pro evidente se gasesc si ele din belsug. Il amintim aici numai pe savantul roman B.P. Hasdeu, ale carui comunicari cu fiica sa, Iulia, moarta foarte tanara, sunt mai mult decat tulburatoare. Dar acestea merita sa fie tratate intr-un articol amplu, separat.
ADRIAN-NICOLAE POPESCU

Aurelian-Petrus PLOPEANU – Ultimul nobeliat pentru economie

Cassius Clay propus pentru premiul Nobel pentru pace

Nobel pentru Pace
181 de personalitati si organizatii au fost nominalizate pentru Premiul Nobel pentru Pace pe anul 2007, de la fostul vicepresedinte american Al Gore pana la Irena Sendler, o americanca de origine poloneza, care a salvat de la moarte copii evrei in timpul celui de-al doilea razboi mondial. Secretarul Comitetului Nobel, Geir Lundestad, s-a limitat la a anunta totalul de nominalizari - 135 de persoane si 46 de organizatii -, fara a da nici un nume, in conformitate cu regulamentul comitetului. El a precizat ca "distribuirea geografica a nominalizarilor este satisfacatoare" si ca numarul acestora este ceva mai mic decat in 2005 - cand s-au primit 199 - sau 2006, cand s-au primit 191. Printre favoriti s-ar numara, potrivit unor surse, ecologista canadiana Sheila Watt-Cloutier, presedintele bolivian Evo Morales, vedeta de televiziune americana Oprah Winfrey, fostul premier malayezian Mohamad Mahathir, emisarul ONU pentru Kosovo, Martti Ahtisaari, dar si organizatia umanitara britanica Sail Training International, care ii ajuta pe tineri sa se dezvolte prin navigatie

Al Gore ar putea cistiga Nobelul pentru pace.

Fostul vicepresedinte american Al Gore, devenit un simbol al luptei impotriva incalzirii globale, este considerat unul dintre posibilii cistigatori ai premiului Nobel pentru pace in 2007, pentru care lista de candidaturi va fi inchisa joi, la miezul noptii, transmite AFP. Institutul Nobel din Oslo pastreaza secreta aceasta lista de nominalizari pe care mai sint dati ca favoriti fostul presedinte finlandez Martti Ahtisaari si dizidenta chineza Rebiya Kadeer. Doi parlamentari norvegieni i-au propus pentru premiul Nobel pe Al Gore si She ...continuare

Capriciile premiului ”NOBEL”
Octavian Sava
De cum s-a aflat ca ravnitul premiu a fost acordat scriitorului turc Orhan Pamuk (foto) pentru romanul sau: ”Ma cheama Rosu”, si ca editura ”Curtea veche” s-a grabit sa puna pe piata romaneasca o traducere impecabila a acestei carti, librariile au fost luate cu asalt. Mai tarziu, entuziasmul s-a mai calmat. Multi dintre prietenii mei, de altfel iubitori de lectura, au abandonat-o, inainte de a citi

ACUM 110 ANI...

Premiantul Nobel pentru literatura, amenintat cu moartea de nationalistii turci
Mircea Marin
“Orhan Pamuk, fii inteligent, fii inteligent, ai grija”, a strigat catre ziaristi in momentul intrarii sale in tribunalul din Istanbul Yasin Hayal, unul dintre suspectii in cazul asasinarii ziaristului turc de origine armeana Hrant Dink. Romancierul turc Orhan Pamuk, in varsta de 54 de ani, ale carui carti au fost traduse in lumea intreaga, premiat de Academia Regala din Stockholm cu Nobelul pentru

Moartea unui cronicar al prăbuşirilor

La Varşovia a încetat din viaţă, la vârsta de 74 de ani, scriitorul şi ziaristul Ryszard Kapuscinski, al cărui nume a figurat de mai multe ori printre propunerile pentru premiul Nobel.

Călător neobosit, Kapuscinski a abordat subiecte de mare interes din istoria recentă şi a fost probabil autorul polonez modern cel mai tradus în lumea întreagă.

După un debut la 17 ani în poezie, s-a consacrat jurnalismului şi a devenit celebru datorită primelor reportaje despre Congo în anii 50.

De-a lungul nenumăratelor călătorii în Africa, America de Sud şi Asia, autorul polonez a fost martorul mai multor războaie civile, revoluţii şi lovituri de stat. Acestea devin subiectele cărţilor sale de succes, cum ar fi "De la un război la altul", "Războiul fotbalului"- despre America Latină sau "Negusul" - despre căderea împăratului etiopian Haile Selassie.
http://www.realitatea.net/38321_Moartea-unui-cronicar-al-prabusirilor-.html

Cu un premiu Nobel trăieşti mai mult
Un premiu Nobel duce la creşterea cu până la doi ani a speranţei de viaţă, potrivit cercetătorilor britanici.

Cei care sunt recompensaţi cu Premiul Nobel trăiesc cu doi ani mai mult decât ceilalţi colegi, care se află pe lista de nominalizaţi, dar care nu primesc această înaltă distincţie. Astfel, se pare că suma de bani primită şi prestigiul dobândit influenţează în mod pozitiv speranţa de viaţă. Premiul are efectul unei "baghete magice asupra sănătăţii", spune unul dintre cercetători.

Studiul a fost făcut asupra a 524 de nominalizaţi la premiul Nobel între anii 1901 şi 1950, dintre care doar 135 au fost premiaţi. Media de viaţă a fost stabilită la 76 de ani, cei care primiseră premiul depăşind, în medie, cu 1,4 ani acea vârstă.

105 ANI DE LA PRIMELE PREMII NOBEL

Saptamanile acestea s-au decernat premiile Nobel pe 2006, ieri fiind acordat si ultimul, cel pentru pace. Premiul Nobel se acorda anual persoanelor si uneori organizatiilor care au realizat cercetari si au obtinut rezultate deosebite, care au inventat tehnici sau echipamente de avangarda sau care au adus o contributie decisiva pentru binele societatii si omenirii. Exista sase categorii pentru care se acorda premiul Nobel: medicina sau fiziologie, fizica, chimie, literatura, pace si economie. Pana anul acesta au fost acordate 781 de premii, 763 au fost acordate unor persoane si 18 unor institutii.

Ceremoniile de ieri
Ieri, la Oslo, in Norvegia, s-a desfasurat ceremonia de decernare a Premiului Nobel pentru Pace, in prezenta familiei regale a Norvegiei: regele Harald, regina Sonja, printul mostenitor Haakon si printesa Mette Marit. Castigatorul de anul acesta, Muhammad Yunus, un economist din Bangladesh, supranumit "bancherul saracilor", a infiintat Grameen Bank si este artizanul microcreditelor pentru saraci. Ceremonia a fost deschisa de un un concert pentru pian cu muzica de Johann Sebastian Bach. A urmat discursul presedintelui Comitelului Nobel din Norvegia si o demostratie de dansuri traditionale sustinuta de un grup din Bangladesh. Apoi, castigatorul premiului Nobel pentru pace, Muhammad Yunus, si-a primit diploma si medalia. Premiile au fost inmanate in paralel in doua ceremonii distincte, la Oslo si la Stockolm. La Economie, castigator este Edmund Phelps, pentru ca a demonstrat relatia dintre inflatie si somaj. Phelps si ceilalti castigatori pentru Medicina, Chimie, Fizica sunt de origine americana. Dar vedeta ceremoniilor a fost laureatul pentru literatura, scriitorul turc Orhan Pamuk, care s-a remarcat si prin actiunile sale de contestare a politicii statului turc.
Nobel 2006
Castigatorii de anul acesta sunt:
FIZICA - John C. Mather (SUA - NASA) si George F. Smoot (SUA - Univ Berkeley). Au studiat problema originii universului, a galaxiilor si a stelelor.
CHIMIE - Roger D. Kornberg (SUA - Univ Stanford). Pentru studiile sale privind bazele moleculare ale transcriptiei la eucariote.
MEDICINA - Andrew Fire (SUA - Univ Stanford) si Craig C. Mello (SUA - Massachusetts Medical School). Cei doi cercetatori au descoperit un mecanism fundamental de control al informatiei genetice.
LITERATURA - Orhan Pamuk (Turcia). A descoperit noi simboluri ale interactiunii si impletirii culturilor.
PACE - Muhammad Yunis (Bangladesh) si Grameen Bank (Bangladesh). Yunis a fondat banca Grameen care face imprumuturi financiare celor saraci, fara garantii.

Istoria premiului
Suedezul Alfred Nobel (n. 1833), inventatorul dinamitei, si-a brevetat descoperirea in 1867. A facut din vanzarea dinamitei o afacere foarte profitabila. A deschis fabrici si laboratoare in peste 20 de tari. In 1896, cand s-a stins din viata, imperiul sau industrial era compus dintr-o retea de aproape o suta de fabrici, el fiind unul dintre cei mai bogati oameni din lume. Necasatorit si fara copii, a lasat un testament de numai 300 de cuvinte, in care cerea ca toate fabricile sale sa fie vandute, iar banii incasati sa fie plasati intr-un depozit bancar. A cerut ca veniturile din dobanzi sa fie oferite, in fiecare an, "sub forma unor premii, celor care, in anul precedent, au adus cele mai mari servicii umanitatii". Testamentul savantului suedez, redactat la Paris, cu un an inainte de moartea lui a dispus felul in care trebuie repartizate premiile.

Premiile mult ravnite
Premiile Nobel constau intr-o medalie, o diploma si o suma de bani, care la inceput a fost in valoare de 40.000 dolari americani, iar apoi a crescut la un milion de dolari. Ceremoniile de decernare culmineaza in 10 decembrie, ziua mortii inventatorului. Primii cinci membri ai Comitetului Nobel Norvegian au fost numiti in 1898, iar in 1901, Comitetul i-a ales pe fondatorul Crucii Rosii, Henry Dunant din Elvetia, si pe activistul pentru pace Frederic Passy din Franta drept primii laureati ai Premiului Nobel pentru Pace. Dupa moartea inventatorului, s-au mai scurs cinci ani pana cand s-au rezolvat toate detaliile. In anul 1901, la 10 decembrie, au fost decernate primele premii Nobel, la cinci ani dupa disparitia lui Alfred Nobel.

Curiozitati despre premii
Toate nominalizarile pentru Premiul Nobel sunt tinute secrete timp de 50 de ani, pentru moment se pot cauta in baza de date nominalizarile pana in 1955. Din totalul premiantilor, 730 sunt barbati si doar 33 sunt femei. Cele mai cunoscute femei laureate sunt chimista Marie Curie, scriitoarele Selma Lagerlöf si Nadine Gordimer, dar si Maica Tereza. Cel mai tanar laureat al Premiului Nobel este fizicianul Lawrence Bragg. In 1915, la numai 25 de ani, el a fost recompensat pentru analiza structurii cristalelor cu ajutorul razelor X. Cei mai varstnici castigatori ai premiului sunt fizicianul Raymond Davis, premiat la 87 de ani, si biologul american Peyton Rous si zoologul german Karl von Frisch.

Controverse
Nobelul a fost refuzat de-a lungul istoriei sale de doua ori. In 1964, Jean-Paul Sartre respinge Nobelul pentru Literatura, lucru obisnuit pentru eruditul francez, care declina orice fel de distinctii oficiale. In cazul diplomatului Le Duc Tho, premiat in 1973 pentru pace, refuzul s-a datorat situatiei din Vietnam. Un fapt care a ramas in istorie a fost nominalizarea de doua ori a lui Stalin la Premiul Nobel pentru Pace: in 1945 si 1948 - motivul principal fiind contributia sa la sfarsitul celui de-al doilea razboi mondial. O alta controversa e legata de castigarea de catre Yasser Arafat a Nobelului pentru Pace in 1994.

Romani premiati de-a lungul timpului
GEORGE EMIL PALADE. Fiziologie sau Medicina, 1974. Nascut la Iasi in 1912, Palade absolva Facultatea de Medicina din Bucuresti, in 1946, obtinand titlul de Doctor in Medicina. In 1946 pleaca in Statele Unite ale Americii. Cel mai important domeniu al cercetarilor lui Palade a fost explicarea mecanismului celular al productiei de proteine. Premiul l-a impartit cu Albert Claude si Christian Duve.
ELIE WIESEL. Pace, 1986. Nascut la 30 septembrie 1928, Wiesel este un scriitor evreu american originar din Sighet, Maramures, supravietuitor al Holocaustului. In aprilie 1944, familia i-a fost arestata si trimisa la Auschwitz. In anul 1986 a fost distins cu Premiul Nobel pentru Pace.
IOAN MORARU. Pace, 1985. Nascut la Darlos, langa Medias, la 5 septembrie 1927, a fost unul dintre cei trei conducatori ai organizatiei "Medicii lumii pentru prevenirea razboiului nuclear" careia i-a fost atribuit premiul. A impartit distinctia cu Mihail Kuzin (U.R.S.S.) si Bernard Lown (SUA). Preocupati de consecintele unei conflagratii nucleare, ei au imaginat scenarii pentru ce ar fi putut urma dupa o catastrofa ipotetica. Avertismentul a avut un mare ecou.

Mohammad Yunus a primit Premiul Nobel pentru Pace.Premiul Nobel pentru Pace a fost decernat astăzi la Oslo, în cadrul unei ceremonii impresionante, lui Mohammad Yusuf şi băncii sale pentru săraci, Grameen Bank. Economistul în vârstă de 66 de ani din Bangladesh este considerat artizanul microcreditelor pentru săraci.

Ceremonia de la Oslo s-a desfăşurat în prezenţa Regelui Harald, a reginei Sonia, a prinţului Haakon şi a prinţesei Mette Marit, dar şi a sute de invitaţi din întreaga lume.

Ceremonia desfăşurată în capitala Norvegiei a debutat pe acordurile muzicii lui Bach, după care a urmat discursul preşedintelui comitetului Nobel, Ole Danbolt Mjos. Acesta a explicat decizia juriului de a-i acorda lui Mohammad Yunus premiul.

"Prin acest premiu pentru pace, comitetul Nobel vrea să atragă anul acesta atenţia asupra dialogului cu lumea musulmană, asupra situaţiei femeilor şi a luptei contra sărăciei", a declarat Ole Danbolt Mjoes.

Laureatul premiului Nobel pentru Pace, a cărui bancă ajută milioane de oameni din Bangladesh să pună o afacere pe picioare, a spus că sărăcia este un pericol la adresa păcii.

Ceremonia de la Oslo a inclus şi dansurile tradiţionale din ţara natală a lui Mohammad Yunus. Apoi, familia regală norvegiană i-a felicitat pe laureaţii premiului Nobel pentru Pace.

Premile Nobel, care se decernează de peste 100 de ani, atrag întotdeauna atenţia opiniei publice din întreaga lume. Cele mai multe speculaţii se fac la Nobelul pentru Pace, mai ales că în ultimii ani nu favoriţii au câştigat.

Premiile au fost înmânate în paralel în două ceremonii distincte, la Oslo şi la Stockolm. La Economie, câştigător este Edmund Phelps, pentru că a demonstrat relaţia dintre inflaţie şi şomaj. Phelps şi ceilalţi câştigători pentru Medicină, Chimie, Fizică sunt de origine americană. Dar vedeta ceremoniilor va fi laureatul pentru literatură, scriitorul turc Orhan Pamuk, care s-a remarcat şi prin acţiunile sale de contestare a politicii statului turc.
http://www.realitatea.net/29533_Mohammad-Yunus-a-primit-Premiul-Nobel-pentru-Pace-.html

Premiantii Nobel isi primesc laurii
Mircea Marin
Ieri, ca in fiecare an pe data de 10 decembrie, ziua mortii lui Alfred Nobel, a avut loc, la Stockholm Concert Hall, ceremonia de acordare a Premiilor Nobel. De fapt la Stockholm s-au acordat doar premiile pentru fizica, fiziologie sau medicina si literatura. Ceremonia acordarii premiilor pentru pace are loc la Oslo, potrivit dorintei testamentare a lui Alfred Nobel. Festivitatea este doar punctul

Nobelul literaturii hispanice, decernat poetului Antonio Gamoneda
CR
Premiul literar Cervantes, consi- derat “Nobelul” literaturii hispanice, a fost decernat scriitorului spaniol Antonio Gamoneda, a anuntat joi ministrul spaniol al Culturii, Carmen Calvo, potrivit AFP. Poetul a fost recompensat prin decizia “majoritatii” membrilor juriului prezidat de Victor Garcia de la Concha, directorul academiei regale a limbii spaniole, a precizat ministrul Culturii. Antonio Gamoneda, considerat a fi unul dintre marii autori de poezie spaniola contemporana, s-a nascut la Oviedo

111 ani de Premii Nobel
Alfred Nobel s-a nascut la data de 21 octombrie 1833, la Stockholm. La vârsta de numai17 ani, Alfred vorbea fluent suedeza, rusa, franceza, engleza si germana. Era atras deopotriva de literatura engleza si de stiintele exacte, cum ar fi fizica sau chimia. Viziteaza multe orase mari ale lumii, iar la Paris il cunoaste pe chimistul italian Ascanio Sobrero, care, trei ani mai devreme, inventase nitroglicerina. Se intoarce apoi la Stockholm, fortat de falimentul companiei tatalui sau. Aici va incerca sa foloseasca nitroglicerina ca exploziv. Cercetarile sale vor avea însa urmari tragice determinând, în 1864, moartea fratelui sau Emil. Autoritatile se vad nevoite, asadar, sa-i interzica experimentele în interiorul orasului, iar Alfred se muta pe un vas ancorat în Lacul Mälaren. În 1867, Alfred inventeaza dinamita si un detonator. Datorita pasiunii sale pentru calatorii, Victor Hugo l-a denumit „cel mai bogat vagabond al Europei”. Cu timpul, Alfred si-a deschis fabrici si laboratoare în peste 20 de tari, iar când nu calatorea lucra intens în laboratoarele sale. Pâna la moartea sa, în 1896, Alfred Nobel a brevetat peste 355 de inventii, printre care cauciucul sintetic, pielea artificiala si matasea sintetica. In anul1895, Alfred Nobel a creat Premiile Nobel. Primele recompense au fost decernate în anul 1901.
http://www.ultima-ora.ro/#Monden

Laureati Nobel pentru literatura vin la Sibiu Dario Fo, Elfriede Jelinek, J.M. Goetzee, Orban Pomuk, Jose Saramango, Guenther Grass si Imre Kertesz, toti laureati ai celui mai prestigios premiu pentru literatura la nivel mondial, sunt reprezentati in volum la Sibiu. Capitala culturala in 2007, Sibiul va gazdui pana la mijlocul lunii decembrie o expozitie inedita. Lucrari pentru care autorii acestora au fost premiati cu Premiul Nobel pentru Literatura intre 1990-2006 sunt prezentate vizitatorilor, la sala de lectura a Bibliotecii "Astra" din Sibiu. Expozitia preintampina decernarea Premiului Nobel pentru Literatura, moment festiv asteptat sa se produca in 10 decembrie la Concert Hall in Stokholm (Suedia). Ultimii doi dintre autori, G. Grass si I. Kertesz, se vor afla personal la Sibiu, invitati de onoare la evenimentele ce vor avea loc in viitoarea "Capitala Culturala Europeana"(2007). Premiul Nobel rasplateste creatiile literare considerate cele mai valoroase, din toate genurile literare: poezie, roman, nuvele, eseuri sau discursuri publice. Printre celebrii purtatori ai acestui titlu se numara scriitori precum T.S. Elliot, Anatole France, Pablo Neruda, Albert Camus, Thomas Mann sau Gabriel Garcia Marques, dar din pacate, nici un autor roman.

http://www.cuvantul-liber.ro/articol.asp?ID=26231

Fals candidat la Premiul Nobel, expulzat din SUA
CR
Un pakistanez care pretinsese ca ar fi fost nominalizat pentru Premiul Nobel pentru a obtine dreptul de rezidenta permanenta in SUA a fost expulzat, au anuntat serviciile de imigrare californiene. In ce-rerea sa de viza rezervata cetatenilor straini cu capa-citati exceptionale, Shehrezad Faruk Czar (38 de ani) mintise declarand ca este titularul unei diplome de medic si autor al unor cercetari remarcabile in economie aplicata, fizica cuantica si matematica, stabilindu-se la Fremont (California) in

PREMIILE NOBEL PENTRU LITERATURA
In testamentul lasat de chimistul suedez Alfred Nobel (mort in 1896), acesta si-a lasat intreaga avere pentru recompensarea in fiecare an a acelor persoane care au contribuit in beneficiul omenirii in domeniile fizicii, chimiei, medicinii, literaturii si pacii. Primul premiu in domeniul literaturii a fost acordat in anul 1901 unui scriitor francez, Sully Prudhomme, uitat de atunci. Dar in anii urmatori premiul a fost decernat unor scriitori mari : Rabindranath Tagore - 1913; Hermann Hesse - 1946; Ernest Hemingway - 1954; John Steinbeck - 1962; Samuel Beckett - 1969; Al. Soljenitin - 1970; Pablo Neruda - 1971; Gabriel Garcia Marquez - 1982, s.a.

Daca Statele Unite au obtinut din 1901 cele mai multe dintre premii in disciplinele stiintifice, in schimb in literatura cele mai multe au revenit scriitorilor europeni. Iata, pe tari, numarul laureatilor premiului Nobel pentru literatura in perioada 1901-2004 :
1) Franta 12
2) St. Unite 11
3) Germania 7
3) Marea Britanie 7
3) Suedia 7
6) Italia 6
7) Spania 5
Irlanda 4
Rusia 4
10) Norvegia 3
10) Polonia 3
10) Danemarca 3

Franta, cu 12 laureati, are printre acestia cativa scriitori celebri ca : Andre Gide (1947); Francois Mauriac (1952); Albert Camus (1957) si Jean-Paul Sartre (1964). Sartre a refuzat premiul pe motive politice si Franta a trebuit sa astepte pana in anul 1985 cand premiul a fost iarasi acordat unui scriitor francez (Claude Simon). In anul 2006 premiul a fost pentru prima oara acordat unui romancier si poet din Turcia, Orhan Pamuk. ANALIZA MEDIA

Nobel va avea muzeu in Atena Capitala Greciei va gazdui un nou muzeu, dedicat lui Alfred Nobel, industrialistul suedez care a inventat dinamita.

Potcoave pentru purici
Nobel
Mircea Radu Iacoban
N-am citit nici un rand scris de Orhan Pamuk, desi ca Editura “Curtea Veche” ar fi tiparit, in traducere romaneasca, romanul “Ma numesc Rosu”. Informatia privind cartea circula, la noi, poticnit si fragmentar, asa ca aparitii demne de tot interesul pot ramane necunoscute nu numai publicului larg, ci si celor (putini) obisnuiti sa tina pasul cu ritmurile alerte ale activitatii editorale. Cum “Curtea Veche” se pare ca a obtinut exclusivitatea pentru intreaga opera a noului laureat Nobel, va trebui